1866 1923 1948 1952 1965 1991

Constituțiile din România

Proiect realizat de Evelyn Băcioiu, Gabriela Buțan,

Luca Chicoș, Sara Grigorescu, Diana Ionescu
Cuprins
1. Ce este constituția?
2. Constituția liberală din 1866
3. Constituția democratică din
1923
4. Constituțiile comuniste
a. Constituția din 1948
b. Constituția din 1952
c. Constituția din 1965
5. Constituţia din 1991
 Ce este Constituţia?
Documente constituţionale din secolul al XIX-lea

CONSTITUŢIA=legea fundamentală a unui stat,

care stabilește forma de guvernământ și de
organizare statală, precum și drepturile și
obligațiile fundamentale ale cetățenilor

Documente având caracter constituţional înainte de

anul 1866
1. Regulamentele Organice ale Ţării Româneşti şi
Moldovei (1831-1832)
2. Convenţia de la Paris(1858)
3. Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris
(1864)
 Constituţia din anul 1866
I. Contextul elaborării constituţiei:
● Instaurarea dinastiei străine: în 1866 este adus în România ca
domn şi confirmat de votul poporului Carol I, un prinţ din
familia nobiliară germană Hohenzollern-Sigmaringen.
● Dorinţa oamenilor politici români de a organiza un stat cu
adevărat modern şi dorinţa lor şi a regelui de a crea o imagine
favorabilă României pe plan internaţional.

Adunarea Legislativă a adoptat o constituţie liberală, după modelul

celei belgiene, în 1866.
II. Principiile de bază ale constituţiei din
1866:
● Separaţia puterilor în stat;
● Guvernare reprezentativă;
● Suveranitate naţională;
● Responsabilitatea ministerială;
● Monarhie ereditară şi constituţională:
România este condusă de moştenitori din casa de
Hohenzollern-Sigmaringen. Aceştia trebuiau crescuţi
în religia ortodoxă.

a) Putere legislativă era
deţinută de Parlament si rege.
i. Parlamentul era alcătuit din
Adunarea Deputaţilor şi Senat.
Atribuţii: elaborarea proiectelor
de legi, votarea legilor, adoptarea
bugetului ţării.
ii. Funcţia de rege putea fi
deţinută doar de descendenţii pe
linia masculină ai regelui Carol I.
Atribuţii legislative: sancţionarea
şi promulgarea legilor, dreptul de
veto absolut asupra legilor,
propunerea unor proiecte de legi
spre votul Parlamentului.
III. Puterile în stat:
b) Puterea executivă era c) Puterea judecătorească se
deţinută de Guvern şi rege. exercită prin Curţi de Judecată
şi Tribunale.
i. Atribuţiile Guvernului: punerea
în aplicare a legilor, elaborarea Cea mai înaltă instanţă era
proiectelor de legi. Miniştrii erau Curtea de Justiţie şi Casaţie.
răspunzători pentru faptele lor în
faţa Parlamentului.
ii. Atribuţiile executive ale
regelui: numea şi revoca miniştrii,
numea şi confirma în funcţii
publice, putea dizolva
Parlamentul, conducea armata,
bătea moneda, acorda graţiere.
Cea mai importantă: dizolvarea
Parlamentul; regii României până
la Carol al II-lea nu au exercitat-o.
IV. Drepturile şi libertăţile
cetăţeneşti:

1) Libertatea persoanei,
2) Libertatea întrunirilor,
3) Libertatea asocierilor,
4) Libertatea conştiinţei,
5) Libertatea presei,
6) Inviolabilitatea domiciliului,
7) Inviolabilitatea proprietăţii,
8) Inviolabilitatea corespondenţei,
9) Libertatea învăţământului. (învăţământul
primar era gratuit şi obligatoriu)
 V. Sistemul electoral VI. Consecinţele elaborării
constituţiei din 1866:
- era bazat pe votul cenzitar (= votau cei care
aveau o anumită avere, prevăzută de lege).

Populaţia era împărţită în 4 colegii

electorale, după avere:
România devine un stat modern,
➢ Colegiul I şi II: votau marii proprietari guvernat după principiile liberalismului:
funciari; separaţia puterilor în stat, drepturi şi libertăţi
➢ Colegiul III: votau burghezii, liber cetăţeneşti, garantarea proprietăţii private.
profesioniştii şi ofiţerii în retragere;
➢ Colegiul IV: votau ţăranii (vot indirect).
România va avea o viaţă politică
stabilă, al cărei garant este regele, care are,
În 1884 s-a modificat legea electorală prin prin constituţie, rolul de a păstra echilibrul
desfiinţarea colegiului IV şi a votului indirect. între forţele politice şi instituţiile statului.

Votau toţi cei care plăteau un impozit către stat.

 Constituția României din 29 martie
1923
Contextul şi cauzele elaborării ei

● Unirea din 1918 a adus în interiorul

graniţelor României teritorii noi cu
numeroase minorităţi naţionale şi
religioase.

● În 1918 s-a introdus votul universal, fapt

care trebuia consemnat şi în Constituţie.

● În 1921 s-a realizat reforma agrară-

exproprierea marilor moşii.
Harta României la 1918
 Principalele modificari aduse

● In art. 1 se specifica faptul ca Romania este stat

national, unitar si indivizibil.
● Bogatiile subsolului, caile de comunicatie, apele si
atmosfera sunt proprietatea statului.
● Votul este universal.
● Se mentioneaza egalitatea in drepturi fara deosebire
de clasa sociala sau de origine etnica, limba si religie.
● Biserica ortodoxa este dominanta in stat iar cea
Greco-Catolica e privilegiata in raport cu celelalte
culte.
● Proprietatea nu mai este un drept absolut, în caz de utilitate publica se pot realiza exproprieri.
Cazurile de utilitate publica se stabilesc acum prin legi speciale.

72 de familii de ţărani din comuna Şişeşti au pus temelia satului Lucăceni

din judeţul Satu Mare
 Constituţia Republicii Populare Române din 13 aprilie
1948
Contextul şi cauzele elaborării ei
Primul guvern pro-comunist s-a format in 1945,
dar, pentru ca seful statului era încă regele
Mihai, comunistii nu au reusit sa instituie atunci
un regim totalitar. La 30 decembrie 1947, regele
a fost silit sa abdice, Romania fiind proclamata
republica. Noile conditii politice, dar mai ales
schimbarea formei de guvernare, au facut
necesara adoptarea altei constitutii, fapt realizat
in 1948. Conform acesteia, numele tarii era
Republica Populara Româna.
Principiile constituţiei:
❖ egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii
(fara deosebire de sex, nationalitate, rasa,
religie sau grad de cultura);
❖ garantarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti fundamentale (libertatea
constiintei, a presei, a intrunirilor etc.);
❖ responsabilitatea ministrilor (ministrii
raspund in fata justitiei pentru faptele lor);
❖ suveranitatea poporului, principiu cuprins
in formula puterea de stat emana de la
popor.
Elemente ce arată caracterul totalitar
al regimului
➔ nu se respecta principiul separatiei puterilor
in stat (legislativul are puteri executive,
executivul se implica in justitie);
➔ desi este mentionata proprietatea
particulara, se specifica faptul ca la baza
dezvoltarii economice a Romaniei se afla
proprietatea de stat (cuprinsa in formula
bunurile comune ale poporului);
➔ constitutia prevede ca economia nationala
este planificata de catre guvern (nu este o
economie libera).
Conducerea statului era impartita intre
Marea Adunare Nationala si Guvern. Marea
Adunare Nationala, de fapt noul parlament, este
considerata „organul suprem al puterii de stat”. Ea
are atat atributii legislative, cat si executive:
voteaza legile si bugetul, se ocupa de problemele
de pace si de razboi, dar formeaza si guvernul si
stabileste atributiile ministerelor. Marea Adunare
Nationala este condusa de Prezidiul Marii Adunari
Nationale, alcatuit din 19 membri, dintre care unul
este presedinte.
Guvernul coordoneaza si planifica economia
nationala, realizeaza bugetul si asigura ordinea
publica si securitatea statului. La nivel local,
conducerea este detinuta de consilii populare,
alese prin vot universal.
O noutate este prevederea conform careia femeia
are drepturi egale cu barbatul. Totusi, pentru
unele drepturi sunt introduse limitari, ceea ce
poate da loc la interpretari abuzive (de exemplu,
orice asociatie cu caracter antidemocratic este
interzisa), iar dreptul de proprietate nu este
Drepturile si libertatile cetatenesti erau garantat. Mai mult, se specifica faptul ca atunci
asemanatoare cu cele prevazute intr-o constitutie cand interesul general o cere proprietatea privata
democratica: egalitatea in fata legii, libertatea poate deveni proprietatea statului.
constiintei, libertatea religioasa, libertatea
persoanei, libertatea presei, libertatea intrunirilor,
libertatea de asociere, inviolabilitatea domiciliului,
secretul corespondentei.
Consecinţele adoptării constituţiei din
1948

Puterea politică are drepturi nelimitate, fapt care

se deduce atât din prevederile legale, dar, mai
ales prin aplicarea abuziva a acestora (ele nu sunt
intotdeauna explicite, ceea ce lasa loc interpretarii
in sens totalitar). In practica, orice functionar de Aplicarea acestei constitutii a transformat
stat era si membru al partidului, deci era Romania in stat totalitar deoarece drepturile
subordonat sefului partidului. si libertatile cetatenesti nu au fost deloc
respectate. De fapt, adevaratul conducator
era seful Partidului Muncitoresc Roman,
Articolele despre proprietate deschid drumul
Gheorghiu-Dej. Vointa sa arbitrara, dar si a
masurilor de nationalizare. Se mentioneaza ca
altor oameni politici sau functionari publici,
apararea si dezvoltarea bunurilor comune ale
era adevarata lege.
poporului sunt o indatorire a fiecarui cetatean, iar
un alt articol defineste bunurile comune ale
poporului ca proprietate de stat; deci, cetatenii au
datoria constitutionala sa dea o parte din
proprietate la stat.
Constituţia Republicii Populare Române din
1952

Se specifica ajutorul acordat de

U.R.S.S. pentru eliberarea teritoriului
romanesc de ocupatia germana si
Aceasta constitutie a rezultat din amestecul
faptul ca politica externa a Romaniei
U.R.S.S. in treburile interne ale statului
cu U.R.S.S. este una de prietenie.
roman. Ea nu aducea modificari
fundamentale in organizarea politica, dar
incalca foarte grav independenta statului Lipsesc prevederile obisnuite despre
roman. independenta si suveranitatea statului.
Constitutia consfintea faptul ca Romania nu
avea politica externa proprie.
Constituţia Republicii Socialiste România din anul
1965
A intrat in vigoare la 21 august 1965

Cauze

★ moartea primului conducator comunist al Romaniei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, in 1965

★ noul sef al Partidului Comunist a fost ales Nicolae Ceausescu
★ procesul de destalinizare

Prevederi

★ Se introduce principiul partidului unic, specificandu-se faptul ca forta politica conducatoare a intregii societati este
Partidul Comunist Roman
★ Articolul 1 al constitutiei din 1965 mentioneaza ca numele statului este Republica Socialista Romania
★ Economia Romaniei este proclamata ca socialista, adica economie bazata pe proprietatea de stat si cooperatista
asupra mijloacelor de productie
★ Reorganizarea teritorială și revenirea la județe, ca forme de administrație locală în loc de raioanele și regiunile de
inspirație sovietică
★ Se introduce calitatea de munincipii pentru orașele mari
Consecinţele adoptării constituţiei din 1965

● Prin aceasta constitutie se confera statului roman un clar caracter totalitar comunist, deoarece se
afirma rolul politic conducator al partidului comunist si se specifica faptul ca economia este bazata pe
proprietatea de stat.
● Revizuirea din 1974 ii confera sefului statului puteri dictatoriale.
● Se afirma statutul international al Romaniei de stat independent si suveran, ceea ce lipsea constitutiei
din 1952.
 Constituţia din 1991

Context Cauze

În 1989, România - constituţia comunistă trebuia

revine la înlocuită pentru a menţiona noua
pluripartidism. stare de fapt
- trebuia garantată respectarea
drepturilor cetăţeneşti
- trebuia să permită dezvoltarea
regimului politic democratic.
Principii de bază ale constituţiei din 1991

- separatia puterilor in stat - garantarea dreptului minoritatilor

- suveranitate nationala
- egalitatea tuturor cetatenilor in fata
legii
- pluripartidismul.
nationale de a-si pastra limba si
traditiile
- intarirea legaturilor cu romanii aflati in
afara tarii
- dezvoltarea relatiilor pasnice cu toate
statele
- respectarea tratatelor internationale.

Forma de guvernare a statului este republica, iar România este considerat stat de drept,
democratic şi social.
Puterile statului
● Puterea legislativă este deţinuta de ● Presedintele Romaniei este ales prin vot
Parlament, alcatuit din Camera Deputatilor universal pe o perioada de 4 ani. Rolul
si Senat. Initiativa legislativa (adica fundamental al Presedintelui este acela de a
propunerea unor proiecte de legi) apartine exercita functia de mediere intre puterile
membrilor parlamentului, membrilor
statului.
guvernului, dar si cetatenilor, daca un
proiect este semnat de cel putin 250000 de
cetateni din cel putin un sfert din judetele
tarii.

● Puterea executiva este reprezentata de ● Puterea judecatoreasca: judecatorii sunt

Guvern si Presedintele Romaniei. Guvernul
urmareste punerea in aplicare a legilor.
Primul ministru este propus de presedinte,
in urma consultarii cu partidul sau partidele
care detin majoritatea parlamentara. El
propune Parlamentului spre aprobare o lista
de ministri.
independenti de puterea politica si inamovibili
(nu pot fi transferati, inlocuiti sau destituiti decat
de Consiliul Superior al Magistraturii). Cea mai
inalta institutie judecatoreasca este Curtea
Suprema de Justitie.
Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti

Constituţie democratică:

- libertatea persoanei - respectarea tuturor tratatelor privind

- libertatea intrunirilor si asocierilor
- libertatea presei
- inviolabilitatea domiciliului
- inviolabilitatea proprietatii
- dreptul de vot
- protectia din partea statului roman de
care se bucura cetatenii romani aflati in
strainatate, cetatenii straini si apatrizi
pe teritoriul Romaniei
drepturile omului, semnate de Romania
- dreptul la viata
- interzicerea torturii, a muncii fortate si a
pedepsei cu moartea
- protectia persoanelor cu handicap,
protectia familiei, a copiilor si a tinerilor.
 Consecinţele adoptării constituţiei din 1991
Prin constitutia din 1991, Romania redevine stat democratic si stat de drept (adica un stat ale carui legi se
bazeaza pe respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, un stat in care functionarea institutiilor se face
pe baza legilor, justitia este independenta, iar cetatenii sunt protejati de excesul de autoritate al
institutiilor).

Trecerea de la statul autoritar comunist la statul de

drept a intampinat anumite dificultati. Intrarea Romaniei
in Uniunea Europeana in 2007 a fost o recunoastere la
nivel european a faptului ca in tara noastra statul de
drept functioneaza.

**A fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, care a fost aprobată prin
referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003.
Bibliografie
● Stan, M., Vornicu, C., Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu ABC,
2016, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării ştiinţifice.
● https://www.constitutia.ro/constitutiile-din-romania.htm
● https://www.constitutia.ro/const1866.htm
● https://renastereasisesteana.wordpress.com/2013/12/26/reforma-agrara-din-1921
-si-consecintele-acesteia-pentru-comuna-sisesti/
● https://www.descopera.ro/istorie/19398177-constitutia-liberala-din-1923-si-spirit
ul-unei-democratii-desavarsite
● https://ro.wikipedia.org/wiki/Parchetul_de_pe_l%C3%A2ng%C4%83_%C3%8Enal
ta_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Bie#/media/Fi%C8%99ier:PI
CCJStema.png
Mulţumim!