Atribuţii în domeniul politicii externe. Atribuţii în raport cu puterea
judecătorească, Curtea Constituţională şi cu alte autorităţi publice. Alte atribuţii. Regimul imunităţii prezidenţiale. Răspunderea politică și răspunderea juridică a Președintelui României
1. Reprezentarea statului român pe plan extern se asigură de:
a) Ministerul Afacerilor Externe b) Președintele României c) Guvern
2. Potrivit Constituției, tratatele internaţionale care se încheie în numele
României se negociază de: a) Guvern b) Președintele României c) ambasadorul României în statul respectiv
3. Tratatele internaţionale încheiate în numele României se semnează de:
a) ministrul afacerilor externe b) Președintele României c) prim-ministru
4. Potrivit Constituției, tratatele internaţionale încheiate în numele
României se ratifică de: a) Guvern b) Ministerul Afacerilor Externe c) Parlament
5. Ambasadorii României sunt numiți de:
a) Guvern prin hotărâre b) Prim-ministru prin decizie c) Președintele României prin decret 6. Numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, se face de: a) Consiliul Superior al Magistraturii b) Președintele României c) ministrul justiției
7. Grațierea individuală se acordă de:
a) Președintele României prin decret b) Parlament prin lege c) ministrul justiției prin ordin
8. Conferirea de decoraţii şi titluri de onoare se face de:
a) ministrul apărării naționale b) Guvern c) Președintele României
9. Gradele de mareşal, de general şi de amiral se acordă de:
a) ministrul apărării naționale b) ministrul afacerilor interne c) Președintele României
10.Potrivit Constituției, suspendarea din funcție a Președintelui României
este de competența: a) Parlamentului b) electoratului c) instanței de judecată
11. Suspendare din funcţie a Preşedintelui României poate fi iniţiată de:
a) cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor b) cel puţin 200. 000 de cetățeni c) de jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor
12. Suspendarea din funcție a Președintelui României se face după
consultarea: a) președinților celor două Camere ale Parlamentului b) liderilor grupurilor parlamentare c) Curții Constituționale 13. Suspendarea din funcție a Președintelui României se face de Parlament cu votul: a) majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenți b) majorităţii deputaţilor şi senatorilor c) a două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor
14. Potrivit Constituției, Președintele României este suspendat de drept din
funcție de la data: a) punerii sub acuzare pentru înaltă trădare b) adoptării de către Parlament a hotărârii de suspendare c) stabilită de către instanța de judecată
15. Demiterea Președintelui României intervine ca urmare a:
a) rezultatului referendumului organizat după suspendarea din funcție a acestuia b) condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracțiunea de înaltă trădare c) expirării mandatului de 5 ani
16. La data demiterii din funcţie a Preşedintelui României intervine:
a) vacanța funcției b) suspendarea din funcție c) punerea sub acuzare
17. Potrivit Constituției, răspunderea penală a Preşedintelui României
intervine: a) pentru săvârșirea infracțiunii de înaltă trădare b) pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de Codul penal c) pentru săvârșirea unei contravenții
18. Potrivit Constituției, răspunderea politică a Preşedintelui României
intervine: a) pentru săvârșirea unei infracțiuni b) pentru săvârșirea infracțiunii de înaltă trădare c) pentru săvârșirea unor fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituției 19. Infracțiunea de înaltă trădare poate fi săvârșită de: a) Președintele României sau de președintele Camerei Deputaților b) Președintele României sau de președintele Senatului c) Preşedintele României sau de un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
20. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare se
face de Parlament cu votul a cel puţin: a) majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenți b) două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor c) două pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor