Sunteți pe pagina 1din 119

Fondat prin Programul

DAPHNE III al Uniunii


Europene

Actiunea Anti-bullying (AAB)


Ghidul de Pregatire pentru Liderii
Scolari

Dezvoltat de Centrul pentru Studiul Comportamentului din


Northampton
Aprilie 2015

1
Aceasta publicatie a fost realizata cu suportul financiar al Programului DAPHNE II al Uniunii Europene. Continutul
acestei publicatii este responsabilitatea unica a Actiunii Anti Bullying si nu reflecta in niciun mod perceptiile
Comisiei Europene.

Folosirea Ghidului

Acest ghid este desemnat pentru a fi utilizat in educarea Liderilor Scolari din cadrul Actiunii
Anti-Bullying (AAB) care, la randul lor, vor pregati personalul din scolile de provenienta.
Se recomanda ca cei doi facilitatori sa lucreze impreuna pentru a co-facilita pregatirea, astfel
incat, in timp ce unul prezinta o sesiune, celalalt poate oferi ajutor, unde este necesar,
pentru a se asigura ca toti participantii inteleg si vor dobandi toate cunostintele rezultate din
sesiune. understand and will achieve the learning outcomes for the session.
Ghidul este oferit ca un cadru pe care facilitatorii il pot adapta pentru a se plia
circumstantelor proprii. Scopul este stabilit la inceputul fiecarei activitati iar facilitatorii pot
decide sa foloseasca o cale alternativa pentru a atinge scopul. Acestia au la dispozitie cate o
coloana pe fiecare pagina pentru a adauga propriile notite legate de experienta personala a
pregatirii.
Inaintea workshop-ului, participantilor ar trebui sa le fie trimis un program, o scrisoare de
bun-venit si o lectura pentru dupa workshop.
Pe masura ce participantii vor intreprinde activitati pe grupuri pe parcursul workshop-ului,
este important ca facilitatile sa le permita sa fie asezati in grupuri de 6 pana la 8 in jurul
meselor.
Participantii vor avea nevoie de Action Anti-Bullying School Handbook si de slide-urile
PowerPoint pentru program, aceasta putand fi furnizate ca exemplare tiparite sau in mod
electronic.
Pregatirea dureaza 5 zile. Sunt planificate patru sesiuni de pregatire de cate o ora si
patruzeci de minute pentru fiecare zi, intercalate cu doua pauze scurte pentru ceai/cafea si o
pauza mai lunga pentru pranz. La sfarsitul fiecarei zile va avea loc o sesiune de revizuire de
30 de minute, iar participantilor le vor fi acordate sarcini scurte, peste noapte, pentru a fi
completate in pregatire pentru ziua urmatoare. In a cincea acestia vor exersa profesarea
unor sesiuni de pregatire a cadrelor.
Inainte de sesiunea finala, participantii vor completa auto-evaluarea din nou si vor compara
rezultatele cu auto-evaluarea pe care au realizat-o inaintea workshop-ului pentru a observa
ceea ce au invatat. Vor completa un plan de actiune personal pentru a ii ajuta sa-si continue
dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor dupa ce se vor intoarce la scolile de provenienta.
Deasemenea, vor contura un plan de actiune pentru implementarea programului anti-
bullying in scolile lor.

2
Inaintea workshop-ului

Cu cel putin o saptamana inaintea workshop-ului, participantilor li se va trimite o


scrisoare de bun-venit impreuna cu:
programul pentru workshop
Action Anti- Bullying School Handbook – li se va cere sa citeasca de la Sectiunea A
pana la D si Sectiunile 1 si 2 ale Handbook-ului pana la inceperea workshop-uluit

Materiale pentru folosinta in timpul workshop-ului


Pentru fiecare participant vei avea nevoie de o imprimare a slide-urilor pentru workshop,
si, pe masura ce acestia lucreaza activitatile, o copie a fiecarei resource sheet din acest
document (cu exceptia Resource sheets 2.2 – stiluri de conducere – vei avea nevoie de
numai una, posibil doua, copii ale acestora.)

3
Auto-evaluarea initiala a cunostintelor, intelegerii si
abilitatilor, a AAB School Leader

Nume _________________________ Data _____________

Ghidul pentru completarea auto-evaluarii


Va rugam sa completati aceasta auto-evaluare folosindu-va de propriile cunostinte, de
intelegerea si abilitatile legate de acest workshop. Este posibil sa fiti rugati sa impartasiti
auto-evaluarea cu ceilalti ca parte din pregatire. Rezultatele, in ansamblu, ale grupei ca un
intreg vor fi alaturate pentru a ajuta la monitorizarea si evaluarea programului.
Scopul este de a va ajuta sa va identifici atuurile de AAB school leader. Este esential sa
faceti acest lucru si sa constientizati plusurile pe care le aduceti rolului dumneavoastra.
Evaluarea indentifica, deasemenea, orice domeniu pe care l-ati putea imbunatati si va ajuta
sa va faceti o idee despre ceea ce este se cere de la AAB school leader.
Intrebarile utilizeaza o abordare concentrata pe solutie si sunt bazate pe obiectivele
workshop-ului de pregatire. Sunteti rugat sa va notati competentele pe o scara de la 0 la 10
si sa va ganditi la urmatoarele:
 de ce scorul nu este cu nici macar un punct mai mic– pentru a va indetifica
punctele forte
 ce ati putea face pentru a va mari scorul cu un punct– ce pasi realizabili ati putea
urma pentru a va imbunatati competentele.
Desi asteptarile de la dumneavoastra sunt considerabile ca AAB school leader, si ar trebui
sa dati dovada de cele mai inalte standarde de profesionalism, este important pentru noi toti
sa ne cunoastem propriile limite. Nu ne asteptam sa fiti perfect sau sa rezolvati toate
problemele dificile pe care la intalniti. Asteptarile noastre sunt sa fiti uman si sa dati tot ceea
ce aveti mai bun.
Asadar, atunci cand raspundeti la intrebarile de mai jos, fiti realist. Nu fiti prea modest. Cu
cat evaluarea este mai precisa, cu atat veti putea sa va incredeti si mai mult in abilitatile
dumneavoastra si sa le identificati pe cele pe care le-ati putea imbunatati. Facand asta
acum, va va ajuta sa obtineti beneficiile maxime din pregatire focusandu-va pe aspectele
cele mai importante pentru dumneavoastra.
Cand veti termina pregatirea, veti fi invitat sa raspundeti la aceleasi intrebari din nou.
Veti avea posibilitatea sa comparati raspunsurile pentru a observa progresul
inregistrat. Acest lucru va va ajuta sa obtineti realizari noi si sa va faceti un plan
pentru a continua dezvoltarea profesionala.

VA RUGAM SA TINETI ASUPRA DUMNEAVOASTRA ACEST TEST DE AUTO-


EVALUARE PE PARCURSUL PREGATIRII

4
Auto-Evaluarea Initiala a Action Anti-Bullying School Leader
Folosind o scara de la 0 la 10, unde 0 reprezinta nicio abilitate si 10 cea mai mare
abilitate pe care un Action Anti-Bullying School Leader o poate avea, va rugam sa
raspundeti la urmatoarele intrebari:

Nota 0-10

1. Cum va apreciati cunostinta si intelegerea despre ceea ce se numeste


“bullying”?
Cunostinta si intelegerea semnificatiei termenului “bullying”
Constientizarea “bullying” si ale altor forme de violenta care provoaca neliniste in scoli
Cunoasterea si intelegerea termenului “convivençia” (a trai in armonie impreuna) si
factorii care influenteaza crearea unui etos non-violent in scoli.
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

2. Cum va apreciati cunoasterea si intelegerea modurilor de evaluare a gradelor


de hartuire si a altor comportamente violente in cadrul unei scoli?
Cunoasterea si intelegerea metodelor de realizare a unei analize a hartuirii si altor
comportamente violente, si metodele prin care scoala actioneaza pentru a le reduce
Cunoasterea si intelegerea metodelor de implementare ale analizei, implicand partile
interesate asa incat sa fie constiente de actiunile scolii pentru a reduce hartuirea
Cunoasterea si intelegerea folosirii datelor dintr-o analiza pentru a comunica un plan
de actiune
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

5
Nota 0-10

3. Cum va apreciati abilitatea de a crea si implementa tacticile de reducere ale


hartuirii si altor forme de violente dintr-o scoala?
Abilitatea de a intocmi (in scris) o politica de reducere a hartuirii
Abilitatea de a planifica strategii bate pe politica de reducere a hartuirii
Abilitatea de a implementa strategii de reducere a harturii, asigurandu-va de
angajamentul partilor interesate
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

4. Cum va apreciati abilitatea de a conduce un program anti-hartuire?


Abilitatea de a conduce si de a administra schimbarea
Abilitatea de a folosi tipul potrivit de conducere pentru a reduce hartuirea si pentru a
crea un mediu propice studiului
Abilitatea de a acorda sarcini de conducere si responsabilitati
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

6
Nota 0 –10

5. Cum va apreciati cunostinta si intelegerea despre modul in care are loc


invatarea emotionala si sociala?
Cunostinta si intelegerea predarii abilitatilor sociale si emotionale
Abilitatea sa creezi un etos care sa dezvolte abilitatile sociale si emotionale ale
studentilor
Abilitatea de a modela abilitatile socioale si emotionale pentru Ability to model social
and emotional skills for personal si studenti
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

6. Cum va apreciati abilitatea de a intocmi un mediu propice studiului?


Cunoasterea si intelegerea metodelor de a tine studentii in siguranta in calatoriile
spre/de la scoala
Cunoasterea si intelegerea zonelor de posibil pericol din scoli si metode de a le face
mai sigure
Cunoasterea si intelegerea metodelor prin care comportamentul personalului
influenteaza pe cel al studentilor in crearea unui mediu non-violent pentru studiu
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

7
Nota 0-10

7. Cum va apreciati abilitatea de a ajuta personalul in reducerea hartuirii si a


altor forme de violenta?
Cunoasterea si intelegerea nevoilor pregatirii personalului pentru reducerea hartuirii si
altor forme de violenta
Abilitatea de a planui un program de pregatire potrivit pentru a atinge aceste nevoie
Abilitatea de a va asigura ca pregatirea foloseste metode care maximizeaza educarea
personalului
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

8. Cum va apreciati abilitatea de a ii implica pe studenti in procesul de reducere


a hartuirii si a altor forme de violenta?
Cunoasterea si intelegerea metodelor de implicare a studentilor in luarea de decizii
Cunoasterea si intelegerea implicarii in masura egala a studentilor in procesul de
reducere a hartuirii
Abilitatea de a crea un climat in care opinia studentilor este auzita si li se permite sa
se implicate total in crearea unui mediu non-violent pentru studiu
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

8
Nota 0-10
9. Cum va apreciati abilitatea de a ii implica pe parinti si familiile in programul
anti-bullying al scolii?
Cunoasterea si intelegerea metodelor de a informa parintii si familiile in legatura cu
activitatea scolii
Cunoasterea si intelegerea metodelor de a implica parintiisi familiile in activitatea scolii
Abilitatea de a lucra in parteneriat cu parintii si familiile
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

10. Cum va apreciati abilitatea de a implica comunitatea locala in programul anti-


bullying al unei scoli?
Cunoasterea si intelegerea metodelor de a informa comunitatea locala in legatura cu
activitatea scolii
Cunoasterea si intelegerea metodelor de a implica comunitatea locala in acitivitatea
scolii
Abilitatea de a lucra in parteneriat cu comunitatea locala
Total
Care este motivul pentru care totalul punctelor pentru abilitati nu este cu nici macar unul mai putin?
.

Ce ar trebui sa faci pentru a mari totalul punctelor pentru abilitati cu un punct?

9
Obiective pentru dezvoltare in cadrul pregatirii
Analizand per-total raspunsurile dvs. , care credeti ca sunt:
trei dintre cele mai mari atuuri in relatie cu acest workshop de pregatire?

1.

2.

3.

trei dintre aspectele care au nevoie de cea mai mare imbunatatire?

1.

2.

3.

Va rugam sa aveti asupra dvs aceasta evaluare pe parcursul


pregatirii

Va trebui sa o consultati atunci cand veti completa evaluarea personala de la sfarsitul


pregatirii. Va veti compara notele de dinainte si de dupa pregatire pentru a putea evalua
ceea ce ati realizat.

10
Programul workshop-ului

Ziua 1

1 ora si 30 Introducere
minute
Pauza de ceai/cafea
1 ora si 30 Constientizarea efectelor hartuirii si a altor forme de violenta asupra stundetilor
minute si a partilor interesate (stundeti, personal, familii)
Pranz
1 ora si 30 Auto-analize regulate ale scolii cu privire la hartuire si organizarea scolii pentru
minute interventie
Pauza de ceai/cafea
1 ora si 30 Auto-analize regulate ale scolii cu privire la hartuire si organizarea scolii pentru
minute interventie - continuare
30 minute Analiza pregatirii de peste zi
Sarcina pentru urmatoarea zi
Ziua 2

1 ora si 30 Politici si strategii eficiente ale scolii pentru a crea un mediu non-violent si
minute adresarea cauzelor hartuirii

Pauza de ceai/cafea
1 ora si 30 Conduita scolii pentru dezvoltare
minute
Pranz
1 ora si 30 Conduita scolii pentru dezvoltare - continuare
minute
Pauza de ceai/cafea
1 ora si 30 Curriculum pentru studiul social si emotional, informal si formal.
minute
30 minute Analiza pregatirii de peste zi
Sarcina pentru urmatoarea zi
Ziua 3

1 ora si 30 Strategii eficiente pentru a face scoala si zona inconjuratoare sigure


minute
Pauza de ceai/cafea
1 ora si 30 Pregatirea personalului

11
minute
Pranz
1 ora si 30 Pregatirea personalului - continuare
minute
15.00- 15.30 Pauza de ceai/cafea
1 ora si 30 Involvement of students
minute
30 minute Analiza pregatirii de peste zi
Sarcina pentru urmatoarea zi
Ziua 4

1 ora si 30 Implicarea famiiilor


minute
Pauza de ceai/cafea
1 ora si 30 Angajamentul cu si in comunitatea locala impreuna cu valorile societatii
minute
Pranz
1 ora si 30 Furnizarea unei pregatiri eficiente a personalului
minute
Pauza de ceai/cafea
30 minute Analiza pregatirii de peste zi
1 ora si 30 Pregatirea sesiunilor de educare a personalului
minute
Sarcina pentru urmatoarea zi
Ziua 5

30 minute Sesiunea de Pregatire 1


15 minute Feedback
30 minute Sesiunea de pregatire 2
15 minute Feedback
Pauza de ceai/cafea
30 minute Sesiunea de Pregatire 3
15 minute Feedback
30 minute Sesiunea de Pregatire 4
15 minute Feedback
Pranz
30 minute Sesiunea de Pregatire 5
15 minute Feedback

12
45 minute Planificarea actiunilor pentru urmatorii pasi din program
Pauza de ceai/cafea
1 ora Planificarea actiunilor pentru urmatorii pasi din program (continuare)
30 minute Concluzie

13
Ziua 1

90 minute Introducere
Scopul: a face toti participantii sa se simte bine veniti si aranjarea cadrului pentru pregatire. PPT 1.1 – 1.3
PPT 1.1 Asigura-te ca toti participantii au ecuson cu numele lor care poate fi vazut de la distanta. Aseaza- Copia programului
i la mese in grupuri de 6-8 persoane. workshop-ului, Action
Anti-Bullying
Primire formala pentru curs in contextul intregului proiect de a reduce violenta in scoli. Handbook si
Introduceti-va si intrebatii pe participanti sa se introduca si ei, spunandu-si numele, profesia, si un lucru PowerPoint-urile
pe care il apreciaza in munca lor. workshop-ului pentru
fiecare participant.
Treceti in revista programul de la Ziua 1 pana la Ziua 5. Explicati faptul ca va acoperi caracteristicile Copy of the workshop
Modelului de scoala pentru a reduce hartuirea si alte forme de violenta.
Acestea sunt descrise in Action Anti-Bullying School Handbook, care au fost acordate, fiindu-le cerut sa le
citeasca inainte de a veni la pregatire. Se explica psihologia si metodologia pe care o vom folosi – va fi o Coala de flipchart
sursa importanta de informatii si ghidare si vom face referire la ea des. Vor avea deasemenea imprimate intitulata “Pareri si
slide-uri PPT pe care le vom folosi. Idei”

Explica Coltul Ideilor si Parerilor


Daca orice din ceea ce spunem nu este clar, ne dorim ca participantii sa puna intrebari pentru a fi 2 Coli de flipchart
clarificate pe masura ce avansam. In schimb, pot exista mai multe pareri generale, idei si intrebari din intitulate “Asteptari” si
partea participantilor. Pentru a ne asigura ca toate intrebarile primesc raspuns si toate ideile si parerile “Temeri” .
sunt impartasite, aceastea pot fi scrise pe notite si lipite pe Coltul Ideilor si Parerilor in orice moment. Vom Notite pentru fiecare
raspunde la aceste intrebari si impartasi ideile la sfarsitul fiecarei sesiuni. masa
Scopuri generale pentru pregatirea de 5 zile
PPT 1.2 Introducerea obiectivelor principale ale workshop-ului
Asteptari & Temeri
Asistarea participantilor in deprinderea unei cunostinte si intelegeri depline a strategiilor de reducere a
hartuirii si a altor forme de violenta in scoli.
Modelarea stilulilor de pregatire si a tehnicilor care sunt potrivite pentru programele anti-bullying
• Dezvoltarea abilitatilor participantilor in asa fel incat acestia sa devine lideri de incredere in
urmatorii pasi ai programului anti-bullying
• Furnizarea oportunitatilor pentru participanti pentru practica, si primirea de feedback, abilitatilor
de care au nevoie pentru a conduce un program impotriva hartuirii in scoli.
14
• Infiintarea unei echipe formata din coordonatori si lideri scolari ai programului anti-bullying care
vor forma o comunitate de studiu, ajutandu-se reciproc pe masura de impartasesc experientele
proprii si buna practica si continua sa-si dezvole abilitatile.
Scopul: sa se descopere ceea ce participantii spera sa invete si oricare alti factori care i-ar putea sa faca
acest lucru.
Activitati: Se explica participantilor faptul ca vor da un test de auto-evaluare pentru a ii ajuta sa isi
planifice exact ceea ce isi doresc sa obtina de la pregatire. Ne dorim sa maximivam valoarea timpului
petrecut impreuna. Acest exerctiu ne va ajuta pe toti sa ne focusam pe ceea ce trebuie sa realizam pe
parcursul sesiunilor.
PPT 1.3 Participantii vor fi rugati sa lucreze in perechi si sa discute pe scurt despre:
Care va sunt asteptarile de la pregatire? Aveti orice fel de temere in legatura cu ea?
Scrieti pe o notita o asteptare si pe alta o temere si plasati-le pe fllipchart-ul corespunzator. Daca cineva
are aceeasi idee, plasati notitele una peste cealalta.
Sfat pentru pregatire: Este posibil sa fiti nevoiti sa incurajati participantii sa citeasca celelalte notite depe
chart atunci cand le adauga pe cele ale lor. Deaceea, ar trebui sa ii rugati sa puna notitele una peste
cealalta. O idee buna este sa sa stati langa flipchart atunci cand participantii vin pentru a adauga
comentarii personale legate de ceea ce au notat. Unul dintre scopurile acestei activitati este acela de a
incuraja grupul sa fie atent la opiniile si necesitatile celorlalti.
Plen – mentionati asteptarile si cereti clarificatii de la participanti, daca este necesar. Apoi mentionati si
temerile si clarificati daca este cazul
Explicati faptul ca vom revizita Asteptarile si Temerile in Ziua 5 si vom analiza modul in care ni s-a
schimbat parerea despre aceasta.
Un acord al activitatii
Scopul: stabilirea modului in care vom ajuta grupul sa lucreze impreuna pentru a putea invata cat mai PPT 1.4
multe lucruri in timpul disponibil
Coala de flipchart
Activitate: Atunci cand lucrezi cu un grup nou este folositor sa tinem o scurta sesiunea cu privire la intitulata “Regulile
stabilirea modului de lucru impreuna. Grupului Nostru”
PPT 1.4
Think of a time when a group you were in worked well and what made it successful
Think of a time when a group did not work well and what caused this
What do you think would help to make our sessions effective /what stops sessions being effective?
What are useful behaviours to make the sessions effective for everyone?
15
Rugati participantii sa lucreze in grupuri la cate o masa pentru a realiza o lista cu comportamente pe care
si-ar dori sale observe.
Revizitati temerile si observati daca exista sugestii de comportamente care li se adreseaza.
Sunt si alte tipuri de comportament pe care participantii ar dori sa le sugereze?
Rugati un voluntar sa noteze acordul pe o coala de flipchart. Rugati un grup sa prezinte lista. Apoi
intrebati celelalte grupuri daca au ceva de adaugat.
Intrebati intreg grupul daca sunt de acord cu lista finala. Cand acest lucru se intampla, plasati-o in Coltul
Asteptarilor si Temerilor.
Evaluarea Initiala a abilitatilor O copie a Auto-
Evaluarii Initiale Action
Scopul: De a ajuta participantii sa se focuseze pe continutul pregatirii si sa planifice ceea ce isi dorescsa
Against-Bullying
obtina de la aceasta.
pentru fiecare
Oferiti participantilor o copie a Auto-Evaluari Initiale Action Against-Bullying si rugatii sa o completeze. participant.
Explicati faptul ca aceleasi intrebari vor fi adresate la sfarsitul pregatirii pentru a pute analiza ceea ce au
invatat si pentru a isi pregati urmatorii pasi.
Rezultatele studiului pentru Ziua 1
PPT 1.5 Astazi vom defini hartuirea si alte forme al violentei in scoli, efectele lor asupra studentilor, cum PPT 1.5
sa analizam gradul de violenta curent din scoli, si cum sa cream politici si strategii pentru a il reduce.
1. Intelegerea scopurilor si structurii pregatirii
2. Inceperea muncii colective eficiente ca un grup alaturi de asteptarile activitatilor grupului
3. Definirea a ceea ce ne referim la sub numele de hartuire, dar si a altor forme de violenta in scoli,
si identificarea activitatilor violente care ne ingrijoreaza
4. Definirea termenului ‘convivençia’ – a trai in armonie impreuna – si identificarea factorilor care
influenteaza climatul scolar pentru convivençia
5. Poate fi luata in considerarea o auto-evaluare a scolii pentru a analiza hartuirea si alte forme de
violenta, si luarea la cunostinta a ceea ce scoala face deja in acest sens, dar si ceea ce ar trebui
sa mai faca
Am abordat deja primele doua efecte ale studiului.
Completare
Intrebati daca exista nelamuriri in legatura cu activitatile derulate pe durata acestei saptamani.
Pauza de ceai/cafea

16
90 minute Constientizarea efectelor hartuirii si a altor forme de violenta asupra studentilor in
ranul tuturor partilor implicate (elevi, personal, familii) PPT 1.6 – 1.8
Hartuirea, alte forme de violenta si convietuirea
Scopul: de a intelege clar la ceea ce ne referim atunci cand vorbim despre “hartuire si alte forme de
violenta”, si opusul acestora, convietuirea.
Prezentare: Hartuirea si celelalte forme de violenta sunt nocive si raufacatoare, intentionate, si nu
accidentale.
PPT 1. 6 Lectura pe care participantii au facut-o inaintea workshop-ului prezinta intrebari care sugereaza
faptul ca trebuie sa avem o perspectiva larga asupra a ceea ce ne referim la prin “hartuire si alte forme de
violenta”:
• Este hartuirea exclusiv fizica? Este violenta exclusiv psihica?
• Este violenta exclusiv impotriva unei singure persoane?
• Hartuirea trebuie sa produca daune sau doar ameninta sa cauzeze asa?
• Poate fi legal un act violent?
• Este violenta cauzata de o persoana sau poate fi realizata impersonal prin intermediul unei
organizatii?
• Cat de serioasa trebuie sa fie dauna pentru a putea spune ca este o violenta?
Discutati aceste intrebari pe scurt cu grupul si stabiliti faptul ca este necesar sa consideram o definitie mai
ampla a hartuirii si violentei pentru a include implicarea cu voica a daunelor nu numai prin folosirea fortei
fizice dar si cea psihica e.g abuzul verbal sau barfele nocive.
Am putea petrece o buna perioada discutand problema harturii si definind-o, dar daca inloc sa facem
asta, am folosi o abordare bazata pe solutie, am putea sa ne concentram pe ceea ce dorim sa realizam –
o absenta a harturii si a altor forme de violenta. PPT 1.7
PPT 1.8 Ne vom intrebuinta de cuvantul spaniol “convivençia” - “a trai in armonie impreuna” deoarece ne
defineste cel mai bine scopul.
Activitati violente care provoaca temere si actioneaza impotriva convivençia
Scopul: De a identifica temeri specifice legate de hartuire si alte forme de violenta. Pentru a examina PPT 1.9
efectele hartuirii si a altor forme de violenta asupra convietuirii.
Coala de flipchart si
Activitate: PPT 1.9 Rugati participantii sa lucreze in grupuri pentru a realiza liste cu activitatile violente pix pentru fiecare
care provoaca temeri in scolile de unde provin, cine initiaza aceste activitati (un nr mic de studenti? mai masa
mult? profesorii? altcineva? si efectele pe care aceste activitati le au asupra convietuirii.

17
Sfat pentru pregatire: Este posibil ca participantii sa fie foarte implicati in descrierea problemelor, astfel,
va trebui sa ii incurajati sa se focuseze pe efectele asupra convieturii.
Puneti colile pe Coltul desemnat si rugati participantii sa se ridice si sa le priveasca. Vazand celelalte
raspunsuri, sunt acestia dornici sa le modifice pe ale lor?
Completare: Intrebati daca exista comentarii sau intrebari
Factorii care influenteaza climatul scolar pentru convietuire PPT 1.10
Scopul : de a intelege factorii care afecteaza convietuirea Copie a Resource
sheet 1.1 si foarfece
Activitate : PPT 1.10 Rugati participantii sa foloseasca Resource sheet 1.1 pentru a lista factorii care
pentru fiecare masa
influenteaza convietuirea in cadrul scolilor.
4 flipcharturi intitulate
Sfat pentru pregatire: Cel mai probabil veti descoperi ca toate sugestiile de pe coli vor fi exemple
negative in care omportamentul distruge convietuirea. Discutati de ce lucrurile stau asa si ganditi-va la ‘Asociate Elevilor”
moduri de influenta pozitiva. Majoritatea oamenilor gandesc negativ in legatura cu aceasta problema si ‘Asociate Parintilor’
ignora factorii pozitivi din scoli, factori care functioneaza bine. De multe ori se merita sa construiesti in
jurul acestor influente pozitive si apoi sa vezi cum le poti inversa pe cele negative. Ne vom reintoarce la ‘Asociate Facilitatilor’
aceasta metoda pentru a obtine progresul frecvent pe parcursul programului asa ca este bine sa discutam
‘Asociate Comunitatii”
aceasta problema acum.
Scotch sau bolduri
Apoi rugatii sa taie colile in 4 fasii si sa le pozitioneze in ordinea importantei. pentru a lipi bucatile
Plasati fasiile pe patru filpchart-uri denumite “Asociate elevilor”, “Asociate Parintilor”, “Asociate de hartie pe flipchart.
Facilitatilor” si “Asociate Comunitatii”.
Rugati participantii sa stea langa coli pentru a putea citi ceea ce au scris ceilalti. Discutati datele obtinute.
Completare: scopul acestui exercitiu este de a ne oferi o intelegere mai profunda asupra convietuirii. Ati
reusit acest lucru?
Care sunt lucrurile pe care le faem deja pentru a influenta convietuirea?? PPT 1.11
Scopul: de a analiza activitatea curenta pe care scoala o intreprinde in vederea reducerii hartuirii si a Cate o copie a
altor forme de violente. resource sheet 1.2
pentru fiecare
Activitate: PPT 1.11 Acordati fiecarui participant o copie a Resource sheet 1.2. Acestia ar trebui sa
participant
listeze pe coala activitatile sau sistemele din scolile de unde provin care sustin convietuirea.
Sfat pentru pregatire: incurajati participantii sa se gandeasca la masurile pe care scolile de provenienta
deja le-au adoptat. Atuurile sunt uneori ignorate.
Acestia ar trebui sa discute raspunsurile oferite cu un partener si sa listeze partile care ar putea fi
imbunatatite (Este recomandat sa pastreze liste deoarece se va dovedi utila atunci cand vor realiza un
plan de actiune mai tarziu in cadrul workshop-ului).
18
Reflectarea asupra lucrurilor invatate in sesiune
Rugati participantii sa se gandeasca la ce au invatat in aceasta dimineata si sa dezvaluie celorlalti
membrii un lucru care i-a interesat.
Pranz
90 minute Auto-evaluari scolare regulate ale comportamentului violent si organizarea scholii
pentru interventie
Impartasiti si raspundeti la orice intrebari, idei sau opinii in Coltul Ideilor si Opiniilor
Scop: de a energiza si focusa participantii.
Stimulare: Cereti participantilor sa formeze doua randuri stand fata in fata in asa fel incat fiecare sa aiba
un partener. Ne vom gandi la monitorizare si evaluare. Fiecare persoana din Randul 1 are la dispozitie 2
minute sa ii spuna partenerului de pe Randul 2 ce parere au despre ideea de a fi observati si evaluati
atunci cand predau. Spuneti “start” si dupa 2 minute “stop”. Cereti apoi Primului Rand sa se mute cu loc
mai la stanga pentru a fi fata in fata cu un nou partener. Fiecare persoana din Randul 2 are 2 minute
pentru a spune partenerului ce parere au despre colectarea dovezilor pentru monitorizare si evaluare.
Spuneti “Start” si peste 2 minute “Stop”.
Intrebati participantii daca sentimentele exprimate au fost in principal negative sau pozitive si discutati pe
scurt motivele. Vom lua in considerare modul in care hartuirea si alte forme de violenta in scoala pot fi
monitorizate si evaluate si cum poate fi realizat acest lucru folosindu-se abilitati sociale si emotionale
potrivite, in asa fel incat procesul sa modeleze comportamentul pe care incercam sa il obtinem.
Scopul auto-evaluarii scolare
Scop: de a introduce participantii auto-evaluarii scolare si de a pune accentul pe faptul ca monitorizarea PPT 1.12 – 1.20
si evaluarea sunt esentiale, procese de dezvoltare pozitiva.
Cate o copie a
Prezentare: PPT 1.12 – 1.13 Ciclul imbunatatirilor arata procesele pe care trebuie sa le urmam pentru a Resource sheet 1.3
reduce hartuirea si alte forme de violenta in scoala. Procesul de a introduce un program impotriva hartuirii pentru fiecare
ridica probleme comune in imbunatatirile scolare si speram ca aceasta pregatire este folositoare, nu participant
numai pentru acest program dar si pentru a ne ajuta sa ne gandim la schimbarea managementului si a
conducerii in general – ciclul continuu al imbunatatirii planificarii, implementarii si verificarii.
Ne-am aventurat deja in workshop-ul pentru liderii scolari. Vom discuta despre o auto-evaluare care va
oferi informatii despre planificare actiunilor ce vor conduce la implementarea programului anti hartuire.
Un aspect esential al oricarei initiative de succes este monitorizarea si evaluarea eficienta in asa fel incat
planificarea este bazata pe o imagine clara a ceea ce functioneaza cum trebuie dar si a lucrurilor care
necesita imbunatatite. O analiza initiala ofera planificare dar si o fundatie cu ajutorul carora progresul
poate fi evaluat.

19
Sfat pentru pregatire Exista foarte multe informatii care trebuie acoperite in aceasta prezentare, prin
urmare, ar trebui sa treceti repede prin acestea. Pentru a economisi timp si a ajuta atat persoanele care
invata vizual sau auditiv, ar trebui sa evitati sa cititi de pe slide – in schimb, permiteti-le participantilor sa il
citeasca (pentru cei care memoreaza vizual) in timp ce dvs comentati sau ridicati intrebari pentru auditoriu
sa raspunda.
PPT 1.14 O auto-evaluare :
• Ajuta scoala sa fie concisa in ceea ce face
• Ofera dovezi din care reiese daca actiunile intreprinse sunt cele potrivite
• Ofera dovezi din care se poate deduce daca actiunile au un impact pozitiv
• Ajuta scoala sa identifice problemele existente
• Sustine scoala in munca colectiva pentru imbunatatire
PPT 1.15 Daca evaluarea se dovedeste a fi eficienta, este important ca toata lumea sa fie implicata si sa
ii constientizeze scopul. Deasemenea, este esential ca rezultatele sa fie folositoare si folosite. Ar trebui sa
fie simpla si sa nu consume prea mult timp. Scoala ar trebui sa aiba controlul absolut asupra ei, sa detina
rezultatele si sa decida ce sa faca cu ele.
Modelul unei scoli bine organizate
Scopul: de a intelege un model pe care o auto-evaluare a scolii se poate baza.
Explicati faptul ca, in auto-evaluare, trebuie sa fim atenti nu numai la aparitiile hartuirii dar si la ceea ce
scoala deja face pentru a promova convietuirea si ceea ce trebuie sa faca in continuare. Cereti
participantilor sa observe modelul din Action Anti-Bullying School Handbook.
PPT 1.16 Cele 10 rezultate descrise in modelul unei scoli de succes in reducerea hartuirii si altor
comportamente violente.
Activitate: Rugati participantii sa analizeze acest model completand Resource sheet 1.3 individual
Completare: Intrebati daca exista comentarii sau intrebari.
O modalitate posiblia de a intreprinde o revizuire Vom analiza o modalitate de revizuire posibila. Este
foarte cuprinzatoare. Scolile pot avea modalitati diferite de a afla ceea ce au nevoie. Important este ca
ele:
 Sa aiba o viziune clara a ceea ce isi doresc sa realizeze
 Revizuirea situatiei curente pentru a putea avea o imagine clara a gradelor dehartuire si altor
forme de violenta si eficienta in actiunile scolii.
 Sa foloseasca dovezile din revizuire pentru a crea un plan de actiune
 Modelul pentru o scoala care este eficienta in reducerea hartuirii si a altor forme de violenta ne
20
descrie scopul – rezultatele pe care dorim sa le obtinem. Pentru a analiza cat succes avem in
obtinerea lor trebuie sa ne punem intrebari.
PPT 1.17 Rezultatele pot fi transformate in afirmatii din care se deriva mai multe intrebari. Aceastea sunt
folosite pentru a concepe intrebari potrivite pentru elevi, profesori, lideri scolari, parinti si alte parti
implicate.
Procesul auto-evaluarii scolare
Scopul: de a intelege cum poate fi organizata o auto-evaluare
Procesul de revizuire este la fel de important ca rezultatele deoarece, daca toti sunt implicati in el, va
creste constientizarea problemelor implicate si va securiza implicarea acestora pentru a gasi solutii.
PPT 1.18 Explicati faptul ca auto-evaluarea pe care o vom examina are doua stagii. Prima este bazata in
totalitate pe un chiestionar, iar al doilea stagiu permite scolii sa confirme sau infirme descoperiri care sunt
ambigue, fragmentate sau polarizate, in rezultatele chiestionarului.
In a decide cine sa completeze chiestionarele, si cati membri ai fiecarui grup, va exista intotdeauna
tensiunea intre amploarea auto-evaluarii si timpul si resursele necesare finalizarii. Scoala va trebui sa
decida daca este necesara trecerea la stadiul 2 care include interviuri, observatii si examinarea
documentatiei care pune si mai multa presiune asupra timpului si resurselor. Avantajul este ca
acuratetea rezultatelor creste.
Aceasta auto-evaluare este conceputa pentru a fi executata intr-un mod flexibil astfel incat nevoile
specifice ale scolii sa fie recunoscute in procesul de auto-evaluare.
Activitate: Rugati perechile sa discute daca scolile lor ar trebui sa acorde acces celor 5 grupe (elevi,
personal, liderii scolari, parinti, comunitatea locala) la auto-evaluarea din stagiul 1 si ce implicatii ar
interveni pentru organizarea stagiului 2.
PPT 1.19 Este important sa fie vazut ca un proces pozitiv care remarca rezultatele obtine deja si toti cei
implicati au o intelegere deplina asupra procesului si asupra utilitatii rezultatelor.
PPT 1.20 Pune-ti accent pe beneficiile procesului de revizuire in dezvoltarea convietuirii – prin cresterea
constientizarii in randurile tuturor partilor implicate despre importanta convietuirii in educatie.
Au participantii alte sugestii pozitive despre cum poate revizuirea sa aiba o contributie mai larga la
succesul programului anti-hartuire?
Pauza de ceai/cafea
90 minute Auto-evaluari regulate ale scolii cu privire la comportamentul violent si
organizarea scolii pentru interventie – continuare

21
Energizare
Scopul: de a energiza si de a re-focusa participantii dupa pauza
Energizare: Rugati participantii sa dea mana cu toti ceilalti aflati in incapere.
Implementarea unei auto-evaluari scolare PPT 1.21 – 1.30
Scopul: de a intelege modul in care o revizuire poate fi implementata eficient.
Prezentare: PPT 1.21 – 1.23 Scolile ar trebui incurajate sa obtina beneficiile maxime din folosirea
tehnologiei disponibile pentru a facilita completarea si analiza chiestionarelor. Cei implicati pot introduce
raspunsurile direct in baza de date. Daca nu sunt disponibile calculatoare, este simplu, dar necesita timp
ca rezultatele sa fie introduce manual pentru a genera o baza de date pentru a analiza rezultatele
revizuirii.
Activitate: PPT 1.24 In cadrul grupurilor de la mese, cereti participantilor sa discute urmatoarele 3
intrebari.
1. Pentru a obtine beneficiile maxime de la revizuire, ce ar trebui sa faca organizatorul scolii pentru a
pregati personalul, elevii, echipa de conducere, parintii si membrii comunitatii locale inaintea
implementarii revizuirii?
2. Ce temeri poate avea fiecare parte implicate?
3. Cum pot fi aceste temeri diminuate?
Cateva idei; (pentru a stimula discutia daca este necesar)
 Impartasiti exemple de chestionare si programe de observare cu personalul.
 Descrieti experientele partilor implicate din alte scoli.
 Discutati intrebari de esantion cu elevii.
 Anuntatii pe parinti si elevi. Explicati procesul si oferiti raspunsuri temerilor.
Pentru a aduna idei, mergeti pe langa grupuri si cereti cate un raspuns pentru Intrebarea 1 de la fiecare
grup, pe rand. Tratati-l ca pe un joc – grupurile nu trebuie sa repete ideile care au fost deja oferite. Grupul
care castiga este cel care poate continua sa ofere raspunsuri pana cand nu mai sunt alte idei.
Repetati jocul pentru inca o runda folosing Intrebarile 2 si 3 impreuna – grupurile trebuie sa spuna ce
ingrijorari pot avea partile implicate si cum pot fi ele diminuate.
Analizarea fi utilizarea rezultatelor revizuirii
Prezentare: PPT 1.25 Programul va afisa rezultatele grafic e.g acest grafic arata notele medii pentru
doua intrebari din toate cele zece domenii legate de modelul de scoala. Cu ajutorul acestuia, atuurile si
slabiciunile relative din fiecare domeniu pot fi identificate usor.
22
PPT 1.26 explica unele avantaje ale confruntarii rezultatelor prin intermediul unei baze de date;
 Acolo unde rezultatele dintre partile implicate sunt consecvente, atuurile si domeniile care
necesita imbunatatire pot fi marcate in rezultatul analizei.
 Acolo unde aceastea sunt inconsecvente, atunci temerile pot fi colectate ca baza un grup
structurat pentru interviuri, pentru a putea afla motivele discrepantelor.
 Rezultatele scolare individuale pot fi comparate cu normele nationale si locale derivate din
colectarea rezultatelor din mai multe scoli.
Completare: Discutati pe scurt despre cum poate scoala realiza un acord practic pentru a intervieva
grupurile cu scopul de a afla de ce raspunsurile la unele intrebari scot la iveala diferente de opinii e.g
dintre parinti si elevi.
Asigurarae ca auto-evaluarea scolara are ca model convietuirea
Scopul: de a aprecia importanta modelarii unor bune abilitati sociale si emotionale atunci cand realizam o
revizuire.
Prezentare: Amintiti grupului ca tot ceea ce facem in programul anti hartuire ar trebui sa modeleze
principiul convietuirii si ca auto-evaluarea scolara ofera o buna oportunitate de a arata tuturor
participantilor ca propriile sentimente si nevoi sunt intelese si ingrijite
PPT 1.27 – 1.28 Explicati necesitatea unei pregatiri bune, faceti reclama auto-evaluarii scolare, implicarii
si asigurarii partilor implicate si luati in considerare nevoile lor pentru ca revizuirea sa fie eficienta
PPT 1.29 Elevii sunt cei mai importanti contribuitori la revizuire. Toate dovezile sustin ca elevii ofera cele
mai pretioase informatii despre propria lor educatie. A ii implica sta la baza tuturor principiilor care
graviteaza in jurul convietuirii.
PPT 1.30 Rugati participantii sa discute in perechi, pe scurt, despre cum i-ar implica pe elevi.
Planificarea actiunilor care urmeaza revizuirii PPT 1.31 – 1.36
Prezentare: PPT 1.31 Amintiti-le participantilor despre ciclul imbunatatirii. Rezultatele revizuirii sunt baza A copy of Resource
planificarii actiunilor. Sheet 1.4 for each
participant
PPT 1.32 Buna comunicare este esentiala daca ne dorim ca planificarea sa fie inteleasa si ca ea sa
includa pe toti cei afectati de plan.
PPT 1.33 descrie unele dintre deciziile care trebuie luate in pregatire pentru procesul de planificare a
actiunilor
Sfat pentru pregatire: Pentru a ne asigura ca toti participantii absorb informatia de pe slide-uri, este util
sa le adresati intrebari e.g daca au ceva de adaugat, sau carora dintre intrebarile de pe slide-uri le este
cel mai greu sa raspunda. Daca chestionarea grupului ca un intreg produce prea putine raspunsuri, sau
daca raspunsurile sunt dominate de unul sau mai mult indivizi, ati putea sa rugati perechile sa discute pe
scurt ideile inainte de a selecta una sau mai multe perechi sa spuna ceea ce cred.
23
PPT1.34 -1.35 Un plan de actiunea contine, deobicei, urmatoarele:
 Scopuri SMART
 O strategie clara pentru atingerea scopurilor
 Implicarea resurselor si modalitatea in care vor fi manageriate
 Roluri si responsabilitati
 Un orar pentru realizarea obiectivelor
 Monitorizarea si revizuirea aranjamentelor relevante pentru obiective
Este necesar prin urmare sa:
1. Dezvoltati scopuri SMART
2. Priorizati scopurile si sa dezvoltati scopuri pe termen scurt si lung
3. Redactarea unei strategii – cine si pana cand va face
4. Decideti cine isi va asuma raspunderea pentru atingerea fiecarui scop
5. Identificati resursele si timpul necesar pentru atingerea scopurilor
6. Concepeti un program de pregatire pentru personal
7. Decideti cum si cand va fi monitorizat progresul atingerii obiectivelor
8. Decideti cand va fi revizuit planul de actiune si cand se va crea unul nou
Verificati daca participantii cunosc scopurile SMART – Speficice, Masurabile, Accesibile, Relevante si
Timpurii.
Un plan de actiune ar trebui sa ajute pe toata lumea sa intelegea care rezultate sunt priorizate, cum si
cand aceastea vor fi atinse, dar si cine si ce este implicat in obtinerea succesului.
Activitate: Redactarea unui plan de actiune Impartiti fiecare grup de la mese in doua echipe. PPT 1. 36
O echipa va prelua studiul de caz A, in timp ce cealalta va prelua studiul de caz B. Acestia vor realiza un
plan de actiune folosind Resource sheet 1.4.
Apoi fiecare echipa va prezenta planul catre cealalta.
Completare: Intrebari daca exista intrebari sau comentarii
30 minute Analiza lucrurilor invatate de-a lungul zilei PPT 1.37
PPT 1.37 Amintiti-le participantilor lucrurile pe care le-am acoperit azi. Vom reflecta asupra a ceea ce am O bomboana pentru
invatat. fiecare participant
Scopul: de a experimenta Circle Time si a considera cum poate fi folosit in scoli. Pentru a reflecta asupra A copy of the Daily
si revizui ceea ce am invatat si pentru a completa evaluarea zilnica. Evaluation Sheet for
each participant
Activitate: Circle Time Asezati participantii intr-un cerc. Explicati faptul ca Circle Time poate fi folosit in
scoli ca o metoda de a promova convietuirea. Aceasta creaza un grup egal unde toti au oportunitatea de
a vorbi, incluzand studentii mai tacuti care nu isi pot exprima intotdeauna opinia. Profesorii folosesc
adesea un “obiect pentru vorbit” – a mica jucarie, minge, piatra sau orice obiect mic care poate fi pasat cu

24
usurinta din mana in mana. Numai persoanei care tine obiectul ii este permis sa vorbeasca.
Sfat pentru pregatire: Este folositor sa tineti o sesiunea pentru a aduna tot grupul la sfarsitul zilei dar,
daca grupul este foarte mare, activitatea poate fi organizata pe grupuri la fiecare masa.
Cereti participantilor ca, pe rand, sa paseze “obiectul pentru vorbit” unul la celalat pentru a completa
propozitia “Un lucru despre care sunt entuziast este...” Acestia se pot referi la orice lucru despre care sunt
entuziasmati – poate fi un eveniment personal, ca ziua de nastere sau nunta, sau legat de viata
profesionala, chiar si o pregatire! Explicati faptul ca, in Circle Time, nu este obligatoriu sa impartasiti
informatii pe care nu doriti sa le afle ceilalti. Daca participantii nu doresc sa spuna nimic, acestia pot
spune simplu “pas” sau “te poti intoarce la mine mai tarziu”.
Oferiti un model de completare a propozitiei mai intai, apoi indicati persoanei de langa dvs sa faca la fel.
Sfat pentru pregatire: Atunci cand completati propria propozitie, veti putea observa ca ajuta la setarea
tendintelor cercului daca folositi un exemplu personal pentru a demonstra ca impartasirea informatiilor
personale poate ajuta grupul sa se uneasca e.g “Un lucru despre care sunt entuziast este legat de faptul
ca imi voi vedea fiica in aceasta Duminica. Se va intoarce de la universitate.”
Acordati fiecarui participant o bomboana dar rugatii sa nu o manance. Acestia trebuie sa o paseze
persoanei din stanga, oferindu-i un compliment.
Sfat pentru pregatire: Este o idee buna sa puneti accentul pe faptul ca orice compliment este potrivit e.g
acestia pot face remarci cu privire la cat de mult le place vestimentatia vecinului, sau pot vorbi despre
caracteristici pozitive cum ar fi bunatatea, sau chiar faptul ca acea persoana i-a facut sa rada si sa se
bucure de activitate.
Puteti incepe prin a oferi un compliment persoanei din stanga, apoi continuati unul cate unul in asa fel
incat toata lumea sa poata auzi complimentul celorlalti.
Explicati faptul ca am experimentat una dintre activitatile folositoare in antrenarea personalului cat si a
elevilor. Putem folosi activitati de tipul Circle Time pentru a incepe sau incheia ziua. Pot fi folosite pentru a
energiza, calma, sau colecta gandurile si sentimentele elevilor in legatura cu o situatie.
Este important sa existe reguli ( e.g confidentialitate) pentru Circle Time in asa fel incat toata lumea sa se
simta in siguranta.
Alte informatii despre Circle time gasiti in Sectiunea 7.5 din Action Anti-Bullying School Handbook.
Cereti participantilor sa se gandeasca la ceea ce au facut astazi si sa impartaseasca cu grupul un lucru
important pe care l-au invatat.
Multumiti tuturor si rugatii sa se intoarca in grupurile de la mese. Acordati-le foi de evaluare si rugatii sa le
completeze, dupa care sa le returneze.
Sarcina Cititi Sectiunile 3,4 si 5 din Action Anti-Bullying School Handbook. Nu este necesar sa citi cartea in

25
pentru detaliu. Este de ajuns sa rasfoiasca prin ea pentru a lua la cunostinta continutul.
urmatoarea
zi

26
Resource sheet 1.1 Factorii care influenteaza convietuirea
Referitoare la elevi Ordinea
e.g. modul in care elevii vorbesc unii cu ceilalti

Referitoare la adulti Ordinea


e.g. modul in care personalul interactioneaza cu ceilalti membrii

Referitoare la facilitati Ordinea


e.g. latimea coridoarelor in asa fel incat circulatia sa se faca in ordine

Referitoare la comunitate Ordinea


e.g. armonia rasiala

27
Resource sheet 1.2 Ce face scoala la momentul actual pentru a incuraja convietuirea?

Activitate/domeniul din sistem Abordari/sisteme/abilitati


Reactii la cererile nationale, initiative si
programe

Politica scolii si regulile in clasa

Masuri preventive generale

Imbunatatirea mediului scolar pentru a


reduce hartuirea si alte forme de violenta

28
Predarea programei si activitatilor

Sustinerea studentilor care risca sa devina


violenti

Sustinerea victimelor hartuirii si a altor


forme de violenta

Acorduri pentru siguranta si securitate

Pregatirea personalului

29
Resource sheet 1.3 Observarea modelului de scoala bine organizata
Aceasta activitate se refera la descrierea din Action Anti-Bullying School handbook despre modelul
de scoala care este de succes in combaterea hartuirii si a altor forme de violenta, dar si a
promovarii convietuirii.
Raspunzand la aceste intrebari puteti descoperi modelul unei scoli de succes

Cat de bine descrie modelul organizarea dumneavoastra scolara?

Exista aspecte ale organizarii din scoala dumneavoastra care lipsesc din model?

Exista aspecte ale modelului care lipsesc din organizarea scolii dumneavoastra?

Ce va spune asta despre domenii ale organizarii scolare care ar trebui auto-evaluate pentru
a descoperi cat de eficiente sunt in reducerea hartuirii si a altor forme de violenta, dar si in
promovarea convietuirii?

30
Resource sheet 1.4 – Redactarea unui plan de actiune

Aduceti-va aminte ca limita cea mai mare in calea dezvoltarii este lipsa timpului pentru personal.
Este esential ca Planul de Actiune sa se adreseze prioritatilor si sa ajuta personalul sa devna mai
eficient – evitand efortul irosit
Astfel, rezultatele din planurile de actiune vor fi de succes daca sunt:
 Specifice;
 Masurabile;
 Achievable;
 Realistice;
 Timpurii.
Aceasta ar trebui sa adauge peste atuuri si sa fie bazate pe strategii care au functionat si in alte
cazuri.
Atunci cand analizati atuurile puteti folosi o chestionare bazata pe solutionare e.g De scorul obtinut
nu este cu un punct mai mic?
Scoala A
Profesorii, dar nu si personalul din scoala, au trecut printr-o pregatire a programului anti-hartuire.
Acestia au convenit asupra unei definitii a hartuirii care include violenta verbala, emotionala cat si
fizica. Acestia au trecut printr-o auto-evaluare a situatiei curente in legatura cu hartuirea in scoli si
au o politica anti-hartuire clara. Reviziunea a identificat o problema a hartuirii in timpul pauzelor si
inaintea/dupa scoala iar parintii sunt de parere ca hartuirea este in crestere. Atentia profesorilor
este dedicata standardelor de comportament din timpul orelor si nu doresc sa isi asume
responsabilitatea pentru ceea ce se petrece in afara clasei.

Scoala B
Scoala dispune de un program bine pus la punct de pregatire emotionala si sociala. Desi nu este
disponibila documentatia scrisa despre hartuire, echipa de conducere se mandreste cu faptul ca
este capabila sa identifice si sa actioneze in situatiile de hartuire fizica, foarte putine incidente fiind
raportate. Majoritatea personalului face parte din scoala de mult timp si se declarau multumiti cu
aceasta situatie, dar recent o parte dintre acestia s-au retras iar personalul nou nu este sigur cu
privire la modalitatea de a raspunde oricarui tip de comportament violent pe care il intalnesc. Elevii
spun ca hartuirea cibernetica este o problema aflata in expansiune, despre a carei existenta nici nu
se cunoaste.

31
Resource sheet 1.4 – Redactarea unui plan de actiune

Domeniul de actiune:

Atuul identificat prin auto-evaluare si motivul pentru care functioneaza bine.

Ce ar putea fi imbunatatit?

Data de inceput: Datele revizuirilor: Data finalizarii:

Actiunile care vor fi intreprinse (incluzand dezvoltarea atuurilor)

Ce ar trebui sa se faca mai intai si rapid

Rezultatele urmarite pentru a fi obtinute

Metode de monitorizare a progresului

Programul necesar pregatirii personalului

Schimbarile organizatorice scolare incluzand roluri si responsabilitati

Resurse necesare

32
Coala Evaluarii Zilnice pentru Participanti – Ziua 1
Ganditi-va la ceea ce am facut astazi impreuna. Cum ati clasifica aceasta zi? In ce masura
v-au crescut cunostinta, intelegerea si abilitatile, sesiunile de azi?

Pe o scara de la 0 la 10, unde 0 inseamna foarte scazuta iar 10 foarte buna, cum ati
aprecia calitatea studiului de astazi? Incercuiti cifra corespunzatoare.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ce v-a ajutat sa invatati? De ce scorul ales nu este cu nici macar un punct mai scazut?

Ce ar fi facut ca studiul sa fie si mai bun? De ce ar fi nevoie ca scorul ales sa fie cu un


punct mai mare?

Orice alte comentarii pe care doriti sa le adresati

Numele: _____________________________________ Data: ________________

33
Ziua 2

90 minute Asezati participantii intr-un cerc


Impartasiti si raspunde-ti la orice intrebare, gand sau idee de pe Coltul Ideilor si Opiniilor
Scopul: de a focusa si energiza grupul la inceputul zilei
Explicati faptul ca incepem ziua cu Circle Time. Activitatile pentru crearea unui climat de convietuire si
de a ajuta elevii sa-si dezvolte abilitatile emotionale si sociale pot incepe si sfarsi deasemenea cu
Circle time:
• pentru a introduce subiectul si de a energiza si focusa clasa la inceput
• pentru a reflecta asupra si sumariza studiul la sfarsit.
Activitate Circle time: Batutul din palme Incepeti prin a bate din palme o data. Urmatoarea
persoana de langa tine va bate din plame, urmata de restul pana cand toata lumea a batut o data.
Scopul este de a bate din palme cat mai repede pana cand toate persoanele au batut o data. Puteti
continua jocul folosind ritmuri diferite a batailor din palme. Puteti deasemenea sa bateti din palme intr-
un ritm incet, iar urmatoarea persoana se alatura, apoi restul, pana cand toata lumea aplauda
impreuna.
Rezultatele studierii pentru Ziua 2 PPT 2.2
PPT 2.2
1. Luarea la cunostinta a politicilor si strategiilor pentru crearea unui mediu non-violent in scoli
2. Stilurile de conducere si cele mai potrivite stiluri pentru liderii programelor anti hartuire.
3. Calitatile unui bun lider si manager de program anti hartuire
4. Imputernicirea altora pentru a conduce initiative anti hartuire prin conducere distributiva. Unele
aspecte ale conducerii schimbatoare
5. Importanta inclinatiei sociale si emotionale in curriculum scolar
6. Modeul in care abilitatile sociale si emotionale pot fi invatate si studiate de elevi prin
intermediul unui curriculum structurat si nestructurat
7. Structura unui program SEL, principalele rezultate ale studiului si predarea si invatarea
strategiilor care sunt eficiente.

Politici eficiente si strategii la nivel de scoala pentru crearea unui mediu non- PPT 2.3 – 2.6
violent pentru studiu si adresarea cauzelor hartuirii si a altor forme de violenta
34
Scenariul 1
Scopul: de a folosi un studiu de caz pentru a considera actiunile necesare pentru a crea un mediu
non-violent pentru studiu
Activitate: Cereti participantilor sa discute posibilele solutii de la PPT 2.4 de la problema descrisa la
PPT 2.3. PPT 2.5 sugereaza cea mai buna solutie. Discutati asta si PPT 2.6 – strategii pentru
prevenirea reaparitiei unei probleme
O viziune pentru o scoala cu un climat al convietuirii PPT 2.7 – 2.10
Scopul: de a ne concentra pe ceea ce trebuie sa realizam prin reducerea hartuirii si a altor forme de Coli de flipchar pentru
violenta. fiecare masa
Cereti tuturor sa citeasca Introducerea din Action Anti-Bullying School Handbook.
Explicati faptul ca este important sa avem o viziune clara a ceea ce incercam sa realizam. Rugati
participantii sa lucreze in grupurile de la mese pentru a incerca un exercitiu miraculos bazat pe
intrebari.
PPT 2.7 “Te trezesti intr-o dimineata si descoperi ca exista convietuire in scoala ta”
 Ce valori de baza s-ar aplica in scoala?
 Ce ar face membrii comunitatii scoalre si cum s-ar adresa si relationa unul cu celalalt?
 Cum ar fi scoala organizata in zone cheie cum ar fi cirriculum, sistemele de ajutor, spatiul –
inauntru si inafara?
Rugatii sa discute aceste intrebari cu un partener.
PPT 2.8 Apoi, acestia ar trebui sa lucreze in echipe pe mese pentru a-si impartasi viziunea unui scoli
in care este prezenta convietuirea.
“Intr-o scoala cu un climat al convietuirii cu totii am...”
Toata lumea ar trebui sa noteze cuvintele pe care le-ar folosi sa completeze aceasta propozitie pe flip
chart. Cu totii ar trebui sa scrie in liniste, in acelasi timp. Ar trebui sa noteze cat mai multe idei posibile.
Apoi se vor uita la ceea ce au scris ceilalti membri din grup, adaugand alte idei pe care le au pe lista.
Coala va fi pasata la urmatoarea masa, si se vor discuta ideile grupului vecin.
Completare: Intrebati daca exista comentarii sau nelamuriti. A reusit activitatea sa ajute la clarificarea
a ceea ce incercam sa realizam prin reducerea hartuirii si a altor forme de violenta?
Redactarea si impartasirea unui politici scolare PPT 2.9
Scopul: de a intelege elementele importante ale unui politici scolare pentru crearea unui climat de Cate o copie a
convietuire. Resource Sheet 2.1
pentru fiecare

35
participant
Activitate: PPT 2.9 Impartiti grupul in trei si acordati fiecaruia o copie a Resource sheet 1.5. Acestia
vor lucra impreuna in cadrul grupurilor si vor folosi resource sheet pentru a defini principalele probleme
cuprinse de politica unei scoli pentru reducerea hartuirii si a altor forme de violenta, dar si crearea unui
climat al convietuirii. Acestia vor pregati timp de 5 minute o prezentare pentru a explica elementele
importante ale politicii.
Grupul 1 va explica personalului
Group 2 va explica studentilor
Group 3 va explica parintilor si comunitatii locale.
Sfat pentru pregatire: Daca grupul este mare, ati putea realiza aceasta activitate in grupuri pe mese,
divizand fiecare grup in cate trei sub-grupuri de cate 2 sau 3 persoane care vor prezenta celorlalti de la
masa.
Dupa ce si-au pregatit prezentarile, va trebui sa le transmite celorlalti participanti care vor juca rolul
personalului, elevilor sau parintilor si al comunitatii. Puneti accent pe faptul ca au la dispozitie numai 5
minute pentru prezentare, ii vei cronometra si semnala atunci cand mai ramane doar 1 minut. Dupa
fiecare prezentare, permiteti audienti sa puna orice intrebare sau comentariu din perspectica partilor
implicate.
Transmiterea si monitorizarea politicii unei scoli PPT 2.10
Scopul: prin luarea in considerare a continutului unei politici a scolii pentru reducerea hartuirii si a altor
forme de violente, pentru luarea in considerare a modalitatii de transmitere catre elevi, tot personalul,
parinti si membri interesati ai comunitatii locale si modul in care vor sti daca a fost eficient.
Explicati faptul ca o politica este inutila daca nu este transmisa, inteleasa, implementata si
monitorizata. PPT 2.10 Impartiti participantii in grupuri de cate 3 cu un membri din fiecare din cele trei
grupuri – Grupul 1, Grupul 2, Grupul 3, din activitatea anterioara. Rugatii sa discute desper cum ar
arata politica scolii lor pentru reducerea hartuirii si a altor forme de violenta.
a) transmiterea catre toate partile interesate
b) monitorizarea
Completare: Rugati grupul sa impartaseasca orice ganduri sau idei provenite de la aceasta activitate
Pauza de ceai/cafea

36
90 mins Conducerea scolii pentru dezvoltare
Activitate Circle time: Calitatile unui bun lider Vom incepe astazi prin a lua in considerare PPT 2.11 – 2.13
conducerea necesara reducerii hartuirii. Intrebati “Poate cineva sa imi spuna calitatile unui bun lider?” Set de cate sase coli cu
Folosind “obiectul pentru vorbit”, ascultati doua sau trei idee pentru a va asigura ca participantii inteleg Goleman’s leadership
conceptul de calitate. Acesta poate include e.g luarea de decizii, abilitatea de a asculta, abilitatea de a styles in imprimare (de
ii intelege opinia celuilalt etc. Rugati participantii sa se gandeasca la un lider pe care il admira, un lider la Resource sheet 2.2
care a avut succes in producerea schimbarii – cineva cu care au lucrat sau pe care il stiu/observat. Stiluri de conducere)
Rugatii sa spuna grupului de ce au ales acea persoana, ce calitati de bun lider avea acea persoana.
Finalizati prin afirmarea faptului ca am inceput sa definim o conducere buna. Un ceas/ceas de mana
Asezati participantii in grupuri de cate sase.
Stiluri de conducere potrivite pentru dezvoltarea reducerii hartuirii si a altor forme de violenta
si promovarea convietuirii
Pentru a capta atentia tuturor in timp ce sunt asezati in grupuri de cate sase, strigati la ei folosing un
stil autoritar.
Intrebatii cum ar descrie stilul de conducere pe care tocmai l-ai demonstrat? Era potrivit? Cum i-a facut
sa se simta? Cereti-va scuze pentru ca i-ati alarmat sau surprins.
Explicati faptul ca sefia poate fi demonstrata in diferite moduri. Cea mai eficienta este cea care se
pliaza pe circumstanta respectiva.
PPT 2.11 Daniel Goleman, un scriitor american devenit faimos pentru lucrarea se despre Inteligenta
Emotionala, a definit cinci stiluri:
1. Coercive
2. Autoritar
3. Affiliative
4. Democratic
5. Pace-setting
6. Coaching
Scopul: de a ajuta participantii sa inteleaga faptul ca liderii trebuie sa foloseasca toate cele 6 stiluri ale
lui Goleman si sa aleaga stilul potrivit pentru fiecare situatie.
Activitate: stilurile de conduita ale lui Goleman
Explicati faptul ca sunt multe de facut in aceasta activitate si este important sa se incadreze in timp. Le
vei spune cat timp au la dispozitie pentru fiecare actiune si le vei reaminti cand timpul a expirat.
In grupurile lor de cate sase, rugati fiecare participant sa aleaga un stil de conducere dintre cele sase.
Acestia ar trebui sa se uite la Action Anti-Bullying Handbook Sectiunea 4.2 si sa citeasca despre stilul
pe care l-au ales, apoi sa il explice celorlalti membri pentru ca toti sa inteleaga cele sase tipuri. Acestia

37
au la dispozitie 12 minute. (Vei monitoriza timpul, avertizandu-i cand mai raman 2 minute si ii vei opri
dupa cele 12 minute. )
Urmatorii pasi din activitate ii vor ajuta sa puna in practica ceea ce tocmai au invatat.
Rugati participantii, ca fiecare dintre ei sa se gandeasca la ei insisi ca la niste lideri si la o situatie in
care au preluat conducerea, o situatie care li se investe in minte si despre care ar fi disupusi sa
vorbeasca pe scurt celorlalti membri din grup. Rugatii sa nu spuna nimic dar sa descrie pe scurt
situatia pentru ei insisi. Explicati-le faptul ca vor avea la dispozitie doar 2 minute sa o descrie. Acestia
au la dispozitie 5 minute sa se gandeasca la o situatie potrivita. Tu ii vei cronometra.
In timp ce participantii fac acest lucru, faceti loc in spatele incaperii. Folosind colile mari furnizate de
Resource Sheet 2.2, puneti o coala numita “Coercive” la un capat iar pe cea numita “Coaching” la
celalat. Puneti celelalte coli in ordine pe podea.
PPT 2.12 Rugati participantii sa lucreze in grupuri de catre trei stand in picioare. Isi vor spune
poveastea pe rand – exemplul propriului stil de conducere la care s-au gandit. Au la dispozitie nu mai
mult de doua minute. Ceilalti membrii ai grupului asculta si apoi, fara a vorbi, se vor muta pe locul cu
coala reprezentativa pentru modul dominant de conducere la care cred ca se refera cel care
povesteste. Vor motiva de ce si-au ales acel stil. (Unele persoane pot identifica alt tip de conducere.
Acest lucru ar trebui sa conduca la unele discutii si analize ale stilurilor.) Cand discutia se va finala cu
o concluzie, acestia vor continua cu urmatoarea poveste si vor continua pana ce toata lumea o va
spune pe a lor.
Sfat pentru pregatire: Este util daca modelati aceasta activitate mai intai pentru ca participantii sa stie
clar ce au de facut.
Au la dispozitie 10 minute. Tu ii vei cronometra, oferindu-le o atentionare cu doua minute inainte de
final.
Sfat pentru pregatire: Pentru a identifica stilurile de conduita preferate ale grupului, ai putea observa
activitatea si sa numeri de cate ori a fost ales fiecare stil. Vei putea apoi discuta rezultatele cu grupul.
Completare – PPT 2.13 Puneti accent pe faptul ca niciun stil nu poate fi “bun” sau “rau” si ca toate au
utilitatea lor. Dar, pentru a fi eficient, un lider trebuie sa foloseasca stilul potrivit pentru fiecare situatie.
Liderii buni folosesc o arie de stiluri.
Conduceti o scurta discutie pentru a decide asupra stilurilor cele mai potrivite pentru liderii scolari in
reducerea hartuirii si a altor forme de violenta.
Conduita distributiva si calitatile unui bun lider si manager al programului anti hartuire PPT 214 – 2.18
Scopul: de a ajuta participantii sa identifice abilitatile de care vor avea nevoie pentru a conduce in Flip chart sheet and
reducerea hartuirii si a altor forme de violenta dintr-o scoala, dar clarificati faptul ca si alte persoane, marker pens for each
pe langa directorul scolii, isi pot asuma rolul de lider. table

38
Puneti accent pe faptul ca, desi implicarea si angajamentul directorului scolii sunt esentiale, vor exista
si alte persoane care vor lua rolul de lider in dezvoltarea unui program anti hartuire.
Vom lua in considerare calitatile necesare pentru a conduce si manageria un program anti hartuire.
Explicati faptul prin “calitate” ne referim la un tot unitar care include abilitati, competente, atributii. In
timpul “Cercului” am discutat despre unele dintre aceste calitati.
Activitate: PPT 2.14 Cereti participantilor ca, in perechi, sa noteze calitatile – cat mai multe posibile -
unui bun lider si manager.
PPT 2.15 Ar trebui sa se gandeasca la calitatile care sunt cele mai importante pentru conducerea si
manageriarea unui program anti-hartuire.
PPT 2.16 Acordati fiecarei mese o coala de flip chart si un pix si rugatii sa se decida asupra celor mai
importante 10 calitati ale unui bun lider al unui program anti hartuire.
Asezati flipchart-urile pe un perete si rugati pe toata lumea sa observe si sa compare listele. Este putin
probabil ca ele sa fie identice. Rugati participantii sa se gandesca daca este ceva ce ar dori sa
modifice la listele proprii.
Completare: PPT 2.17 Stabilita ca, prin impartasirea ideilor, au obtinut o lista impresionanta de
calitati. Este putin probabil ca o persoana sa le detina pe toate. Acesta este motivul pentru care
distribuirea managementului unui program anti-hartuire este eficient.
Sfat pentru pregatire: Nu exista un raspuns corect la acest exercitiu. Ideea este sa faceti participantii
sa se gandeasca la calitatile pe care un lider al unui astfel de program le necesita.
Acum reflectati asupra acestei
Am utilizat o varietate de abilitati de lider in aceasta dimineata.
PPT 2.18 listeaza unele dintre abilitatile pe care le-am utilizat
1. Realizarea prezentarilor clare si precise
2. Ascultarea activa
3. Identificarea continutului important intr-o prezentare, activitate sau discutie
4. A fi organizat si incadrat in timp

Care dintre acestea este cea mai mare clitate a ta? Transmite persoanei de langa tine motivand.
PPT 2.19 - 2.20
Conducerea si managerierea schimbarii
Exista un paragraf mare priving studierea conducerii si managerieii unui astfel de proiect. Sectiunile
4.3 – 4.4 din Action Anti-Bullying School Handbook sugereaza metoda de a ii motivata pe ceilalti so de
a depasi rezistenta in fata schimbarii.

PPT 2.19 Atunci cand se confrunta cu schimbarea, reactia oamenilor se pliaza deobicei pe curba

39
tranzitiei, trecand prin stari de soc, negare, constientizare, acceptare, experimentare, cautare a
integrarii. Cereti participantilor sa se gandeasca la o schimbare prin care au trecut – o schimbare
careia s-au opus la inceput dar apoi au acceptat-o si au implementat-o cu succes. Recunoasteti aceste
stagii?

PPT 2.20 Ce i-a ajutat sa depaseasca starea de soc si negarea, tranzitia catre constientizare si
acceptare apoi experimentarea, cautarea unui sens si integrarea schimbarii? Acestia ar trebui sa
discute asta, urmand ca fiecare grup sa spuna ce ar putea face liderii pentru a ii purta pe ceilalati de-a
lungul curbei.

Completare: Rugati participantii sa reflecte pentru cateva minute asupra a aceea ce au invatat in
aceasta dimineata, putandu-si lua notite.
Pranz
90 minute Conducerea scolara pentru dezvoltare – continuare PPTs 2.21 – 2.24
Impartasiti si raspundeti la orice intrebare, idee sau opinie de pe Coltul Ideilor si Opiniilor
Scenariul 2 – politica, strategia si conducerea
Scopul: De a aplica ceea ce s-a invatat in legatura cu politica, strategie si conducerea, folosind un
studiu de caz
Activitate: Cereti participantilor sa discute posibilele solutii de la PPT 2.2 legate de problema de la
PPT 2.21. PPT 2.23 sugereaza cea mai buna solutia. Discutati despre aceasta si despre PPT 2.24 –
strategii pentru prevenirea reaparitiei unei probleme
Abordari bazate pe solutie pentru a initia schimbarea PPT 2,25 – 2.29
Tehnici bazate pe solutii
Scopul: de a intelege felul in care o abordare bazata pe solutie poate fi aplicata in munca noastra.
Prezentare: Atunci cand sunt introdusi oricarei schimbari, precum acest program noi, oamenii vor fi
nesiguri, resemnati. Ca si lider, este parte din rolul nostru sa reducem temerile participantilor si sa ii
ajutam sa gaseasca solutii pentru orice problema pe care o percep, indiferent daca acest
Parte din rolul profesorilor este sa isi ajute studentii sa rezolve problemele pe care acestia le percep in
legatura cu violenta in scoli, insa si ei trebuie sa se concentreze asupra solutiilor.
Prin urmare, vom analiza cateva abordari bazate pe solutii, si tehnici care pot fi folosite in programul
anti hartuire. Indicati faptul ca Sectiunile 4.5 si 4.6 din Action Anti-Bullying School Handbook descrie
aceste modalitati.
PPT 2.25 Abordarea bazata pe solutie are la origine scurta terapie a concentrarii pe solutie dezvoltata
de un psiholog american – Steve de Shazer.

40
Abordarea se bazeaza pe solutie, si nu pe problema.
PPT 2.26 Adultii si copii cu probleme sunt ajutati cel mai multe de:
• a discuta despre viitor, nu despre trecut – staruirea asupra solutiei, nu asupra problemei
• a descrie ceea ce isi doresc de la viata – descrierea viitorului preferat de ei
• a descoperi lucrurile care au functionat pentru ei – de a face ceea ce s-a dovedit util
• concentrarea asupra a ceea ce poate fi schimbat – intelegerea si munca asupra a ceea ce pot
schimba
• concentrarea asupra unui comportament, competente, atuuri personale fara probleme
PPT 2.27 Putem sa ne folosim de intrebari care ii ajuta pe oameni sa se concentreze pe solutii.
Activitate: Intrebarea Miraculoasa PPT 2.28 Participantii trebuie sa lucreze pe perechi. Rugatii sa se
gandeasca la o problema pe care o anticipeaza in legatura cu implementarea unui program anti
hartuire in scolile lor, si sa o descrie partenerului. Au la dispozitie 5 minute pentru a face asta. Ii veti
anunta atunci cand timpul a trecut.
Explicati faptul ca una dintre tehnicile concentrarii pe solutie este aceea de a ne imagina ce s-ar
intampla daca problema ar disparea ca prin minune. Am folosit deja aceasta tehnica atunci cand ne-
am imaginat o scoala in care exista convietuire.
2.29 Vom folosi Intrebarea Miraculoasa. In timp ce veti dormi diseara, un miracol se petrece si
problema dvs dispare. Cand va veti trezi in urmatoarea dimineata:
 Ce va fi diferit?
 Cum va veti da seama?
 Care va fi primul lucru pe care il veti observa?
 Cine altcineva va observa acel lucru?
 Cum va veti da seama ca si ei au observat acea schimbare?
 Ce s-ar putea intampla?
 Ce mici semne ati fi observat deja?
Acestia au la dispozitie 5 minute fiecare pentru a isi intreba partenerul. Spuneti-le cand sa inceapa si
cand s-au terminat cele 10 minute pentru fiecare pereche.
Acum reflectati asupra acestei activitati. Care este scopul Intrebarii Miraculoase?
Aceasta nu sugereaza ca o problema poate disparea peste noapte – acela ar fi un miracol si deaceea
este foarte putin probabil sa aiba loc! Dar intrebarea ii ajuta pe oameni sa gandeasca intr-un mod mai

41
creativ. Ii ajuta sa se concentreze asupra a ceea ce incearca as realizeze – un viitor perfect.
Activitate: Estimarea PPT 2.30 Intrebarea Miraculoasa ne ajuta sa definim ceea ce vrem sa realizam. PPT 2.30 – 2.32
Pasul urmator este sa decidem ceea ce trebuie sa facem – primul pas catre solutie.
PPT 2.31 Estimarea este o tehnica utila pentru acest caz. Participantii ar trebui sa lucreze cu un alt
partener. Rugatii sa se gandeasca la o problema pe care au in acel moment, aceasta ar putea fi o
problema profesionala sau de acasa. Pe o scare de la 1 la 10, cat de serioasa este problema? Acestia
ar trebui sa spuna partnerului problema si notarea. Au la dispozitie 5 minute.
PPT 2.32 Apoi fiecare va trebui sa intrebe
 Ce ai observa ca este diferit daca, data viitoare cand te-ai uita, nota ar fi crescut cu 2 puncte?
 Ai reusit sa eviti folosireaza notei 0?
 De ce scorul nu este cu nici macar un punct mai mic?
 Ce ar fi diferit atunci cand scorul ar creste catre 10?
 Cine ar observa diferenta?
 Ce ar fi necesar sa se intampla pentru ca scorul sa creasca cu una sau doua puncte?
Completare: Intrebati daca exista comentarii sau nelamuriri. Reamintiti participantilor ca au folosit
aceasta notare in evaluarea initiala a abilitatilor si ca o folosim zilnic in colile de evaluare din cadrul
pregatirii. Estimarea ne ajuta sa fim constienti de ceea ce am realizat.
Alte tehnici bazate pe solutie PPT 2.33 – 2.36
PPT 2.33 Gasirea exceptiilor. Este util sa ne gandim la circumstante in care problema este reduca sau
nu are loc iar apoi sa cream aceste circumstante, daca este posibil.
PPT 2.34 Alte abordari bazate pe solutie sunt:
 Stabilirea unui scop – Ce iti doresti sa faci?
 O zi buna – Cum iti dai seama daca ai o zi buna?
 Gasirea exceptiilor – Spune-mi despre momentele cand nu se petrec.
 Cladirea pe atuuri – Cand ai mai trecut prin aceasta problema, cum ai rezolvat-o?
 Angajament – Ce ar fi indeajuns de bun?
 Alte perceptii – Unde ar spune prietenul tau ce te afli?
 Managementul – Ce masuri ei pentru a opri lucrurile sa devina mai serioase?
PPT 2.35 Participantii ar trebui acum sa discute despre ce tehnici bazate pe solutie ar putea folosi
pentru a ajuta un profesor care are probleme cu un grup de fete din clasa.

42
Completare: Intrebati daca exista comentarii sau nelamuriri.
Completare
PPT 2.36 Rugati participantii sa spuna celorlalte persoane de la masa un lucru care este mai clar
datoriza acestei sesiuni.
Explicati faptul ca am petrecut timpul asupra abordarilor bazate pe solutie deoarece sunt foarte utila in
cadrul unui program anti hartuire si ca vom incuraja profesorii sa foloseasca aceste tehnici cu studentii
lor.
Incheiati prin a raspunde la intrebari si amintiti-le participantilor ca exista material suplimentar in Action
Anti-Bullying School Handbook, Sectiunile 4.5 si 4.6
Pauza de ceai/cafea
Un cirriculum pentru o studiere sociala si emotoinala formala si informala PPT 2.37 – 2.38
90 minute Ce inseamna studiu emotional si social? Cate o copie e
Resource sheets 2.3 si
Explicati faptul ca, pentru a reduce comportamentul violent si pentru a create un climat de convietuire 2.4 pentru fiecare
in scolile noastre, trebuie sa ajutam elevii sa dezvolte abilitatile sociale si emotionale necesare. participant.
Profesorii deja fac asta, insa, pentru a ne asigura ca toti stundetii obtin abilitatile necesare nu putem
lasa totul la voia intamplarii. Trebuie sa luam in considerare ce sunt acele abilitati si cum pot fi
dezvoltate.
PPT 2.37 O definire a studiului social si emotional
Studiul social si emotional dezolvate calitatile si abilitatile care ne ajuta sa ne organizam viata si sa
invatam eficient. Stabiliti faptul ca aceasta definitie acopera o multitudine de abilitati, si ca astfel, avem
nevoie de un cadru pentru a le defini.
PPT 2.38 Daniel Goleman a furnizat un astfel de cadru defining cinci aspecte ale studiului social si
emotional.
 constiinta de sine
 managerierea sentimentelor
 motivatia
 empatia
 abilitatile sociale
Scopul: aprecierea abilitatilor necesare pentru rezolvaerea conflictului intr-un mod pasnic. Intelegerea
celor cinci domenii ale lui Goleman.
Activitate: Corelarea abilitatilor sociale si emotionale cu cele cinci domenii ale lui Goleman

43
Rugati participantii sa se gandeasca la o situatia din experienta lor recenta de munca in care s-a ivit un
conflict. Poate fi un conflict intre elevi sau adulti. Explicati faptul ca se vor gandi la ce abilitati poate
poseda un adult pentru rezolvarea unui astfel de conflict.
Acordati fiecarui participant o copie a Resource sheet 2,3. Acestia au 10 minute la dispozitie pentru a
alege o situatie de conflict, pentru a o descrie pe coala, pentru ca apoi sa listeze abilitatile pe care un
adult le-ar necesita in vederea rezolvarii conflictului.
Apoi, acestia au la dispozitie 15 minute in cadrul grupurilor pe mese pentru a discuta listele si a cadea
de acord asupra unei liste de abilitati necesare rezolvarii pe cale pasnica a unui conflict. Ar trebui s
aincerce sa coreleze aceste abilitati cu cele 5 domenii ale lui Goleman si sa identifice daca toate
domeniile au fost atinse.
Acordati tuturor cate o copie a Resource sheet 2.4. Vor avea la dispozitie 10 minute pentru a compara
lista lor de abilitati cu lista de pe coala si sa puncteze orice diferenta.
In continuare, vor completa individual a treia coloana de pe Resource sheet 2.4 pentru a explica
modalitati prin care prorpiile scoli deja ajuta stundetii sa-si dezvolte abilitatile de rezolvare a
conflictelor.
Completare: Intrebatii ce arata aceasta activitate ca fac deja scolile pentru a dezvolta abilitatile
emotionale so sociale ale elevilor. Exista abilitati care in prezent nu sunt dezvoltate? Ce altceva ar
trebui sa faca scolile?
Puneti accent pe fatul ca trebuie sa facem mai mult pentru a ajuta elevii sa rezolve conflicte. Vom
analiza o strucutra pentru dezvoltarea abilitatilor sociale si emotionale mai in detaliu.
Structura si principalele rezultate de studiu ale unui program SEL ( Social and Emotional PPTs 2.39 – 2.46
Learning)
Scopul: de a familiariza participantii cu structura si scopurile unui program SEL
Prezentare: Pentru a putea concepe un program pentru studiul emotional si social trebuie sa ne
decidem asupra rezultatelor studiului pe care le dorim.
PPT 2.39 – Elevii trebuie sa-si foloseaca abilitatile in relatie cu ei insusi, cu ceilalti indivizi si grupuri de
oameni. Un cadru util pentru SEL se bazeaza pe aranjatul in functie de rezultatele programului din
sase arii: constiinta si managementul sinelui, al altora si apartenenta la grupuri..
Cum sunt cele cinci aspecte ale lui Goleman in SEL reflectate in acest cadru? e.g care dintre aceste
aspecte sunt importante in relatia cu ceilalti, sau in apartenenta la grupuri?
Cereti participantilor exemple de abilitati pe care le-au listat in activitatea precedenta? In care dintre
cele sase arii s-ar incadra?
PPT 2.40 si 2.41 Trebuie sa fim mai precisi in ceea ce priveste rezultatele studierii. Fiecare categorie
are un numar de sub-abilitati. Acestea sunt cateva exemple. Suntem de acord ca aceastea sunt

44
abilitati important pentru managementul vietii si studiului?
PPT 2.42 Cele pantru elemente esentiale ale unui program SEL – pe langa predarea unui curriculum
SEL strucutrat este esential sa fie creat un etos pentru SEL si convietuire, pentru a modela abilitatile
sociale si emotionale si pentru a le consolida in toate lectiile. PPT 2.43 etosul si modul in care
personalul se comporta sprijita aspecte ale SEL.
PPT 2.44 Un curriculum explica este furnizat pentru toti stundetii. In plus, cei care au nevoie de mai
mult ajutor pot primi munca pe grupuri. Parintii lor vor avea si eu nevoie de ajutor. Pentru acei studenti
care au si alte nevoie SEL, trebuie sa existe ajutor individual.
PPT 2.45 Luati aminte ca, pentru elevii care hartuiesc, dezvoltarea abilitatilor sociale si emotionale nu
este de ajuns. Deobicei sunt destul de abili in interactiunea sociala dar se folosesc de abilitatile sociale
si si emotionale pentru a obtine recompense sociale sau materiale doar pentru ei insisi, in detrimentul
celorlalti. Note that, for students who bully, developing social emotional skills is not enough. They are
generally highly skilled in social interplay but they use social and emotional skills to achieve social or
material reward for themselves at the expense of others. Prin urmare, nu ii consideram abili din punct
de vedere social, insa in acelasi timp nu au nevoie sa invete abilitati sociale. Acestia trebuie opriti.
Vom lua in considerare modul in care SEL pentru toti va crea un climat pozitiv in care hartuirea este
inacceptabila si reduce rasplata pe care hartuitorii o primesc in ceea ce priveste statulul social.
Atrageti atentia participantilor la Sectia 5.5 din AAB School Handbook – Hartuirea – intelegerea
fenomenului
Un program trebuie sustinut de politica la nivelul scolii si practica, implicare familiilor si a comunitatii
locale, si crearea unui mediu sigur pentru studiul convietuirii in scoala. PPT 2.46
Sfat pentru pregatire: Este important sa fiti absolut siguri ca participantii inteleg faptul ca programul
este conceput pentru toti elevii. Totii elevii din scoala vor beneficia din invatarea cirriculumui, cu ajutor
aditional oferit unora dintre elevi in grupuri mai mici sau individual.

Cele patru elemente ale unui program SEL PPTs 2.47 – 2.57
Scopul: de a intelege cele patru elemente esentiale ale SEL Cate o copie a
Resource sheets 2.5 si
Creare unui etos pozitiv pentru SEL Presentation: PPT 2.47 Remind participants that we have already
2.6 pentru fiecare
considered the factors that affect a climate of convivençia and what schools are already doing to
participant
create it.
Sfat pentru pregatire : Treceti prin PPTs 2.46 – 2.54 rapid pentru a consolida ceea ce s-a invatat in
Ziua 1 legat de crearea unui climat de convietuire
Climatul este obtinut prin:
 relatiile dintre adulti si adulti, stundeti si stundeti si adulti si studenti.

45
 limbaj – modurile in care vorbim unul cu celalalt
 imprejurimi – nu doar imprejurimile fizice dar si cele emotionale si sociale
Scopul: de a evidentia importante relatiei elev-profesor.
Activitate: Rugati participantii sa isi inchida ochii si sa se gandeasca la cel mai bun profesor pe care
l-au avut si sa isi motiveze alegerea. Cereti-le sa deschida ochii si sa indice, ridicand mana, daca isi
aduc aminte ceea ce au invatat de la acea persoana sau modul in care acea persoana i-a invatat acel
lucru. Rugati unul sau doi participanti sa spuna grupului ceea ce a facut profesorul lor si motivul pentru
care acea persoana este memorabila.
Intrebati care a fost stilul predominant de conducere al profesorului – Ceorcive, Autoritar, Afiliativ,
Democratic, Pace-setting sau Coaching
PPT 2.48 Studiile arata ca un stil de predare autoritar este esential in dezvoltarea unui climat de
sustinere a prevenirii hartuirii intr-o clasa. Atrageti atentia participantilor catre Sectiunea 5.6 a AAN
School Handbook – Un cadru pentru dezvoltarea climatului clasei.
Prin urmare, trebuie sa luam in considerare cel mai bun mod in care putem asista profesorii in
dezvoltarea acestui stil si in folosirea sa constant.
Prezentare: PPT 2.49 Relatiile nu afecteaza doar SEL, ci si tot precesul de studiu. Relatia pe care un
elev o are cu profesorul s-a demonstrat a fi una dintre cele mai importante variabile in succesul
academic
PPT 2.50 Importanta limbajului – intr-un mediu facilitativ emotional, trebuie sa demonstram
valorificarea si respectul, si trebuie sa facem acest lucru prin a ne asigura ca folosim un ton vocal, o
pozitionare a corpului si cuvinte care sunt la nivelul respectului de sine al celorlalti.
Limbajul pe care il folosim si modul in care ne adresam elevilor au un impact mare asupra relatiilor.
Poate avea deasemenea un impact negativ asupra abilitaii lor de a fi atenti, de a absori informatie, prin
urmare prevenindu-i sa invete. Urmarile emotionale datorate sentimentelor provocate le poate afecta
abilitatea de a invata pentru un anumit timp.
PPT 2.51 Imprejurimile fizice sunt importante dar si cele sociale si emotionale. Imprejurul fizic poate
influenta pe cele sociale si emotionale prin demonstrarea modului in care scolile valorifica elevii si
buna starea lor.

Modelarea personalului
Scopul: de a consolida faptul ca o marte parte din SEL nu se invata explicit, dar se obtine prin
experienta, si de a considera modul in care modelarea personalului si sanatatea emotionala poate fi
promovata.

46
Prezentare: PPT 2.52 Personalul ar trebui sa-si modele abilitatile si comportamentul in felul in care vor
ca si elevii sa se dezvolte. Pentru unii elevi, personalul scolii reprezinta singurele modele de
comportament emotional pe care il vor vedea. Acestia sunt cea mai importanta resursa in scoala si cea
mai importanta influenta din scoala.
“Modelarea” nu inseamna a te comporta mereu intr-un mod perfect – poate insemna actiunea de a ne
cere scuze atunci cand am gresit, constientizarea propriilor atuuri si arii de dezvoltare, sau dezvaluirea
faptului ca devenim nervosi si metodele prin care putem actiona in acest caz.
PPT 2.53 Adresati intrebarea “Ati vazut vreodata vreun profesor care nu a luat in considerare sfatul pe
care i l-am oferit pentru a ajuta elevii sa-si controleze sentimentele de nervozitate?” “S-a intamplat ca
nici dvs sa nu urmariti acest sfat?”’
Activitate: Aranjati participantii in grupuri de cate trei. Acestia ar trebui sa isi povesteasca unul
celuilalt despre un moment cand in profesor si-a pierdut calmul cu un elev sau elevi. Ce efect a avut?
Cum ar fi putut fi gestionata situatia diferit? Cum ar fi putut profesorul sa modeleze abilitatile sociale si
emotionale in acea situatie? Cum ar fi putut fi ajuta sa faca acest lucru?
Rugati fiecare grup sa se gandeasca la o strategie pe care profesorii ar putea sa o foloseasca pentru a
isi controla propriile sentimente de manie, sa foloseasca un stil autoritar, si sa dea dovada de abilitati
sociale si emotionale bune, si sa impartaseasca ideea lor cu intreg grupul.
Prezentare: Este foarte putin probabil ca personalul sa poata modela abilitati sociale si emotionale
pozitive daca propria sanatate emotionala si buna starea la locul de munca sunt neglijate, sau in cazul
in care nu au nicio pregatire in acest sens.
PPT 2.54 Dezvoltarea sanatatii emotionale si bunei stari a personalului este o problema carora scolile
vor fi nevoite sa se adreseze individual, iar pregatirea si ajutorul in acest domeniu va fi crucial pentru
succesul programului anti hartuire.
Activitate: PPT 2.55 In grupuri pe mese, participantii vor discuta despre modalitati in care sanatatea
emotionala si buna starea personalului poate fi dezvoltate. Vor alege una dintre aceste metode si o vor
descrie intregului grup. Pot face acest lucru vorbind, dansand, cantand, desenand sau jucand pe roluri.
Acordati 10 minute pentru discutie si 2 pentru prezentarea ideei.
Acum reflectati asupra a ceea ce am invatat despre modelarea persnalului si sanatatea
emotionala si buna starea
Degetul sus! O modalitate prin care elevii pot evalua modul in care considera ca obiectivele studiului
au fost atinse intr-o lectie este cel de a indica gradul realizarii obiectivului.
Degetul sus: Obiectivul a fost realizat
Degetul pe orizontala: Ma simt relativ increzator dar este necesara mai mult munca asupra acestui
obiectiv (necesita mai multa munca/revizuire)
Degetul in jos: Am nevoie de mai mult ajutor pentru a atinge acest obiectiv.

47
Scopul nostru a fost sa consolidam faptul ca o mare parte din SEL nu se ivnata explicit dar se obtine
prin experienta, dar si considerarea modului in care sanatatea emotionala si buna starea personalului
poate fi promovata.
Cereti participantilor sa indice modul in care se simt in legatura cu acest obiectiv. Discutati pe scurt
rezultatele.
Un curriculum SEL invatat A
PPT 2.56 Cereti participantilor sa se uite la Sectiunea 5.6.3 din Action Anti-Bullying School Handbook
care descrie un model de program SEL - Programul dezvoltat de Ministerul Educatiei din UK,
Aspectele Sociale si Emotionale ale Studiului (in engleza SEAL) . Acesta acopera 7 teme si in fiecare
an scoala se va concentra pe ele – aproximativ 6 saptamani pentru fiecare tema. Materialele sunt
furnizate pentru a introduce fiecare tema si lectiile aferente, sugestii pentru consolidarea lui in alte lectii
si materiale pentru parinti/ingrijitori cu ajutorul carora sa lucreze alaturi de copilul lor pentru tema de
acasa.
Circle time este un motor util pentru SEL si scoli care pot introduce circle time regulat pentru a discuta
problemele care ii intereseaza pe elevi. Resource sheet 2.5 detine exmple de intrebari care pot fi
folosite in circle time. Nu vom discuta despre ele acum dar participantii le pot analiza.
Consolidarea cirriculumului SEL.
PPT 2.57 Dupa o lectie despre mancatul sanatos, cineva ar putea fi in stare sa iti spuna ceea ce ar
trebui sa mananci. Dar toate studiile arata ca acest lucru nu are neaparat un impact asupra
comportamentului. In SEL, a “cunoaste” nu este indeajuns – trebuie mai intai sa punem cunoasterea in
practica pentru ca aceasta sa fie utila. Multe repetitii sunt necesare pentru ca un comportament sa
devina obisnuinta. Scopul SEL nu este acela ca studentii stiu, de pilda, ca, atunci cand sunt nervosi, a
numara pana la 10 te poate calma, dar ca acestia chiar fac asta in situatii in care sunt nervosi. Pentru
ca schimbarea comportamentului sa intervina, trebuie sa existe pentru elemente:
 Cunoasterea
 Abilitatea
 Atitudinea si motivatia
 Practica
Poti compara aceasta situatia cu invatatul de a sova, de a scrie, sau de a folosi un instrument muzical
– acitivitati in care practica este elementul cheie.
Pe slide sunt listate diferite oportunitati pentru a consolida cele invatate din curriculumul SEL. Intrebati
participantii daca se pot gandi si la altele.
O metoda esentiala de a consolida rezultatele studierii este sa “prindeti” elevii cand demonstreaza
aceste abilitati si atribute. Acest lucru poate fi facut prin laudarea elevilor si prin sarbatorirea realizarilor

48
in adunari scolare. Pentru a le reaminti tuturor abilitatile si atributele care sunt subiectul temei.
e.g. La sfarsitul oricarei lectii in care elevii au lucrat pe grupe acestia pot petrece cateva minute pentru
a se concentra pe abilitatile folosite in cadrul lucrului pe grupe. Resource sheet 2.6 poate fi folosita
pentru aceasta situatie. Rugati fiecare grup sa completeze coala si sa se gandeasca la modul in care
grupul lor a lucrat in aceasta dupa-amiaza.
30 minute Revizuirea lucrurilor invatate azi PPT 2.58
Scopul: de a permite participantilor sa reflecteze si sa consolideze ceea ce au invatat.
Circle time PPT 2.58 Rugati participantii sa se gandeasca la ceea ce au facut astazi si sa
impartaseasca cu grupul un lucru important pe care l-au invatat.
Multumiti tuturor, si rugatii sa se intoarca in grupurile pe mese. Acordati coli de evaluare si rugati
participantii sa le completeze si sa le inmaneze.
Sarcina Cititi Sectiunile 6,7 si 8 din Action Anti-Bullying School Handbook. Nu este necesar ca cititi in detaliu.
pentru Participantii pot doar sa rasfoiasca sectiunile pentru a lua la cunostinta continutul.
urmatoarea
zi

49
Resource sheet 2.1
Redactarea unei politici scolare anti hartuire care va ajuta la crearea
unui climat al convietuirii
O metoda de a realiza o politica este de a scrie un paragraf care sa raspunda fiecarei serii de
intrebari. In ce mod raspunde politica dvs urmatoarelor intrebari?
Scrieti cate o propozitie in fiecare caseta pe care o puteti folosi in prezentarea catre audienta.

Care este definitia hartuirii – ce comportamente sunt incluse in aceasta politica?

Care sunt principiile de baza ale politicii si cum sunt ele aplicate intregii comunitati scolare?

Cum sunt aceste principii asociate cu obiectivele si cirriculumul scolii?

Cum promoveaza politica studiul efficient si informarea in legatura cu evitarea violentei si


rezolvarea conflictelor?

50
Care sunt rolurile si responsabilitatile ale administratiei, personalului, elevilor si parintilor
scolii in promovarea unui etos al reducerii hartuirii si al altor forme de violenta?

In ce mod scoala seteaza standarde inalte ale comportamentului non violent in randul
elevilor?

In ce fel este rasplata folosita pentru a incuraja reducerea hartuirii si a altor forme de
violenta?

Cum sunt folosite sanctiunile pentru a descuraja hartuirea si alte forme de violenta?

Ce ajutor este disponibil pentru elevii al caror comportament violent reflecta probleme de
invatare si personale semnificative?

51
Ce ajutor si pregatire este disponibila pentru personal in vederea abordarii incidentelor de
hartuire si alte forme de violenta intre studenti?

Ce ajutor este disponibil pentru parintii care doresc sa invete sa controleze comportamentul
violent?

In ce fel sunt personalul, parintii si elevii implicati si consultati atunci cand politica este
formulata si revizuita?

Ce resurse investeste scoala in crearea unei atmosfere, in asa fel incat hartuirea si alte
forme de violenta sa nu apara?

Cum este monitorizata si evaluata politica? Cum va fi sti scoala daca este eficienta?

52
Resource sheet 2.2 - Stiluri de conducere

Absolut
53
Resource sheet 2.2 - Stiluri de conducere

Autoritar

54
Resource sheet 2.2 - Leadership Styles

Asociere

55
Resource sheet 2.2 - Stiluri de conducere

Democratic

56
Resource sheet 2.2 - Stiluri de conducere

Ritmic
57
Resource sheet 2.2 - Stiluri de conducere

Consultant
58
Resource Sheet 2.3 Abilitati, cunostinte si intelegere
Reflectati individual asupra unei situatii de conflict recenta de la munca si descrieti-o aici.

Listeaza abilitatile, cunostiintele si intelegerea pe care un adult le poate folosi in rezolvarea unui
conflict pe cale pasnica.

Acum discutati lista cu grupul de la masa din care faceti parte si stabiliti o lista cu abilitatile,
cunostintele si intelegerea necesara rezolvarii conflictelor.

Incearca sa asociezi lista grupului cu cele 5 domenii ale lui Goleman


Domeniul Abilitati, cunostinte sau intelegerea
Constiinta de sine

Empatie

Managerierea
sentimentelor

Motivatie

Abilitati sociale

Sunt abilitatile, cunostinta si intelegerea pe care le-ai listat provenite din cele 5 domenii? Daca nu, ce
domenii lipsesc?

59
Resource Sheet 2.4 Abilitati, cunostiinte si intelegerea
Comparati raspunsurile dvs din Resource Sheet 2.3 cu cele din modelul de mai jos.
Pe Resource sheet 2.3 subliniati orice abilitati pe care tu le-ai inclus dar ei nu.
Pe aceasta coala subliniati orice abilitati pe care dvs nu le-ati inclus insa ei le-au inclus.
Domeniu Cunoastere, abilitati, intelegerea necesare rezolutiilor eficiente in caz de Modalitati in care elevii sunt ajutati sa dezvolte aceste
conflict. abilitati
Constiinta proprie Recunoasterea si identificarea sentimentelor
Definirea problemei, recunoasterea motivului care a cauzat sentimentul
Recunoasterea si asumarea responsabilitatii acolo unde este necesar

Empatie Recunoasterea si identificarea sentimentelor pe care o alta persoana le poate


trai
Observarea situatiei din perspectiva celelailate persoane
Intelegerea motivului pentru care persoana a actionat in felul in care a facut-o
Intelegerea necesitatii ca acordurile sa fie egale in beneficii pentru toata
lumea implicata
Controlarea Abilitatea de a te calma atunci cand esti nervos
sentimentelor
A ii astepta randul – a nu intrerupe

Motivatia Dorinta de a rezolva conflictul


A fi capabil sa identifici ceea ce iti doresti sa se intample (setarea unor
obiective)
Identificarea unui plan pentru a realiza acest lucru cu o alta persoana
Urmarea planului, depasirea obstacolelor etc.
Abilitatile sociale Abilitatea de a asculta
Abilitati de asertivitate atunci cand sunt necesare
Knowing how to apologise and how to accept an apology.

60
Resource sheet 2.6
Autoevaluare despre activitatea comuna

Va rugam bifati sau colorati in dreptul pictogramei.

S-a simtit toata lumea bine facand parte din grup ?

Te-ai asigurat ca toate persoanele au avut sansa de a spune


ceea ce doreau , oferind un raspuns sau formuland o
intrebare?
Ati vorbit pe rand?
Inainte sa incepeti, ati discutat intre voi despre ceea ce urma
sa faceti?
A ascultat toata lumea ceea ce avea de spus fiecare?

Ati avut oportunitatea de a transmite grupului ceea ce


gandeati, motivandu-va opinia?
Ati decis impreuna cum urma sa le transmiteti celor din restul
grupului ceea ce ati realizat in grupul mai mic?
Au ascultat toti opinia fiecaruia si ce ar dori sa faca?

Ati fost de acord cu ceea ce avea sa faca fiecare in


continuare?
V-ati gandit la diferite moduri de a face lucrurile ,abordandu-l
pe cel mai potrivit?

Te-ai simtit in largul tau atunci cand ai fost nevoit sa pui o


intrebare despre un aspect neclar ?
A spus cineva daca a fost de acord cu parerea altei persoane
?

61
Foaie de evaluare zilnica pentru participanti – Ziua a 2-a
Gandeste-te la ceea ce am realizat astazi. Cum ai evalua aceasta zi? Cat de mult ti-
au imbunatatit sesiunile cunostintele, intelegerea, dar si abilitatile?

Pe o scara de la 0-10 , unde 0 este foarte rea si 10 este foarte buna, cum ai nota
calitatea felului in care ai invatat astazi? Incercuieste raspunsul.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ce te-a ajutat sa inveti? De ce nu a fost nota acordata de tine cu un punct mai mic ?

Ce anume te-ar fi ajutat sa inveti si mai bine? Cum s-ar putea ridica nota cu un
punct?

Alte comentarii pe care ai vrea sa le realizezi

Nume: ______________________________________ Data:


________________

62
Ziua 3

90 de Distribuie si raspunde la orice intrebare, sugestie sau idee din Coltul Ideilor si Sugestiilor PPT 3.2
minute
Rezultatele studiului pentru Ziua 3
PPT 3.2 Recunoasterea importantei urmatoarelor:
1. un mediu sigur pentru studiu si strategiile de obtinere a acestuia
2. pregatirea intregului personal al scolii
3. implicand elevii in fiecare etapa a unui program de diminuare a hartuirii si alte forme de violenta
si crearea unui climat de coexistenta in scoala, dar si analizand strategii pentru atingerea
acestor scopuri

Scenariul 3 – SEL curriculum PPTs 3.3 – 3.11


Scop: Aplicarea a ceea ce s-a invatat despre SEL curriculum si asociind cu formarea unui mediu non-
violent pentru educare, utilizand un studiu de caz
Activitate: Roaga participantii sa discute despre posibilele solutii din PPT 3.4 referitoare la problema
descrisa in PPT 3.3. PPT 3.5 ofera cea mai buna solutie. Discuta si despre strategiile oferite in PPT 3.6
de prevenire a repetarii problemei.
Strategii utile pentru a garanta siguranta scolii si a spatiului din jurul acesteia
Scop: a reflecta asupra modului in care scolile pot fi transformate in locuri in care studentii sa se simta in
siguranta si, ca urmare, sa fie capabili de invatare – care este si scopul scolii – dar si de dezvoltare a
aptitudinilor sociale si emotionale.
Un nou mod de abordare scolara
Prezentare: PPT 3.7 Elevii nu pot invata daca nu se simt in siguranta. Cum ne putem asigura ca
formam un spatiu sigur in care elevii sa-si desfasoare activitatile cu incredere?
PPT 3.8 Formarea unui astfel de mediu necesita o noua abordare asupra scolii din perspectiva
urmatoarelor:
• Stilul si calitatea conducerii si practicilor manageriale;
• Calitatea si distribuirea de curriculum;
• Organizarea spatiilor sociale;

63
• Masuri de actiune in cazul incidentelor de hartuire;
• Elevi ce isi formeaza relatii de sine sau cu altii.
PPT 3.9 intr-un mediu violent se pot manifesta atat probleme de hartuire emotionala cat si fizica asupra
elevilor tot de catre elevi sau de hartuire a personalului, de catre alti membrii ai personalului sau elevi.
Zonele periculoase
Scop: de identificare a locurilor din scoala unde studentii s-ar simti in pericol ( de hartuire, abuz verbal
sau accidente)
Sunt anumite locuri in scoli unde elevii s-ar putea simti in pericol, unde exista posibilitatea ca acestia sa
fie hartuiti fizic sau emotional .
Activitate: Roaga participantii sa isi inchida ochii si sa isi imagineze ca sunt elevi in propria scoala.Unde
s-ar simti in pericol si de ce ? Acorda-le un timp de gandire , iar apoi pune-i sa isi aleaga un partener cu
care nu au colaborat inca.Ei trebuie sa descrie acele zone periculoase si sa gaseasca moduri de a
diminua pericolul. PPT 3.10 Solutii posibile pot fii:
 Imbunatatirea securitatii fizice – instalarea gardurilor
 Schimbarea comportamentului adultilor – schimbarea traseului de patrulare al personalului
 Schimbarea comportamentului elevilor – prin controlarea emotiilor puternice (furie,frica)
 Colaborarea cu organele publice – politia
Incurajeaza participantii sa se concentreze asupra solutiilor evitand distragerea atentiei .
Completare: Solicita orice tip de comentarii. PPT 3.11 descrie alte solutii gasite de scoli pentru
reducerea hartuirii sau a altor forme de violenta.
Opinia elevilor despre rolul personalului in securitatea scolii. PPT 3.12 – 3.14
Scop: reflectarea asupra felului in care personalul poate reduce hartuirea . O copie a Sheet 3.1
pentru fiecare
Activitate: Aranjeaza participantii in grupuri de cate 4 sau 5 si propune-le sa citeasca paragrafe din
participant.
Climatul scolar si comportamentul violent in Sectiunea 6.2 din Action Anti-Bullying School Handbook.
Flip chart si pixuri
Acestea descriu un studiu al Flamanzilor asupra efectelor cauzate de relatia dintre elev si profesor.
Sfat de pregatire: Grupurile ar putea alege un membru sa citeasca sectiunea cu voce tare in timp ce
restul urmaresc informatia in Manuale. Se dovedeste a fi utila ajutarea participantilor sa retina informatia
scrisa prin diverse modalitati. Auditoriul este ajutat prin lecturarea acesteia.
PPT 3.12 Elevii disting clar intre “profesorii buni pe care ii simpatizeaza,respecta si cu care doresc
sa coopereze si profesorii rai care adesea primesc ceea ce ofera”. E l e v i i s p u n c a d e p i n d e
in mare parte de:
• personalitatea si stilul profesorului;

64
• felul in care predau;
• atitudinea despre acorduri si norme;
• atitudinea lor fata de elevi.
PPT 3.13 Elevii au spus ca hartuirea acestora de catre personal sau alti elevi poate fi evitata daca
personalul:
• prezinta interes in afara materiei predate;
• evita sa devina plictisitori;
• accepta o gluma ocazionala;
• aduc in discutie subiecte de interes curent, sau/ori de interesul elevilor si cultura
acestora;
• stabilesc limite si standarde clare;
• adopta masuri insemnate in cazul incalcarii regulilor ;
• ofera elevilor semne pozitive atunci cand afiseaza un comportament pro-social;
• ofera elevilor o atentionare inainte de pedepsirea comportamentului anti-social;
• actioneaza remarcabil si trateaza just elevii ;
• asculta ideile elevilor, luandu-le opiniile in considerare;
• sunt “moderni” (chiar si din punct de vedere vestimentar).
Intreaba participantii daca ar adauga altceva la aceasta lista si dupa sa completeze Resource sheet 3.1
pentru a observa orice adaugire , reflectand asupra intrebarilor pe care le-ar include intr-o autoevaluare
scolara cu scopul de a determina cat de eficient este personalul in formarea unui climat non-violent ce
promoveaza convivençia.
Activitate: PPT 3.14 Raspunsul profesorilor asupra hartuirii Multi profesori nu intervin atunci cand se
manifesta hartuirea deoarece nu stiu ce anume sa faca si/sau nu sunt increzatori de efectuarea
procedurilor pentru oprirea acesteia.
Cand elevii observa ca profesorii/scoala nu iau masuri atunci cand este raportata o astfel de agresiune,
ei pierd increderea in autoritatea profesorilor.
Discutati si enumerati actiunile pe care le-ati lua pentru a va asigura ca toti membrii personalului sunt
increzatori si pregatiti sa intervina in clipa in care un incident manifestat prin hartuire este reclamat.
Completare: Propune fiecarui grup sa noteze cate o actiune pe un flip chart. Discutati care dintre aceste
actiuni ar necesita o atentie sporita in scolile participantilor.
Pauza de ceai/cafea

65
90 de Pregatirea Personalului B4L DVD, calculator si
minute proiector
Efectele comportamentului profesorului asupra comportamentului elevului
Scop: intelegerea importantei pe care personalul o are in modelarea comportamentelor si reducerea
hartuirii si altor forme de violenta precum si comportamentului perturbator manifestat de elevi
Activitate: Folositi sectiuni din DVD pentru a arata participantilor felul in care 3 stiluri de predare
afecteaza modul de invatare al copiilor.
DVD-ul prezinta 8 etape dintr-o lectie pornind de la elevii ce se aduna in afara clasei pana la stadiul final
in care sunt pregatiti sa plece.
Fiecare pas este predat de profesor in 3 stiluri diferite. Aceeasi actrita joaca rolul celor 3 profesori
Profesorul 1 (Tina) are un stil relaxat dar vigilent
Profesorul 2 (Alison) are un stil vigilent agresiv
Profesorul 3 (Mathew) are un stil neatent
Ideea principala este aceea ca lipsa agresivitatii precum si lipsa neatentiei sau dezorganizarii sunt
esentiale pentru realizarea procesului de invatare.
Profesorii trebuie sa-si formeze o atitudine ce sustine invatarea prin mentinerea atentiei si a linistii,
laudand comportamentul pozitiv si corectandu-l pe cel negativ in mod rapid si silentios.
Planificarea pregatirii personalului PPT 3.15 – 3.17
Scop: Sa permita participantilor luarea in considerare a unei pregatiri acordate propriului personal si O foaie de Flip Chart si
pregatirea implementarii acesteia un marker pentru
fiecare masa
Activitate: PPT 3.15 Propune participantilor, pozitionati la mesele fiecarui grup, sa-si imagineze faptul
ca ei au organizat pregatirea personalului.Ce schimbari ar dori sa vada pentru a dovedi succesul unei
astfel de pregatiri? Le vei cere sa realizeze un afis prin care vor arata scolilor lor ce schimbare ar
demonstra succesul pregatirii personalului.
Solicita-le sa isi aleaga un reprezentant al fiecarui grup ce le va explica ideile.
Discutati rezultatele si explicati cum aceste afise au rolul de a arata scopul pregatirii – rezultatele
instruirii pe care speram sa le obtinem.
PPT 3.16 Acestia vor lucra in perechi cu scopul de a discuta si a nota pe baza urmatoarelor:
Cum va fi organizata pregatirea in scoala lor
Cum se va implementa ceea ce a invatat personalul
Cum vor fi monitorizate rezultatele

66
PPT 3.17 Isi vor discuta ideile in grupuri organizate in mese , pentru a identifica o problema ce anticipa
sa impiedice pregatirea personalului din a fi eficienta,iar apoi sa se inteleaga asupra unei solutii pentru
problema lor.
Completare Colecteaza ideile din fiecare grup si noteaza pe un flip chart pasii care pot fi luati pentru a
garanta succesul instruirii.
Pranz
90 de Pregatirea personalului-continuare PPT 3.18 – 3.23
minute
Distribuie si raspunde la orice intrebare,sugestie sau idee din Coltul Ideilor si Sugestiilor O copie a Resource
Sheet 3.2 pentru
Scenariul 4 – pregatirea personalului fiecare participant
Scop: aplicarea a ceea ce s-a invatat si asocierea prin intermediul unui studiu de caz cu pregatirea
pentru instruirea personalului
Activitate: Spune-le participantilor sa discute despre posibilele solutii din PPT 3.19 referitoare la
problema descrisa in PPT 3.18. PPT 3.20 ofera cea mai buna solutie Discutati acestea, dar si PPT 3.21
–strategii de prevenire a repetarii problemei
Activitati pentru pregatirea personalului
Scop: sa ajute participantii la inceperea unui plan de activitati pentru pregatirea personalului, ce se va
prezenta in scoli
Activitate: Aranjeaza participantii in grupe de cate 3.Explica-le faptul ca vom discuta despre pregatirea
personalului din scolile lor, pregatire necesara pentru implementarea unui program de reducere a
hartuirii sau a altor forme de violenta. Ei vor alege trei subiecte pentru grupul lor si vor prezenta pe rand
o discutie despre activitatile de pregatrire a personalului , pe baza temei alese.Sunt asigurate 10
subiecte(referitoare la cele 10 caracteristici ale scolii model descrisa in Sectiunea C din AAB School
Handbook). Ofera-le Resource sheet 3.2. Aceasta sugereaza cateva teme pentru pregatirea
personalului (dar nu este menita sa asigure o lista completa).
PPT 3.21 Solicita-le participantilor sa isi aleaga trei din cele zece teme pentru pentru grupul lor.Au la
dispozitie cate 20 de minute fiecare pentru a purta o discutie pe una dintre temele alese. Acestia ar
trebui sa explice de ce au ales tema respectiva si cum ar utiliza activitatea sugerata.Un membru al
grupului ar trebui sa cronometreze.
PPT 3.22 Rezultatul fiecarei discutii ar trebui sa fie intelegerea asupra unui plan de actiune despre
modalitatea in care pregatirea pe baza temei alese ar trebui sa fie implementata in propria scoala.
Planurile de actiune se pot copia pe o pagina de flipchart cu scopul afisarii acesteia sau inregistrate pe
un proiector
Completare: Imparte orice pareri si idei rezultate in urma activitatii.

67
Pauza de cafea/ceai
90 mins Implicarea elevilor PPT 3.24 – 3.27
Asaza participantii intr-un cerc
Scop: focusarea si energizarea grupului
High fives – Completati pe rand fraza: “Sunt multumit cand elevii mei...” Cand se termina runda , solicita
fiecarei persoane sa bata palma cu cel/cea din partea stanga .Actiunea se repeta pana cand cercul se
inchide.
Explica faptul ca ,in sesiune, vom lua in considerare modalitati de a implica elevii in activitatile de
reducere a hartuirii sau altor forme de violenta .Elevii sunt cele mai importante persoane din unitatea de
invatamant,ei fiind motivul existentei scolilor.Ei au cunostiinte bogate in ceea ce priveste hartuirea sau
alte forme de violenta din scolile de provenienta , sub ce forma se manifesta, unde si cand se intampla
astfel de actiuni si ce efecte au. Ca urmare, ar fi gresit sa nu ii implicam in eforturile de reducere a
acestor agresiuni.
Profesorii trebuie sa poarte responsabilitatea elevilor lor.Dar de asemenea trebuie sa ii ajute pe elevi sa
isi asume responsabilitatile. Cum facem asta? Propune-le participantilor sa impartaseasca grupului
exemple de feluri prin care elevii isi pot asuma responsabilitati in cadrul scolii ( ex luarea deciziilor; in
rutina de zi cu zi)
Scenariul 5 – Implicarea elevilor
Scop: sa se aplice ceea ce s-a invatat si sa se asocieze cu implicarea elevilor in actiunile de reducere a
hartuirii sau a altor forme de violenta din scoli, folosindu-se un studiu de caz
Activitate: Propune participantilor sa discute despre posibiliele solutii din PPT 3.25 referitoare la
problema descrisa in PPT 3.24. PPT 3.26 ofera cea mai potrivita solutie. Discutati acestea, cat si PPT
3.27 – strategii de prevenire a repetarii problemei

Abordari restauratoare PPTs 3.28 – 3.31


Scop: intelegerea abordarilor restauratoare si cum pot fi utilizate pentru solutionarea conflictului
Prezentare: Un mod foarte important prin care profesorii isi pot invata elevii sa isi asume responsabilitati
este acela de a-i invata sa rezolve conflictele. Profesorii au tendinta da a le rezolva conflictele elevilor.
Dar rolul lor este de a-i ajuta pe elevi sa invete cum sa-si rezolve singuri conflictele. Sectiunea 7.8 din
Action Anti-Bullying School Handbook sugereaza moduri de sprijinire a elevilor in solutionarea propriilor
conflicte.
PPT 3.28 O sa exploram o abordare in rezolvarea conflictului ce este folosita in sistemele de justitie
Europene pentru tineri si adulti din scoli. Procesul de restaurare ajuta elevii si adultii sa accepte moduri

68
de reparare a situatiei.
Note: Trebuie avuta grija in rezolvarea cazurilor de hartuire. Meditarea nu este tocmai potrivita in astfel
de cazuri deoarece hartuirea nu este un conflict intre parti egale. Hartuirea nu este responsabila in
totalitate pentru ceea ce s-a intamplat. Sectiunea 8.5.1. din AAB School Handbook sugereaza moduri de
stopare a agresiunilor. Abordarile restauratoare pot fi potrivite atunci cand se discuta cu batausii..
PPT 3.29 Procesul poate fi utilizat in interventii rapide (ex. : la locul de joaca sau, in situatii mai grave, in
locuri special amenajate pentru intalnirile cu partile implicate) .
O astfel de intalnire va include un coordonator neutru,persoana care a cauzat raul, persoana care a fost
ranita si alte persoane direct afectate ex.: parintii) Coordonatorul se intalneste cu fiecare parte in mod
separat, iar dupa ii aduce impreuna. Facilitarea solicita un andrenament atent
Intrebarile la care se va raspunde in decursul acestei intalniri sunt:
• Ce s-a intamplat?
• Cum s-a intamplat?
• De parte cui ai fost?
• Cum ai fost afectat/ cine a fost afectat?
• De ce ai nevoie pentru a se rezolva situatia?
• Cum putem noi repara raul facut?
Trebuie ajuns la un acord final despre cum se pot repara daunele si rezultatele sunt monitorizate pe
parcursul a 3 luni.
Majoritatea proceselor restaurative sunt neoficiale – pe coridoare, in clasa, la locul de joaca. Persoanele
(adulti si elevi ) pot folosi intrebari restauratoare intr-un raspuns imediat la incidentele minore de
agresare sau alte forme de violenta.
PPT 3.30 In Anglia au fost publicate dovezi de eficienta in anul 2005 (site-ul Youth Justice Board) din 29
de scoli (majoritarea secundare, dar 4 primare) monitorizate pe o perioada de peste 2 ani,
PPT 3.31 Scolile apreciaza abordarea restauratoare deoarece:
 Repara daunele cauzate relatiilor
 Considera nevoile tuturor celor implicati
 Recunoaste responsabilitatile
 Incurajeaza raspunderea actiunilor
 Suporta dezvoltarea alfabetizarii emotionale (SEL)
Ce au spus elevii:
Am fost tratat cu respect chiar si atunci cand am facut o greseala majora”

69
“ Am fost ascultat, chiar si tatal meu a fost ascultat ”
“ Am stiut ca Doamna B. ar fi supravegheat sa se asigure ca nu exista probleme.”
Solicita grupurilor asezate la mese sa compare aceasta abordare cu felul in care sunt rezolvate
conflictele in mod normal in propriile scoli. Ce ar putea invata din aceasta abordare?
Completare: Intreaba daca mai sunt alte intrebari sau comentarii. Evidentiaza faptul ca o astfel de
intalnire de restarurare in modul ei complet ar fi solocitanta din punctul de vedere al timpului si energiei,
dar, daca produce un rezultat de durata la o problema ce ar putea reveni si ajuta elevii sa-si inteleaga
comportamentul , s-ar putea sa salveze mai mult timp pe o perioada mai lunga.
Cresterea implicarii elevilor PPTs 3.32 and 3.33
Scop: a lua in considerare feluri prin care elevii sa fie implicati in programe impotriva hartuirii O copie a Resource
sheets 3.3 and 3.4
Prezentare: PPT 3.32 Elevii ar trebui sa fie implicati in actiuni de prevenire a hartuirii ,detectare si oprire
pentru fiecare
in cazul in care aceasta se manifesta.
participant
Prevenire – Am accentuat deja importanta relatiilor dintre elevi si profesori in formarea climatului de
convivençia. O conducere autoritara si relatii bune intre elevi si profesori incurajeaza relatiile pozitive
dintre elevi. Adultii trebuie sa isi asume responsabilitatea de a se ocupa de problemele hartuirii sau alte
forme de violenta in scoala si sa se prezinte drept modele . Dar pot cere ajutorul elevilor (ex.: prin patrula
la locul de joaca ). Un consiliu scolar asigura oportunitati pentru elevi de a-si exprima ingrijorarile, de a
sugera solutii la probleme, dar si de a se implica in implementarea acestor solutii.
Detectare – Raspunsurile la autoevaluarea scolara arata parerile elevilor referitoare la hartuire si alte
forme de violenta in scoli. Interviurile structurate dintre profesori si elevi pot oferi dovezi aditionale din
intrebari precum:
‘Cum iti place scoala?’
Esti agresat sau provocat de alti elevi?
Cunosti alti elevi implicati in agresare?
Agresezi sau provoci alti elevi?
Oprire – Conversatiile cu elevii ar trebui sa aiba loc in mod individual si normal in aceasta ordine:
• conversatie cu victima
• conversatie individuala cu fiecare bataus
• conversatie cu toti batausii
Continua cu o conversatie ulterioara cu fiecare parte. La sfarsit, partile se pot intalni. parintii sunt
implicati. Mesajul ar trebui sa fie clar: Hartuirea trebuie sa inceteze . Conversatiile trebuie sa fie definite
de respect. Trebuie sa scapam de comportamentul gresit, nu de elevi.

70
PPT 3.33 Sectiunea 8 din Action Anti-Bullying School Handbook descrie diverse moduri de a implica
elevii. Vom lua in considerare cateva dintre ele. Propune fiecarei mese de grup sa se imparta in 2.
Participantii trebuie sa se uite la Sectiunea 8.5.6 din Action Anti-Bullying School Handbook.
Un grup de la fiecare masa va citi Studiul de caz 1– o intervientie prietenoasa in Italia – completeaza
individual Resource sheet 3.3 si dupa isi discuta raspunsurile.
Celalalt grup va citi Studiul de caz 3 –solutionarea conflictului prin medierea de la egal la egal din scolile
Spaniole– completeaza individual Resource sheet 3.4 si dupa isi discuta raspunsurile.
Fiecare grup va descrie celuilalt grup initiativa studiata si vor discuta raspunsurile oferite.
Silent witnesses DVD Silent Witnesses DVD,
calculator si proiector
Explica-le faptul ca Silent Witnesses DVD descrie felul in care elevii erau agresati intr-o scoala
Irlandeza. Prezinta-le DVD-urile 1, 2 si 3 (5 minute fiecare).
Discuta cu intregul grup:
 Ce efecte au avut acele agresari asupra elevilor martori?
 Cum ar fi putut sa le previna? Ce ar fi putut face scoala pentru a preveni incidentele?
Completare: Videoclipul evidentiaza faptul ca majoritatea studentilor au fost martori la agresiune, dar
totusi nu au intervenit. Oricum, ei reprezinta cel mai important factor detinut de scoli in prevenirea
acestor forme de comportament violent. Scoala ar trebui sa incurajeze elevii sa lucreze la unison si sa
intervina in oprirea agresiunilor, sustinand elevii ce devin victime. Folosind acest video in scoala elevii
sunt constientizati de faptul ca pot si ar trebui sa intervina in cazurile de agresiune si nu sa sustina
batausii prin neimplicare.
PPT 3.34 Dan Olweus,unul dintre pionierii internationali in munca anti-agresiune, le-a atribuit elevilor
,implicati sau martori in situatiile de agresiune , roluri intr-un Cerc al Terorizarii:
a) elevi care agreseaza
b) adepti sau secundanti
c) suporteri sau batausi pasivi
d) suporteri pasivi sau posibili batausi
e) spectatori neimplicati
f) posibili aparatori
g) aparatori
Imparte participantii in sapte grupuri si propune-le sa studieze unul dintre rolurile de spectatori. Ce ar
putea face profesorii si scoala in aceste cazuri pentru a incuraja specatorii sa se implice in oprirea

71
hartuirii?
Completare: Solicita-le sa isi impartaseasca ideile.
Elevii stiu mai multe despre hartuirea in scoala decat adultii. Cu un sprijin adecvat , ei pot preveni
agresiunea..
30 de Trecerea in revista a invataturilor zilei PPT 3.35
minute
Scop: reflectarea si consolidarea cunostintelor participantilor .
Circle time PPT 3.35 Cere-le participantilor sa se gandeasca asupra a ceea ce am facut astazi si sa
impartaseasca cu grupul un lucru important pe care l-au invatat.
Multumeste-le tuturor si solicita-le sa se intoarca inapoi la mesele grupurilor. Inmaneaza-le foile de
evaluare pe care le vor completa si returna.
Sarcina Citeste Action Anti-Bullying School Handbook Sectiunile 9 si 10. Nu este nevoie sa citesti Manualul in
pentru detaliu. Nu este necesara o aprofundare a sectiunilor astfel incat sa se inteleaga continutul.
urmatoarea
zi

72
Resource sheet 3.1
Cum pot fi efectivi profesorii in crearea unui climat pasnic de
convivençia
Sunt alte tipuri de comportamente adoptabile de profesori pe care ai vrea sa le adaugi in lista din
Sectiunea 6.2 din manualul Action Anti-Bullying?

Ce intrebari ai include intr-o autoevaluare scolara pentru a determina eficienta profesorilor in


crearea mediului pasnic de convivençia?

1.

2.

3.

4.

5.

73
Resource sheet 3.2. Tema 1 – Constientizarea efectului de hartuire si
alte forme de violenta asupra studentilor in randul partilor implicate
(elevi, personal, liderii scolii si familii)

Ar fi folositor de gasit raspunsuri la unele dintre urmatoarele intrebari cu scopul de a


dezvolta o intelegere comuna asupra termenilor folositi si de natura hartuirii si a altor
forme de violenta in scoala?

Care sunt principalele probleme ale hartuirii si a altor forme de violenta in scoala noastra?
Unde se intampla?

Care sunt diferentele dintre agresivitate si o joaca violenta ?

Cum este mania diferita de violenta? Ar trebui stapanite diferit?

In ce alte moduri sunt diferite actiunile de intimidare pentru baieti si fete?

Cum ii putem sustine pe elevii cu dizabilitati din scoala noastra, in special pe cei cu dificultati
emotionale ?

Care este diferenta dintre disciplina si pedeapsa si cum pot afecta comportamentul?

Cum ar trebui sa compenseze elevii pentru actiunile antisociale ?

Care este diferenta dintre afirmare si agresiune?

Ce se intelege prin provocare, hartuire si intimidare?

74
Resource sheet 3.2. Tema 2 – Autoevaluarea scolara despre indimidare
si alte comportamente violente si ce face scoala pentru a le reduce
Ar fi folositor de intrebat:

Scoala noastra este sigura pentru toti membrii comunitatii?

Ce este in siguranta?

Ce nu este in sig?

In ce feluri folosim:
 adultii ca modele?
 oportunitatile pentru elevi de a invata si de a obtine un comportament nonviolent?
 metode de abordare a comportamentului inadecvat – ne bazam pe pedeapsa sau trebuie sa
invatam alte metode?

75
Resource sheet 3.2 Tema 3 – Politici eficiente si strategii la nivel de
scoala pentru crearea unui mediu nonviolent de invatare si adresarea
cauzelor hartuirii si a altor forme de violenta

Raspunzand la unele dintre urmatoarele intrebari ar ajuta la informarea, formarea sau


revizuirea planului nostru pentru reducerea intimidarii si a altor forme de violenta si
raspunzand care are loc?
Intreaba in fiecare caz, “Cum pot fi atinse imbunatatiri?”
Este violenta sau hartuirea o problema in scoala? Unde se desfasoara? Cine este implicat?
Ce arata informatiile?
Liderii scolii, profesorii si parintii indruma elevii in moduri respectuoase?
Este politica scolii de disciplina vasta la locul ei ? Daca da, ce este ea si cum este
implementata?
Profesorii abordeaza moduri productive de predare?
Programele de predare includ dezvoltarea abilitatilor sociale si emotionale ?
Este incurajata conducerea egala?
Sunt la locul lor strategiile de monitorizare a comportamentului neadecvat? Procedurile de
management si colectare a datelor sunt usor de utilizat?
Personalul,parintii si studentii au colaborat pentru dezvoltarea standardelor comportamentale,
incluzand drepturile, responsabilitatile si consecintele ?
Sunt clare pentru toata lumea procedurile de reactie asupra intimidarii sau altor forme de
violenta?
Sunt valabile programele pentru elevii identificati cu deficit socio-emotional?

76
Resource sheet 3.2 Topic 4 – Conducerea scolii pentru dezvoltare

Ar fi de folos sa luam in considerare urmatoarele ?

Liderii capabili apreciaza valorile clare si au o viziune pentru scolile lor ,detinand strategii eficiente
pentru a le pune in practica . Multe scoli plaseaza “respectul”printre calitatile apreciate.

Cand au fost intrebati despre profesorii lor preferati, elevii au mentionat de multe ori respectul. In
schimb,profesorii si parintii se plang de lipsa acestuia din partea elevilor. Respectul se manifesta
prin constientizarea drepturilor si responsabilitatilor altora. Se reflecta in cuvintele,atitudinea si
actiunile folosite. Vorbind elevilor cu respect, le prezentam un model de comportament care
imbunatateste relatiile interpersonale, crescand sansele ca acestia sa aleaga tot un comportament
respectuos pentru a rezolva conflictele interpersonale. Pentru a primi respect, trebuie sa oferim
respect.

Unele dintre acestea ar trebui sa se imbunatateasca in scoala noastra, si daca da, ce ar trebui
facut?

1. Avand asteptari clare de atitudine, discutate, acceptate si afisate

2. Ca raspuns la comportamentul inacceptabil, sunt aplicate consecinte moderate si


consistente

3. Folosirea unui limbaj pozitiv si incurajator

4. Recunoasterea si recompensarea realizarilor

5. Cand persoanele sunt indispuse, le este acordat un timp de “linistire” inainte sa le fie
adresate problemele

6. Asistarea elevilor prin rezolvarea problemelor

7. Neangajarea in conflicte cu elevii

8. Asigurarea oportunitatilor de indreptare comportamentala pentru elevii a caror atitudine


este inacceptabila

77
Resource sheet 3.2 Tema 5 – Un curriculum formal si degajat (Social
and Emotional Learning-SEL) este realizat pentru a imbunatati
atitudinea fata de studii

Ar fi folositor sa luam in considerare urmatoarele?


Un studiu realizat de scriitori precum Goleman arata ca este posibila reducerea abuzurilor de
substante, intimidarii, actiunilor criminale, problemelor mentale si violentei prin dezvoltarea
inteligentei emotionale a tinerilor.
Precum stiu si profesorii, elevii au nevoie de o buna administrare a aptitudinilor sociale si
emotionale pentru a coopera cu colegii lor.O sarcina solicitanta in unele clase este
ajutorarea elevilor sa treaca peste problemele interpersonale. Este posibil ca profesorii sa
ajute elevii in dezvoltarea inteligentei sociale si emotionale prin lectii formale si exemple.
Cum incearca scoala noastra sa educe aptitudinile demonstrate de o persoana inteligenta
din punct de vedere emotional ?
1.

2.

3.

4.

78
Scoala noastra educa unele din elementele prezentate, atat pentru toti elevii cat si pentru cei care
nu par sa detina aptitudinile urmatoare?
Yes/No How and when?
Alfabetizare emotionala

Solutionarea conflictelor

Controlarea furiei

Aptitudinile in relatiile de prietenie

Alternative la agresivitate

Abilitatile de rezolvare a problemelor

Capacitatea de intelegere

Abilitatile de asertivitate

Dezvoltarea valorilor si moralului

Ce altceva am putea face?

79
Resource sheet 3.2 Tema 6 – Strategii eficiente pentru garantarea
sigurantei in scolii si in spatiul din jurul acestora
Este necesar sa luam in considerare urmatoarele intrebari?

Ce vrem sa spunem prin siguranta? Suntem preocupati doar de siguranta fizica?

Ce facem deja sa formam un mediu sigur pentru studii?

Cum am raspuns la dezvoltarile tehnologice ce afecteaza siguranta elevilor?

Cum este afectata abilitatea elevilor de a invata de catre drumul spre scoala?

Ce am putea face in plus pentru a asigura protectia elevilor ?

80
Resource sheet 3.2 Topic 7 – Pregatirea personalului S
Ar fi benefic sa analizati urmatoarele problemele?
Valorile, atitudinile si abilitatile necesare ca replica a hartuirii includ:
 Respectul – neutralitatea, interesul pentru demnitatea umana, limbajul respectuos;
 Empatia prin intelegerea tulburarii emotionale, violentei, dezvoltarea elevilor si conditii
medicale precum sindromul Asperger;
 Optimism – increderea in abilitatile elevilor de a isi fauri deprinderi sociale si emotionale;
 Modelarea calmului, controlului si rezolvarii problemelor;
 Consistenta raspunsurilor;
 Ajutorul oferit studentilor pentru a invata sa-si controleze emotiile;
 Meditare;
 Abordari de rezolvare a problemelor legate de hartuire;
 Restaurare
 Munca alaturi de agentii in fara scolii
Selecteaza doua dintre aceste valori, atitudini si abilitati care ar avea nevoie de cea mai mare
imbunatatire in scoala dvs si sugerati modul in care ar putea fi ajutati pentru a le implementa.
1.

2.

Cuvintele, alaturi de postura corpului, pot modela controlul emotional al elevilor. Ganditi-va la ce se
modeleaza prin cuvinte si actiuni in urmatoarele doua scenarii:
Scenariul 1
Profesorul A observa doi baieti care se lupta pe terenul de joaca. Urmatoarea interactiune are loc:
Profesorul A (strigand) “Treceti aici amandoi!! Ce credeti ca faceti?”
Baiatul 1 (fata inrosita si pufnind) “El a inceput.”
Baiatul 2 (fata inrosita si plangand, incearca sa il loveasca pe Baiatul 1 din nou)
Profesorul A “Opriti-va!” (strigand la baieti). “Duceti-va imediat in biroul directorului!”
Ce ar invata cei doi elevi din aceasta interactiune?
Scenariul 2
Profesorul b observa doi baieti care se lupta pe terenul de joaca. Urmatoarea interactiune are loc:
Profesorul B (apropiindu-se de baieti) “Stati – calmati-va – ce se intampla aici?”
Baiatul 1 (fata inrosita si pufnind) “El a inceput.”
Baiatul 2 (fata inrosita si plangand, incearca sa-l loveasca pe Baiatul 1 din nou)
Teacher B “Stati, stati – inspirati adanc, sunteti amandoi suparati – sa mergem sa bem un
pahar cu apa si sa vorbim despre ce se intampla aici..”

Ce ar invata studentii din aceasta interactiune?

81
Care dintre scenarii descrie cel mai bine abordarea pe care scoala noastra ar trebui sa o
urmeze?

De ce este nevoie sa se intample in scoala noastra pentru ca toti sa putem folosi un limbaj
pro-social? e.g

Limbaj pro-social Limbaj antisocial


Alegere si responsabilitate: “Ce ti-a venit Acuzator: “De ce l-ai lovit?”
sa il lovesti?”

Abordarea de sustinere: “Va trebui sa Abordare represiva: “Te pun in detentie”


mergeti in camera mea si sa gasiti o
modalitate de a rezolva aceasta problema”

Empatie: “Cum crezi ca s-a simtit ea cand i- Violenta emotionala: “Uite ce ai facut, din
ai spus acel lucru?” cauza ta plange”

Rezolvarea problemei si restituirea: “Care Sarcasm: “Ai face bine sa gasesti o scuza
sunt unele dintre lucrurile pe care ai putea sa buna”
incerci sa le atingi in aceasta provocare?”

Cum ar afecta limbajul pro-social al adultilor populatie scolii care se poarta bine?

Cum am putea fi ajutati pentru a evita sa folosim limbajul acuzator, sarcastic?

82
Resource sheet 3.2 Topic 8 – Implicarea studentilor
Ar fi util gasirea unor raspunsuri la urmatoarele intrebari?

Ce efecte are hartuirea asupra elevilor care au fost martori? Cum raspund acestia deobicei?

Ce rol ar trebui sa adopte adultii in a ii ajuta pe elevi sa rezolve conflictele?

Ce roluri de conducere isi asuma elevii din scoala noastra in prezent?

Cum sunt elevii incurajati sa actioneze ca mediatori in scoala noastra?

Cum le-am putea permite elevilor sa isi asume alte roluri de lideri si mediatori?

De ce ajutor ar avea nevoie?

83
Resource sheet 3.2 Topic 9 Implicarea familiilor

Crearea unui climat pozitiv in scoala necesita un efort de a ii implica pe parinti. Prin ce modalitati
facem acest lucru in prezent?

Care sunt barierele care impiedica scoala noastra sa ii implice pe parinti? Care sunt solutiile pentru
a dobori acest bariere?

Bariera Solutia
1.

2.

3.

4.

84
Resource sheet 3.2 Topic 10 – Implicarea cu si in comunitatea locala
alaturi de valorile societatii

Ar fi util sa luam in considerare:


Modalitati prin care primim comunitatea locala in scoala noastra?
Resurse din comunitatea locala pe care le folosim deja?
O lista a agentiilor din afara scolii cu are lucram deja?
Orice probleme legate de hartuire cu care avem nevoie de ajutor aditional?
Orice persoane sau organizatii care ne-ar putea ajuta?
Orice abilitati pentru cooperarea cu agentiile din afara pe care ar trebui sa le imbunatatim pentru a
maximiza eficient lucrului impreuna?

85
Resource sheet 3.3 – O schema de imprietenire

Abordarea prin imprietenire a parut sa se potriveasca sistemului scolar Italian din


moment ce pregatirea se poate realiza intr-un interval relativ scurt de timp si se formeaza
pe o retea deja existenta de prietenii din fiecare clasa.
Cum se va aplica situatiei tale?

In Italia , legislatia a creat roluri pentru psihologii in educatie ce lucreaza direct cu scoala,
avand potentialul de a dezvolta noi initiative scolare precum intrajutorarea.Asta
inseamna ca un sistem de imprietenire poate fi instalat cu usurinta, fara influentarea
orarului, beneficiind de colaborarea intre personal si psihologii pregatiti in aptitudinile de
consiliere.
Cine ar fi cel mai potrivit sa conduca o astfel de interventie in scoala ta?

Rezultatele studiului de caz au fost foarte incurajatoare si confirma parerea multor


practicieni din domeniu ca violenta si agresiunea pot fi abordate cu succes prin
intermediul unui sistem ce tine cont de diferitele roluri in participare din interiorul clasei.
Care sunt rolurile diferite participante pe care trebuie sa le iei in considerare din scoala
ta?

86
Resource sheet 3.4 – O schema de indrumare
La baza procesului de mediere se afla calitatea de ascultare si abilitatea de a raspunde
cu autenticitate la nevoile si sentimentele participantilor la mediere. Este important ca
mediatorul sa nu respinga sau sa reprime emotiile puternice prezente in timpul sau dupa
un conflict, dar sa aiba puterea de a le permita sa iasa la suprafata si sa fie impartasite
intr-un mediu incurajator.
Ce tehnici cunoasteti de a invata copii sa devina ascultatori eficienti?

Felul in care mediatorii pun intrebarile reprezinta un ingredient cheie in proces. Precum
precizeaza si Fernandez et al., mediatorii au fost antrenati sa asculte, sa invete cum sa
puna intrebarile care le demonstreaza sensibilitatea cu care au abordat situatia si
empatia pentru perceptiile si emotiile fiecarei parti implicate in disputa.
Care sunt calitatile personale ce ii ajuta pe mediatori sa fie empatici?

In acelasi timp ,ei trebuie sa depaseasca empatia si sa treaca la o stare rationala de a


rezolva problemele astfel incat adversarii sa treaca de la conflict la solutionare. Aici se
afirma abilitatile de comunicare. Mediatorul trebuie sa demonstreze prin alegerea
cuvintelor, prin tonul vocii, prin ritmul vorbirii si prin increderea de sine faptul ca el crede
intr-o posibila solutionare a problemei.
Cum poate personalul scolii sa dea forma acestei abordari concentrata pe solutionare?

Ei trebuie sa fie pregatiti sa incurajeze folosirea afirmatiilor la persoana I , astfel incat


87
fiecare participant nareaza din proprie experienta , dar nu evita ratiunea atunci si nu ia in
deradere experienta altei persoane din grup. Naratiunile exprimate la persoana I
formeaza oportunitati pentru afirmarea de sine. Toata lumea incepe prin acceptarea
faptului ca experienta lor este valida in propriul fel, dar trebuie sa acorde respect si
pentru experientele altora, oricat de diferite ar putea parea.
Cum pot fi elevii invatati sa nareze folosind afirmatii la persoana I?

Paradoxal, prin procesul afirmarii distinctivitatii, participantii ajung la intelegerea


aspectelor comune dintre noi. Cum am sugerat ,” Circle time “ asigura un spatiu favorabil
de desfasurare pentru acestui proces.
In ce moduri poate fi folosit “Circle time”?

88
Coala de evaluare zilnica pentru Participanti – Ziua 3
Ganditi-va la ceea ce am facut astazi impreuna. Cum ati clasifica aceasta zi? Cat de mult
v-au crescut cunostiintele, intelegerea si abilitatile sesiunile?

Pe o scare de la 0 la 10, unde 0 este foarte scazuta si 10 foarte ridica, cum ati aprecia
calitatea studiului de azi? Incercuiti scorul ales.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ce v-a ajutat sa invatati? De ce scorul ales nu este cu nici macar un punct mai mic?

Ce ar fi facut ca studiul sa fie si mai bun? Ce ar duce la cresterea scorului cu un punct?

Orice alte comentarii

Nume: ______________________________________ Data: ________________

89
Ziua 4

90 de Impartaseste si raspunde la orice intrebare, sugestie sau idee din Coltul Ideilor si Sugestiilor
minute
Rezultatele invatarii pentru Ziua 4 PPT 4.2 PPT 4.2 – 4.11
1. Recunoasterea importantei implicarii parintilor/ ingrijitorilor si membrilor comunitatii scolare in fiecare Silent Witnesses DVD,
pas al programului de diminuare a hartuirii si altor forme de violenta si formarea unui climat de calculator si proiector
convivençia in scoala
2. Investigarea strategiilor prin care sa fie implicati acestia si considerarea modallitatilor de inserare a
strategiilor in contextele proprii
3. Intelegerea tehnciilor de pregatire a adultilor astfel incat sa creasca eficienta pregatirii personalului
4. Convenirea asupra manierelor de impartasire a feedback-ului folositor
5. Pregatirea predarii catorva sesiuni de antrenare a personalului
Implicarea familiilor
Scenariul 6 – Implicarea familiilor
Scop: aplicarea invataturilor si asocierea acestora in planificarea implicarii familiilor in reducerea hartuirii
si altor forme de violenta in scoli utilizand un studiu de caz
Activitate: Cere-le participantilor sa discute solutiile posibile din PPT 4.4 asupra problemei descrisa in
PPT 4.3. PPT 4.5 sugereaza cea mai buna solutie. Discutati acestea precum si PPT 4.6 – strategii de
prevenire a repetarii problemei.
Scop : intelegerea importantei implicarii parintilor/ingrijitorilor in diminuarea hartuirii si altor forme de
violenta
Cum pot ajuta parintii
Trebuie sa mentionam ca ne referim atat la ingrijitori cat si la parinti. Ingrijitori pot fi considerati bunicii,
rude mai in varsta sau membrii ai familiei care au o influenta asupra copiilor
PPT 4.7 Nu este usor sa fii parinte!
PPT 4.8 Copii copiaza comportamentul parintilor
PPT 4.9 – 4.10 Parintii/ingrijitorii pot ajuta in reducerea hartuirii si altor forme de violenta prin:
 O influenta pozitiva asupra comportamentului copiilor in ceea ce priveste hartuirea si alte forme

90
de violenta
 Folosirea unei abordari de comportament pentru copii lor ce este potrivita cu cea a scolii
 Informarea scolii in cazul in care sunt constienti de existenta cazurilor de hartuire si altor forme
de violenta in care copii lor poarta rolul de faptasi, victime sau martori
 Colaborarea cu scoala pentru repararea daunelor facute de proprii copii in cazul unui
comportament violent
Cere si alte idei pe care le vei adauga pe slide.
PPT 4.11 Hartuirea cibernetica si cum pot ajuta parintii :
• Asigurand supravegherea copiilor in utilizarea tehnologiei
• Tratand relatarile copiilor legate de hartuirea cibernetica cu seriozitate
• Devenind constienti de semnele si simptiomele victimizarii cibernetice;
• Ajutand copii sa se descurce cu incidentele de hartuire cibernetica folosind strategii potrivite
evenimentelor;
• Incurajand copii sa adopte o atitudine de descurajare a hartuirii cibernetice;
• Constientizarea legilor legate de hartuirea cibernetica si impartasirea cunostintelor despre
acestea cu copii pentru prevenirea transformarii in victime.
• Cautand ajutor profesional in cazul problemelor emotionale ce vin ca efect in urma cazurilor de
hartuire cibernetica;
Discutati despre cum pot fi incurajati parintii sa ajute in astfel de cazuri .
Scop: considerarea modurilor de informare a parintilor despre eforturile scolii in diminuarea hartuirii si
altor forme de violenta
Informand parintii
Pentru a fi implicati, parintii/ingrijitorii trebuie sa fie bine informati despre eforturile scolii. Un exemplu de
informatie acordata parintilor se afla in Silent Witnesses DVD 4 in care Profesoara Mona O’Moore din
Centrul de cercetare impotriva hartuirii Dublin discuta despre hartuire.Arata-le cele 13 sectiuni ale DVD-
ului. Pune participantii sa-si imagineze ca joaca rolul unor parinti care il vizioneaza. Dupa fiecare
sectiune a DVD-ului, se va pune pauza si se vor discuta urmatoarele intrebari:
Sfat de pregatire: Indrumatorii ar putea avea nevoie de formarea unui cadru. (Vezi Action Anti-Bullying
School Handbook Sectiunea 4.2). O alternativa este selectarea sectiunilor din DVD pe care grupul le
gaseste interesante si sa generalizeze in urma acestora.
1. Sectiune introductiva neintitulata
Profesoara O’Moore se refera la definitia hartuirii si la repetabilitatea incidentelor de hartuire observate in
Irlanda
Intrebari pentru audienta: :
(i) Cum ai defini hartuirea ? Sau violenta in scoala?

91
(ii) Cat de des se intampla atfel de incidente in tara /regiunea /scoala ta ?Sunt cunoscute aceste
numere? Din perspectiva ta profesionala, cum ai raspnde unui parinte care te intreaba cat de des se
intampla sa fie hartuiti copii la scoala ta ?
2 Hartuirea- O problema multidimensionala
Multiplele roluri pe care elevii le pot purta in situatii de hartuire – asa-numitele “roluri de participare”- .
Intrebari pentru audienta::
(iii) Va puteti gandi la moduri practice prin care ideea : “hartuirea implica orice copil” poate fi folosita
pentru initierea parintilor/ ingrijitorilor in eforturile comunitatii de a reduce hartuirea si violenta in scoala?
3. Victimele hartuirii
Este discutata problema elevilor care sunt “la risc”, alaturi de efectele de lunga sau scurta durata ale
hartuirii asupra victimelor. .
Intrebari pentru audienta:
(iv) Sunteti de acord cu afirmatia Prof. O’Moore prin care anumite categorii de elevi sunt expusi unui risk
mai accentuat?Daca nu, de ce ? Daca da, ce categorii de elevi ati include?
4. Efectele hartuirii asupra victimei
Sunt prezentate efectele hartuirii asupra victimei
Intrebari pentru audienta:
(v) Sunt si alte efecte ale hartuirii/violentei nementionate?
5. Efecte asupra martorilor hartuirii
Sunt discutate efecte pe termen lung asupra martorilor hartuirii.
Intrebari pentru audienta:
(vi) Sunt si alte efecte de lunga durata asupra martorilor hartuirii/ violentei neprezentate?
6. Efectele hartuirii asupra victimei pe o perioada inaintata
Sunt discutate efectele pe termen lung ale hartuirii asupra victimelor .
Intrebari pentru audienta:
(vii) Sunt si alte efecte pe termen lung asupra victimelor nementionate ?
7. Batausii mai tarziu in viata
Sunt discutate efectele de lunga durata ale implicarii in comiterea actelor de hartuire in scoala.
Intrebari pentru audienta::

92
(viii) Pana la ce punct sunteti de acord cu afirmatia doamnei O’Moore legata de “prognoza pe termen
lung “ asupra comiterii actelor de hartuire?
8. Profilul unui bataus
Aici, Prof. O’Moore face referire la cateva caracteristici impartasite de cei care detin acest comportament
negativ.
Intrebari pentru audienta:
(ix) Pana unde considerati ca este necesar sa discutam despre profilul unui bataus?Ideile stereotipice
legate de “victime “si “agresori” ne-au ajutat sa afirmam ca oricine poate fi implicat intr-un comportament
agresiv?
(x) In opinia dumneavoastra(sau din experienta), cum isi imagineaza diverse grupuri din comunitatea
scolii imaginea unui bataus? Aceste conceptii difera de la un grup la altul ? Cum ?
9. Motive pentru hartuire
In alte cuvinte, de ce unii copii sunt motivati sa agreseze si de ce altii nu ?
Intrebari pentru audienta: :
xi) Din capacitatea dumneavoastra profesionala, cum ati raspunde intrebarii “de ce unii copii ii agreseaza
pe altii? “- daca ar fi fost adresata de un parinte, folosindu-va de ideile proprii si de cele formulate de
prof. O’Moore
10. Ce pot face scolile sa previna violenta?
Se discuta o parte din munca realizata in scoli de catre Trinity College Dublin’s Anti-Bullying Research
and Resource Centre din Irlanda
Intrebari pentru audienta::
(xii) Ce servicii oferite pentru scoli- fie din initiativa guvernului sau a ONG-urilor- se regasesc in scolile
din tara ta? Parintilor le pasa de utilizarea acestor servicii?
11. Cauze ale hartuirii
Prof. O’Moore discuta unele dintre cauzele fenomenului de hartuire in scoala
Intrebari pentru audienta:
(xiii) Similara cu intrebarea (xi) – Prin intermediul capacitatii dumneavoastre profesionale si folosind
ideile proprii si cele prezentate de Prof. O’Moore , cum ati raspunde la urmatoarea intrebare- “ce
cauzeaza hartuirea? “ – daca ar fi fost adresata de un parinte?
12. Masuri contra hartuirii in scoli
Cateva idei despre ceea ce pot face scolile impotriva hartuirii, prezentate de Prof O’Moore.

93
Intrebari pentru audienta: :
(xiv) Ce ar trebui sa faca scolile din tara ta impotriva violentei ?Cum difera de situatia din Irlanda?
13. Ce ar trebui sa faca parintii/ingrijitorii
Din nou, cateva idei generale despre ce pot face parintii, oferite de Prof. O’Moore
O sa realizam o activitate in acest scop.
Ajutand parintii sa isi sustina copii in managerierea abuzului verbal cauzat de cineva din scoala PPT 4.12
Scop: explorarea modurilor prin care se poate face fata abuzurilor verbale si felul in care parintii isi pot
invata copii sa le foloseasca. Exersand abilitatile de observare si de reactionare.
Activitate: Interpretarea rolurilor Explica faptul ca aceasta activitate se bazeaza pe interpretarea
rolurilor in care participantii vor folosi intrebari ce se axeaza pe gasirea solutiilor pentru demonstrarea
felului in care un parinte poate fi ajutat sa isi sustina copilul.
Imparte participantii in grupe de cate 3 persoane. Un membru din fiecare grupa joaca rolul parintelui,
altul , al copilului, iar al treilea pe cel al consilierului
“Copilul” este adesea abuzat verbal pe drumul spre scoala . “Copilul”din grupul dumneavoastra este
rugat sa explice parintelui ceea ce i se intampla si sa exprime ceea e simte.Parintele ar trebui sa
controleze situatia utilizand a dintre cele trei solutii: tratamentul silentios, umorul,sau asertivitate .PPT
4.12
 Tratamentul silentios – poate include evitarea persoanei care hartuieste- prin a trece mai
departe ( nu prin fuga) ; prin ignorarea persoanei care te striga ; prin a se preface ca nu a
auzit nimic. Este dificil sa nu oferi vreun raspuns, dar posibil.
 Umor – poate include un raspuns amuzant; prin a se preface ca nu s-a intamplat nimic.
Persoanele care intimideaza asteapta de obicei o reactie tulburata,iar daca nu li se ofera
este foarte probabil sa inceteze.
 Asertivitate – implica incredere de sine , vorbit clar si cu fermitate, mentinerea contactului
vizual , persoana agresata ii spune agresorului sa inceteze
Rolul consilierului este acela de a observa cat de bine se realizeaza acestea.Consilierul spune ce
abilitate a observat ca este aplicata. Consilierul ar trebui sa ofere intrebari axate pe gasirea de solutii
pentru a-i ajuta atat pe parinti cat si pe copii sa-si imagineze o situatie in care abuzul s-a oprit complet .
Ce ar fi diferit? Ce s-ar putea intampla?
Cum ai stii? Ce semne ai observat deja?
Care ar fi primul semn? Cine altcineva va mai observa?
Cine ar observa primul? Ce ar fi diferit?

94
Explica grupului scopul utilizarii abordarilor axate pe gasirea de solutii- ajutarea parintilor si copiilor sa se
gandeasca asupra viitorului preferat, ce s-ar schimba si care dintre cele trei abordari : silentioasa,
umorul sau asertivitatea au potentialul de a aduce acea schimbare.
Li se ofera 10 minute pentru aceasta activitate( consilierul din fiecare grup ar trebui sa cronometreze – 5
minute pentru jocul pe roluri, 5 minute pentru feedback si oferirea intrebarilor).
Completare: Solicita comentarii despre experientele participantilor
PPT 4.13
Moduri de a contracara hartuirea cibernetica
Scop: analizarea modurilor prin care se face fata hartuirii virtuale si daca ar trebui sa fie diferite de
celelalte abordari ale hartuirii
Activitate: Spune-le participantilor sa se uite in School Handbook Sectiunea 9.4 “Discutand despre
strategii de a face fata hartuirii virtuale”
PPT 4.13Aceasta explica faptul ca parintii isi pot invata copii strategii de protectie impotriva hartuirii
cibernetice
 Social: cerand ajutor de la cineva: familie, prieteni, profesori;
 Cognitiv: incercand sa inteleaga comportamentul agresorilor. Exersand calmul si atitudinea
asertiva.
 Technic : blocand sau stergand conturi.
In grupuri asezate la mese, cere-le participantilor sa discute despre ce ar trebui sa faca daca un parinte
solicita ajutor pentru combaterea hartuirii virtuale. Este raspunsul lui diferit de celelalte forme de
hartuire? Daca da, de ce?
Completare: Discutate ideile cu intreg grupul. Vor selecta idei care ii vor ajuta sa combata hartuirea
virtuala si din scolile lor?

Intelegand atitudinea parintilor ai caror copii sunt implicati in incidente de hartuire si alte forme PPT 4.114
de violenta
5 pagini de flip chart.
Scop : intelegerea atitudinii si sentimentelor parintilor ai caror copii sunt tinte sau autori ai incidentelor Pixuri. Notite
de hartuire si altor forme de violenta.
Activitate: Imparte participantii in 5 grupe.Ofera-le fiecarui grup cate o foaie de flipchart, pixuri si o stiva
de notite. In liniste ,pentru ca ceilalti sa nu auda , atribuie-le cate o tema pentru fiecare grup
1. Valorile nonviolentei pe care incerc sa le inspir copilului meu
2. Ce spun copilului meu pentru a-l ajuta sa faca fata frustrarilor si conflictelor
3. Influentele asupra atitudinii copilului si comportamentului

95
4. Cum m-as simti ca parinte, intrand intr-o scoala, sa discut cu un memru al personalului despre
copilul meu implicat intr-o hartuire si alte forme violenta , avand pozitia de victima .
5. Cum m-as simti ca parinte, intrand intr-o scoala, sa discut cu un memru al personalului despre
copilul meu implicat intr-o hartuire si alte forme violenta , avand pozitia de agresor.
Solicita-le sa deseneze un parinte pe mijlocul paginii si sa noteze gandurile si sentimentele acestuia pe
cateva notite pozitionate in jurul acestuia.
PPT 4.14 Prezinta slide-ul cu lista de teme. Arata afisele si invita participantii sa le transmita in grupurile
lor citind si discutand comentariile. Acestia trebuie sa decida carora dintre cele 5 teme li se asociaza.
Sfat de pregatire: Este probabil sa fie un amestec de participanti – unii care sunt parinti si altii care nu
sunt.Poate exista un contrast interesant de precizat in finalul discutiei – este vreo diferenta intre ceea ce
spunem ca vom face inainte sa devenim parinti si ceea ce facem cu adevarat cand primim acest rol ?
Completare
Cum se contrazic sau completeaza afisele din temele 1 si 2? Exista o armonie intre ceea ce aud si vad
copii in casa ? Sau ceea ce am dori sa-i invatam pe copii (1) si ceea ce ii invatam cu adevarat prin
puterea exemplului? (2)
Cum se schimba influentele asupra unui copil prezentate in (3) atunci cand se maturizeaza?
Cum difera gandurile si sentimentele din (4) si (5)?
Cum ar trebui sa se pregateasca un profesor de intalnirea cu parintii?
PPT 4.15 Nu este usor sa fii un parinte, cum nu este usor sa fii un copil! PPT 4.15
Ofera participantilor Resource sheet 4.1. Ei o pot pune deoparte si completa atunci cand doresc. . Cate copie din
Resource Sheet 4.1
Completare: Invita-i sa prezinte orice comentarii sau sugestii
pentru fiecare
participant
Pauza de ceai/cafea
90 de Implicarea in comunitatea locala PPT 4.16 – 4.22
minute
Scop: de a considera ceea ce vrem sa spunem prin “comunitatea locala”
Stimulent: Solicita-le participantilor sa se aseze in doua cercuri concentrice egale , stand unul in fata
celuilalt astfel incat fiecare sa aiba un partener. Explica-le ca vom avea de gand, in sesiunea curenta, sa
consideram lucrul alaturi de comunitate. Dar mai intai trebuie sa raspundem la intrebarea:
“Ce este comunitatea locala pentru scoala?”
Au la dispozitie doua minute sa discute. Cercul exterior se va muta cu o pozitie spre dreapta astfel incat
vor avea un nou partener. Au la dispozitie 2 minute sa dezbata a doua intrebare:

96
“Cum au aflat membrii comunitatii in care te afli despre ceea ce se intampla in scolile lor ?”
Sfat de pregatire: Acest exercitiu ar trebui realizat intr-un ritm alert. Ofera-le participantilor intrebarea
despre care vor discuta si spune “ Incepeti”. Dupa 2 minute spune “ stop “ ,iar cercul exterior se va muta
spre dreapta , repetand procedura la primirea celei de-a doua intrebare.
Rezuma incalzirea prin formularea urmatoarelor puncte :
 Daca scolile au de gand sa lucreze printr-un parteneriat cu comunitatea locala ar trebui sa fie
clar cine compune acea comunitate si sa cunoasca modalitatile prin care acestia vor fi abordati.
 Comunicarea se realizeaza in majoritatea cazurilor prin intermediul elevilor, iar membrii
comunitatii judeca scoala dupa afirmatiile elevilor si modul in care acestia se comporta in afara
scolii.Incidentele violente sunt portretizate prin ochii elevilor
Scop: sa recunoasca valoarea parteneriatelor locale ce pot sustine eforturile scolii in diminuarea hartuirii
si altor forme de violenta.Sa aranjeze desvoltarea registrului de resurse locale. Sa inteleaga dinamica
grupurilor de actiune si cum sa fie conduse.
Prezentare: Stadiile dezvoltarii unui program de parteneriat cu comunitatea . Scolile pot fii oaze de
liniste pentru elevii dintr-o lume cu probleme,dar pot fi plasate de asemenea in inima comunitatii si sunt
inseparabile.Acestea trebuie sa coopereze si sa sustina parteneriate cu comunitatea locala.
PPT 4.16 – 4.21 Treceti rapid prin cele cinci stadii ale dezvoltarii unui program de parteneriat cu
comunitatea, remarcand faptul ca acestea formeaza un ciclu similar cu cel discutat in relatia cu intreg
programul anti-hartuire.
1. Pregatire
2. Diagnoza
3. Planuirea actiunii
4. Implementare si monitorizare
5. Evaluare
PPT 4.22 Intr-un parteneriat adevarat toti partenerii sunt complet informati, dedicati si implicati in
actiune. Grupul are nevoie de un coordonator ce poate detine competente ideale :
 Prin respectarea si valorizarea expertizelor membrilor se formeaza incredere si randament
 Convenind asupra unui proces comun reduce conflictele
 Monitorizarea si evaluarea continua imbunatateste eficienta individuala a membrilor , dar si a
echipei
 Este esential pentru coordonator sa adopte o atitudine potrivita de lider (Vezi Action Anti-Bullying
School Handbook Sectiunea 4.2)

97
Scop: sa considere cine poate fi inclus in parteneriate cu scoala pentru reducerea hartuirii si altor forme PPT 4.23
de violenta
O copie din Resource
Activitate: Un registru de resurse al comunitatii PPT 4.23 Ne vom gandi la cine ar trebui inclus intr- sheet 4.2 pentru
un parteneriat cu comunitatea ,dar si intr-un registru de resurse al comunitatii, pentru scolile ce doresc fiecare participant
realizarea unui astfel de program pentru stoparea hartuirii si altor forme de violenta. Participantii ar trebui
Foi de hartie A4 si
sa lucreze pe grupuri asezate in mese cu scopul de a :
markere pentru fiecare
1. Discuta despre cine ar trebui inclus intr-un parteneriat cu comunitatea . masa
2. Formula o lista cu cei ce ar trebui inclusi intr-un registru de resurse al comunitatii pentru
scoala- persoane sau organizatii ce pot fii chemate in ajutor pentru reducerea hartuirii si
altor forme de violenta.
3. Pune fiecare inregistrare in registrul de resurse al comunitatii pe o “caramida” separata-
realizeaza “caramizile” prin ruperea unei coli A4 in 4 bucati. Pe “caramizi” se va scrie
folosind litere mari cu scopul de a fi citite cu usurinta.Inregistreaza numele persoanei sau
organizatiei si noteaza aspectele cu care contribuie , precum centrul local de tineret – sfaturi
legate de activitatile de initiere ale tinerilor; psihologul- sfaturi despre controlarea maniei .
4. Cand grupul termina se va muta la o masa unde va amplasa caramizile pentru a formarea
unui zid . Ar trebui sa citesti ceea ce au pus altii , iar daca o caramida este la fel , plaseaz-o
pe a ta deasupra ei
5. S-ar putea sa iti doresti sa formezi un registru propriu din ideile prezente in “zid”.Ai putea
incepe prin completarea coalanelor 1 si 3 din Resource sheet 4.2
Sfat de pregatire Este importanta discutia grupurilor despre ceea ce au scris pe acele “caramizi” astfel
incat sa impartaseasca ideile.. Cere intregului grup sa participe la asezarea “caramizilor”
Scop: sa identifice si sa ofere publicitate asupra comportamentului din scoala PPT 4.24
Activitate:Elaborarea unui comunicat de presa pentru o poveste de stiri pozitiva legata de
comportament PPT 4.24 Imagineaza-ti ca a fost publicat recent un program de televiziune despre
hartuirea in scoli. In program , copii si parintii se plang de directorii scolii si personalul care nu fac nimic
sa protejeze copii. Cand este adusa in atentia scolii problema hartuirii, parintii spun ca nu s-a schimbat
nimic. Un ministru din guvern se prezinta la emisiune si vorbeste despre programe anti-hartuire,dar si
despre solutii ale problemei.
Participantii ar trebui sa lucreze in grupuri asezate la mese cu scopul de a :
1. Discuta activitatile pe care planuiesc sa le introduca in scoli astfel incat sa faca un articol pozitiv
de stiri .
2. Selecteaza o activitate si elaboreaza un comunicat de presa pentru televiziunea locala si ziare
care vor promova faptul ca sunt adoptate masuri pentru siguranta elevilor in scoli .

98
3. Ca parte din comunicatul de presa, se poate cere ajutorul comunitatii solicitand membrii care sa
sustina eforturile scolii.
Impartaseste ideile cu celelalte echipe si discuta despre componentele articolului de ziar ce va initia
suportul comunitatii locale.
Pranz
90 de Asigurand o pregatire eficienta a personalului PPT 4.25 – 4.27
minute
Explica faptul ca acum ne vom concentra pe pregatirea unor sesiuni de instructie acordate
personalului.Participantii se vor diviza pe echipe pregatindu-se de o sesiune de instructie acordata
celorlati , care vor lua rolul de “ personal”. Dupa sesiune , “ personalul” le va oferi un feedback “
antrenorilor”
Ne vom asigura mai intai de eficienta pregatirilor . Pentru aceasta este necesara analizarea modului de
invatare a adultilor.
Concentrarea pe invatare
Prezentare: PPT 4.25 Ca profesori, este dificil sa ne concentram pe ceea ce conteaza cu adevarat –
ceea e invata participantii. Este important sa tintim catre modul lor de invatare si nu catre abilitatea
noastra de predate. Ca urmare, obiectivele noastre vor fi definite de rezultatele invatarii .
Pentru orice sesiune de pregatire este esentiala stabilirea unor rezultate la inceput sa la final ,atunci
cand acesta va fi atins. Asta este ceea ce am facut in fiecare zi din workshop.
Procesul de invatare in 5 pasi
Scop intelegerea procesului ce sta la baza design-ului acestei pregatiri deoarece s-a dovedit a fi cel
mai efectiv in facilitarea educarii adultilor. Pentru a incuraja participantii sa se concentreze asupra
modului in care invata precum si asupra a ceea ce retin astfel incat sa aplice informatiile in munca lor de
indrumatori
Prezentare - PPT 4.26 Metodologia de facilitare pentru aceasta pregatire se bazeaza pe dovezile de
cercetare in pregatirea profesorilor. Daca nu exista anumite oportunitati active de invatare ce permit
participantilor sa exerseze si sa aiba feedback asupra antrenamentelor, atunci nu va exista nicio
schimbare in activitatile pe care deja le realizeaza.
Daca nu initiem participantii in parteneriate active de invatare, este putin probabil se li se schimbe
atitudinea.
Munca lui Bruce Joyce si Beverley Showers (1988) asupra dezvoltarii profesorilor a transformat parerea
despre pregatire. joyce si Showers au identificat 5 elmente cheie , care folosite impreuna au mai mult
potential decat individual.
PPT 4.27 Aceste componente majore ale pregatirii sunt:

99
1. Prezentarea – de teorie si descrierea abilitatilor sau strategiei

2. Modelarea – sau demonstrarea abilitatilor

3. Practica – in situatii simulate

4. Feedback – structurat cu furnizare de informatii despre performanta

5. Aplicarea - asistenta practica cu transfer de calificari si strategii la locul de munca

Joyce si Showers au subliniat importanta abordarii- feedbackul si aplicarea pot fii combinate
PPT 4.28 arata cum poate fi aplicat procesul in 5 pasi
Ideea principala a pregatirii in reducerea hartuirii si altor forme de violenta este constientizarea diferitelor
abordari si modului de actionare, fiind esential sa isi dezvolte abilitatile prin practicarea acestor abordari.
Dovezile cercetarilor arata foarte clar ca abilitatea de transferare a aptitudinilor unei game largi de situatii
necesita aplicarea a aceea ce s-a invatat in situatiile din viata reala. Asta implica o atentie sporita
modului in care coordonatorii sunt sustinuti dupa efectuarea pregatirii.
In particular, asta inseamna oferirea de oportunitati pentru o practica imediata si sustinuta, colaborare si
suport intre participanti .
Cercetarile arata faptul ca atunci cand oamenii sunt pregatiti prin lecturare , acestia retin doar 5% din
informatia primita.
Daca este folosita metodologia pregatirii in 5 pasi, atunci un procent de aproximativ 75% din informatia
primita este internalizata.
Aplicarea procesului de invatare in 5 pasi si transformarea pregatirii intr-un “sigura “ din PPT 4.29 – 4.34
perspectiva tipului de formare pentru reducerea hartuirii si altor forme de violenta
A copy of Resource
Scop: detinerea unei mai bune intelegeri asupra procesului de invatare in cinci pasi si cum participantii Sheet 4.3 for each
se pot simti in siguranta, fiind capabili sa memoreze cu succes pe perioada pregatirii – acest lucru este participant
important deoarece ne concentram pe convivençia.
Inmaneaza Resource sheet 4.3
PPT 4.29 Cere-le participantilor sa-si imparta grupurile organizate pe mese in jumatate (Grupul 1 si
Grupul 2), si sa citeasca Resource sheet 4.3. O jumatate discuta intreparile pentru Grupul 1. Cealalta
jumatate discuta intrebarile acordate Grupului 2. (10 minute la dispozitie)
Solicita raspunsurile de la ambele grupuri si discuta-le impreuna cu intregul grup.
PPT 4.30 Oamenii nu pot invata daca nu se simt in siguranta. Solicita participantilor sa-si reaminteasca

100
momentele in care au fost coplesiti de informatii si nu au fost capabili de a absorbi informatia sau nu au
invatat cu eficienta.Acestia trebuie sa impartaseasca un exemplu cu un partener.
PPT 4.31Abraham Maslow a sugerat nevoia omului de ierarhie. Nevoile noastre de baza sunt: siguranta,
calfura,mancarea, hidratarea etc. Doar atunci cand nevoile noastre de baza sunt atinse, omul este
capabil sa opereze la nivele mai inalte. Intr-un mediu de pregatire, asta inseamna ca oamenii nu sunt
capabili de o memorare eficienta daca nu le sunt indeplinite nevoile de baza.
PPT 4,32 mediul de invatare ar trebui sa promoveze:
 Dorinta de apartinatate (printr-o primire calda, jocuri pentru formarea echipei etc. )

 Dorinta noastra de apreciere (prin recunoasterea contributiilor,)

 Dorinta de siguranta emotionala (stiind ca nimeni nu se va amuza de greselile noastre


etc.)

PPT 4.33 Ofera-le participantilor un timp de gandire asupra comportamentelor pozitive dintr-o situatie de
invatare Cere participantilor sa impartaseasca alaturi de un partener un moment in care si ei au
demonstrat astfel de atitudini in interiorul unui mediu de invatare.
PPT 4.34 Acestia ar trebui sa discute despre ce actiuni ar lua pentru a se asigura de faptul ca mediul
sustine invatarea . Cum ar garanta indeplinirea dorintelor de apartinatate , apreciere si siguranta aparute
in randul personalului?
In concluzie, mentioneaza faptul ca atata timp cat antrenamentul pentru reducerea hartuirii si altor forme
de violenta este preocupat cu convivençia si implica sentimente, ganduri si atitudini, este important ca
toata lumea sa se simta bine-venita , apreciata si capabila sa invete..
Oferirea feedback-ului PPT 4.35 – 4.36
Dupa sesiunea de pregatire de maine, participantii vor acorda un feedback antrenorilor cu scopul de a
ne ajuta sa recunoastem .competenta noastra ca indrumatori si de a ne imbunatati tehicile.
Trebuie sa convenim asupra modalitatilor de crestere a eficientei feedback-ului.
PPT 4.35 Feedback-ul ar trebui sa fie:
• constructiv si axat pe gasirea de solutii
• precis si specific
• bazat pe dovezi – de aceea este importanta observarea cu atentie
PPT 4.36 Mai intai intreaba persoana despre parerile ei astfel in cat feedback-ul sa fie format pe
perceptii..
Descrie “Ce a functionat”

101
Apoi sugereaza cateva idei de imbunatatire – “Ar fi si mai bine daca …”
Decice criteriun pentru feedback, de ex.: ei ar putea sa foloseasca modelul in 5 pasi si sa vizioneze:
Prezentare – continut si abilitati
Modelare– abilitatilor pentru a crea un mediu nonviolent pentru invatare.Folosind exemple pentru
a ilustra continutl
Exersare –activitati – eficienta, claritatea scopului,pentru diverse stiluri de invatare
Noteaza criteriile pe un flipchart astfel incat participantii sa se poata referi la ele in ziua de maine , cand
isi vor oferi un feedback unul celuilalt
Pauza de ceai/cafea
30 de Revizuirea celor invatate in ziua de azi PPT 4.37
minute
Scop: sa permita participantilor sa reflecte asupra modului de invatare, consolidandu-l.
Circle time PPT 4.37 Cere participantilor sa se gandeasca la ce au facut astazi , impartasind cu grupul
un lucru important pe care l-au invatat
Multumeste tuturor si spune-le sa se intoarca la mesele lor. Ofera paginile de evaluare si cere-le sa le
completeze , iar mai apoi sa le inmaneze.
Spune participantilor ca pentru sesiunea final de maine dupa-amiaza, ei isi vor autoevalua
cunostinele de dinainte sa ajunga in workshop S-ar putea sa verifice ceea ce stiu acum, inainte
de a incepe sesiunile de pregatire.
90 de Sesiunile de pregatire ale personalului
minute
Explica faptul ca ne vom muta la Stadiile 3 si 4 din procesul invatarii in 5 etape – Exersare si feedback.
Ei vor exersa usurarea pregatirii personalului.
Imparte participantii in 5 grupe si invita-i sa
1. Identifice elementele cheie ale programului de pregatire pentru personal. Uita-te din nou pe
notitele lor realizate dupa discutia despre pregatirea personalului din sesiunea diminetii Zilei a 3-
a. (PPT 3.15). Revedeti acele notite astfel incat ei vor avea un plan pentru pregatirea
personalului din scoala lor. Ei ar trebui sa fie realisti despre ceea ce este posibil ( timpul pentru
pregatirea personalului – frecventa sesiunilor) si temele prioritizate. (sunt cateva subiecte pe
Resource sheet 3.2 si in Sectiunea.7.2 din AAB School Handbook.)
2. Plan pentru a usura o sesiune de 30 de minute de pregatire a personalului,realizata in cadrul
programului de pregatire a personalului. Ei isi vor pregati participantii ce le vor acorda la randul
lor un feedback. Ar trebui sa aiba in considerare tot ceea ce s-a discutat in timpul workshop-ului
si sa aleaga un subiect relevant pentru personalul lor.

102
Sfat de pregatire Exista un procent de sesiuni de pregatire in programul zilei a 5-a. Este important ca
participantii sa aiba oportunitatea de a inlesni o sesiune de pregatire cu ceilalti, in numar mai mic. Daca
grupul total este prea mares-ar putea sa fii nevoit sa-l divizezi. Vei avea nevoie de o camera de pregatire
de Ziua a 5-a pentru fiecare dintre aceste grupe divizate ( subgrupe).

• Aceasta sesiune va trebui sa fie bazata pe procesul de invatare in 5 pasi


• Trebuie sa foloseasca tehnici axate pe invatare, pentru fiecare mod de invatare.
• Coordonatorii trebuie sa modeleze abilitatile ce sustin convivençia, un mediu nonviolent
pentru invatare
• Toti coordonatorii trebuie sa fie implicati in pregatirea si oferirea sesiunilor
• Apoi o sa fie asigurate 15 minute pentru oferirea feedback-ului din partea coordonatorilor.
Cadeti de acord asupra programului de maine – care grup va fi primul, care al doilea etc. si care va diriga
feedback-ul in fiecare situatie.
Sarcina Pregateste-te sa efectuezi o sesiune de 30 de minute de pregatire Flipchart, pixuri, notite,
pentru fotocopiatoare
urmatoarea
zi

103
Resource Sheet 4.1 - Cum ii ajutam pe parinti in sustinerea scolii pentru
reducerea hartuirii si altor forme de violenta
Noteaza felurile in care scoala ta deja ajuta parintii sa le sustina eforturile de reducere a hartuirii si
altor forme de violenta si ce altceva s-ar mai putea face pentru o continuare a implicarii lor.

Ce pot face parintii Ce facem acum pentru a le Actiuni viitoare


incuraja participarea
Avand o influenta pozitiva asupra
atitudinii copiilor asupra hartuirii si
altor forme de violenta.

Folosind o abordare asupra


comportamentului copiilor lor , ce
se potriveste ce cea sugerata de
scoala.

Informand scoala in cazurile in


care sunt constienti de orice
actiune de hartuire in care copii lor
sunt implicati atat in postura de
faptasi, cat si victime sau martori

Lucrand cu scoala pentru a


constientiza si repara orice
prejudiciu adus de un posibil
comportament violent al copiilor.

Contribuind alaturi de grupurile de


parinti/ ingrijitori pentru
dezvoltarea politicii scolare.

Fiind constienti de hartuirea


virtuala,dar si de modurile de
prevenire

104
Resource sheet 4.2 - Registrul meu de resurse

Resursa Date de contact Posibila contributie intr-un parteneriat

105
Resource Sheet 4.3 Cum ne afecteaza mediul abilitatea de a invata?
Ai participat la un curs de inalta pregatire. Esti plasat intr-un post de manageriere, iar subiectul
cursului iti este nefamiliar
Viata ta se afla intr-un moment stresant:
Astazi fiica ta are un examen crucial la care ai ajutat-o sa se pregateasca.
Vei avea o pregatire importanta dupa terminarea cursului de pregatire si exista consecinte
probabile daca nu este coordonata ca la carte ..
Ai plecat de acasa foarte devreme, dar in drum spre curs,ai fost prins in trafic. Ai gasit intr-un final
un loc de parcare, dar ai zgariat bara de protectie a masinii de un perete.
Ai intarziat cinci minute la curs. Nu ai avut timp pentru micul dejun.
De cum intrii in camera, nu poti recunoaste pe cineva foarte bine cunoscut. Te-ai certat in trecut cu
persoana ce coordoneaza sesiunea. Nu pare sa fie multumit pentru ca ai intarziat. Nimeni, insa ,
nu observa venirea ta.
Camera este neventilata si inghesuita – va trebui sa rogi cateva persoane sa se ridica in drumul
tau spre singurul loc disponibil. Cu siguranta ai ratat inceputul sesiunii, iar toata lumea este initiata
in prima cerina.
Ai ridicat o foaie de pe un scaun liber,ce descria cerinta- nu o intelegi deloc ….
Grupul 1
Noteaza sentimentele prin care este posibil sa treci atunci cand ridici foaia.
Ce fel de ganduri ai putea avea despre tine, despre alte persoane sau despre curs?
Cum ar putea gandurile sa afecteze abilitatea de a te folosi oportunitatea de pregatire?
Cum ar putea gandurile si sentimentele sa-ti afecteze comportamentul? Ce ai putea face?
ex.: Ai raspunde la o intrebare adresata de antrenor , grupului? Ai cere ajutor daca nu ai intelege?
Te-ai relaxa si ai discuta cu ceilalti intr-o pauza de cafea?
Grupul 2
Cum ai descrie climatul emotional al acestei “oportunitati de invatare”?
Este probabil sa nu fii singura persoana care a experimentat o situatie de stres in dimineata aceea
. Alte persoane este probabil sa fi ajuns cu propriile preocupari.
Cum s-ar fi putut organiza sesiunea astfel incat sa imbunatateasca climatul emotional si sansele
ca toate persoanele sa atinga un stadiu ce le permite invatarea in cadrul acelei sesiuni?

106
Foaie de evaluare zilnica pentru participanti – Ziua a 4-a
Gandeste-te la ceea ce am facut impreuna astazi. Cum ai nota aceasta zi?Cat ti-a
imbunatatit cunostintele aceasta sesine?

Pe o scara de la 0-10, unde 0 este foarte rau, iar 10 este foarte bun, cum ai nota calitatea
invataturilor de astazi? Incercuieste scorul.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ce te-a ajutat sa inveti? De ce nu a fost punctajul tau cu un punct mai mic?

Ce te-ar fi facut sa inveti mai bine? Ce ar fi facut scorul tau cu un punct mai mare?

Orice alte comentarii.

Nume: ______________________________________ Data: ________________

107
Ziua a 5-a

30 de Exersarea antrenamentului Sesiunea 1 PPT 5.2


minute
15 minute PPT 5.2 Feedback
30 de Exersarea pregatirii Sesiunea 2
minute
15 minute PPT 5.2 Feedback
Pauza de cafea/ceai
30 de Exersarea pregatirii Sesiunea 3
minute
15 minute PPT 5.2 Feedback
30 de Exersarea pregatirii Sesiunea 4
minute
15 minute PPT 5.2 Feedback
Pranz
30 de Exersarea pregatirii Sesiunea 5
minute
15 minute PPT 5.2 Feedback
45 de Pregatirea actiunilor pentru urmatorii pasi in implementarea programului anti-hartuire Copie a Foii Finale de
minute evaluare si
Scop: reflectie personala si recunoasterea realizarilor. “Autoevaluarea
Activitatte: Cere participantilor sa completeze o Foaie de Evaluare Finala si dupa “Autoevaluarea abilitatilor dupa
abilitatilor dupa pregatire” si de asemenea sa completeze in ‘Sumarul pentru monitorizarea si evaluarea pregatire”pentru
pregatirii’. (Pentru aceasta, ei vor avea nevoie de o autoevaluare initiala completata inainte de fiecare participant
antrenament.)
Colecteaza foile de rezumat si tine un scor al fiecarui participant
Conspecteaza rezumatele si impartaseste-le cu grupul

108
Intoarce-te la lista de asteptari si preocupari exprimate de participanti in Ziua 1. Au fost atinse asteptarile
lor? Au disparut ingrijorarile?

Pauza de ceai/cafea
60 de Scop: pentru a energiza participantii. PPT 5.3
minute
Energiser – Thunderstorm Cere participantilor sa se aseze intr-un cerc. Explica-le ca aceasta este una
dintre activitatile SEL ce poate fi utilizata alaturi de studenti. Ideea este sa lucrati impreuna pentru
formearea unui sunet de furtuna. Ei copiaza ceea ce faci tu.
Mergeti intr-un cerc “conducand”furtuna. Mai intai frecati-va mainile; in timp ce mergi alaturi de un
participant, el isi freaca mainile. Cand te intorci la punctul de inceput, trosneste-ti degetele, avand
participantii ce te copiaza ,astfel incat zgomotul creste. Apoi bateti din palme si din picioare pentru a
creste “intensitatea furtunii” . Poti repeta pasii intr-o ordine inversa pentru a semnifica furtuna ce se
indeparteaza.
Implementand planurile de actiune
Deschide o discutie cu intregul grup despre ceea ce au invatat din aceasta pregatire de implementare a
programului in scoala lor.
Cere-le sa isi impartaseasca cele 3 obiective cu toata lumea – si de asemenea sa spuna cum planuiesc
sa le atinga.
Toti liderii de scoli sunt preocupati de ciocnirea prioritatilor:
PPT 5.3 Tine o discutie deschisa despre cum isi vor organiza obiectivele atunci cand se vor intoarce la
scolile lor.
Cum vor organiza suportul pentru initiativa lor si cum vor incepe sa initieze programul in scoala?
30 de Revizuirea celor invatate in workshop PPT 5.4
minute
Scop: sa permita participantilor reflectarea asupra a ceea ce au invatat si sa impartaseasca planurile
despre cum vor continua
Circle time Solicita-le sa iti spuna o idee pe care o vor prelua din workshop si aplica mai departa in
propria scoala
PPT 5.4 Multumeste-le pentru participare si munca dificila.
Concluzia workshop-ului

109
Foi de evaluare finala pentru participanti
Gandeste-te la ceea ce ai facut saptamana asta. Cum ai nota toata pregatirea? Cat de mult ti-a
imbunatatit cunostintele acest workshop?

Pe o scara de la 0-10, unde 0 este foarte rau,iar 10 este foarte bun, cum ai nota calitatea a ceea ce ai
invatat in saptamana curenta? Incercuieste scorul.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ce anume te-a stimulat sa inveti? De ce nu a fost scorul tau cu un punct mai mic?

Ce te-ar fi facut sa inveti si mai bine? Ce ar fi facut scorul tau cu un punct mai mare?

Orice alte comentarii

Nume: ______________________________________ Data: ________________

110
Autoevaluarea cunostintelor, intelegerii si aptitudinilor dupa
efectuarea pregatirii in cadrul Actiunii Anti-bullying

Nume _________________________ Data _____________

Ghidare pentru completarea autoevaluarii post-pregatire


Vei avea nevoie de autoevaluarea initiala completata la inceputul workshop-ului
Va rugam sa completati aceasta autoevaluare a cunostintelor , intelegerii si abilitatilor dupa
pregatire.Este posibil sa fiti solicitati sa prezentati aceasta autoevaluare alaturi de ceilalti, ca parte
reflectarii finalului de workshop.
Scopul este de a va ajuta sa intelegeti ceea ce ati invatat din pozitia de lider scolar participant in
AAB.Este esential sa faceti acestea si sa realizati cate aduceti rolului dumneavoastra. Evaluarea are
ca scop identificarea zonelor care necesita imbunatatire.
Intrebarile sunt aceleasi precum cele din evaluarea initiala. Folosesc o abordare axata pe gasirea
de solutii si se bazeaza pe obiectivele pregatirii din workshop. O sa fiti rugat sa va notati competentele
pe o scara de la 0-10 si sa va ganditi asupra urmatoarelor:
 de ce scorul dumneavoastra nu este cu un punct mai jos – pentru a recunoaste ceea ce ati
invatat
 ce ati putea face pentru a-l imbunatati cu un punct – ce pasi ati putea atinge pentru a va
imbunatati competentele dupa pregatire?
Desi exista mari asteptari pentru dumneavoastra ca Lider scolar AAB , trebuie sa afisati cele mai mari
standarde de profesionalism, fiind important sa ne recunoastem ,de asemenea, limitarile. Nu ne
asteptam sa fiti perfect/perfecta sau sa rezolvati dificulatatile cu care va intalniti. Ne asteptam sa fiti
umani si sa va dati tot ce puteti.
Astfel incat in momentul raspunderii la intrebari va rugam sa fiti realisti. Nici prea modesti. Cu cat este
mai precisa aceasta evaluare, cu atat va veti putea forma increderea in ceea cea ati invatat si sa
identificati abilitatile pe care le-ati putea imbunatati. Realizand acestea,acum , va va ajuta in obtinerea
unui profit maxim prin concentrarea aspectelor semnificative pentru dumneavoastra.
Vi se va cere sa comparati rezultatele oferite aici cu cele obtinute inainte de pregatire si sa
observati cat anume ati dobandit in urma acestei experiente. Aceasta va va ajuta in dezvoltarea
realizarilor profesionale.
Va rugam sa copiati scorurile initiale si cele finale ,dar si cele trei obiective din planul de actiune pe
foaia de rezumat.

111
Auto-evaluarea dupa pregatire a liderilor scolari Action Anti-Bullying
Pe o scare de la 0 la 10, unde 0 inseamna nicio abilitate iar 10 cea mai mare abilitate pe care o
poate avea un lider scolar Action Anti-Bullying, va rugam sa raspundeti la urmatoarele
intrebari:

Nota 0-10

1. Cum va apreciati cunostinta si intelegerea a ceea ce numim hartuire?


Cunoasterea si intelegerea sensului termenului hartuire
Constientizarea hartuirii si a altor forme de violenta
Cunoasterea si intelegerea termenului convietuire si a factorilor care influenteaza crearea
unui etos non-violent in scoli
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic?

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

2. Cum va apreciati cunostinta si intelegerea modalitatilor de revizuire a gradel de


hartuire in scoala?
Cunoasterea metodelor a redactare a unei revizuiri a hartuirii si mijloacelor prin care scoala
o poate reduce
Cunoasterea si intelegerea metodelor de a implementa o revizuire
Cunoasterea si intelegerea folosirii datelor dintr-un review
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic?

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

112
Nota 0-10

3. Cum va apreciati abilitatea de a implementa politici si strategii scolare pentru a


reduce hartuirea?
Abilitatea de a scrie o politica de reducere a hartuirii
Abilitatea de a planifica strategii bazate pe politici de reducere a hartuirii
Abilitatea de a implementa strategii pentru reducerea hartuirii, securizand dedicarea partilor
implicate
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic?

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

4. Cum va apreciati abilitatea de a conduce un program anti hartuire?


Abilitatea de a conduce si manageria schimbarea
Abilitatea de a folosi stilurile de conducere potrivite pentru a reduce hartuirea
Abilitatea de a diviza conducerea si responsabilitatile
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic?

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

113
Nota 0 –10

5. Cum va apreciati cunostinta si intelegerea asupra modului in care are loc studierea
emotionala si sociala prin intermediul cirriculumului?
Cunostinta si intelegerea predarii abilitatilor emotionale si sociale
Abilitatea de a crea un etos care sa dezvolte abilitatile sociale si emotionale
Abilitatea de a modela abilitati sociale si emotionale pentru personal si elevi
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic?

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

6. Cum va apreciati abilitatea de a crea un mediu sigur pentru studiu?


Cunoasterea si intelegerea metodelor de a tine elevii in siguranta in calatoriile catre si de la
scoala
Cunostinta si intelegerea zonelor de posibil pericol si metode de a le face mai sigure
Cunostinta si intelegerea metodelor prin care comportamentul personalului il influenteaza pe
cel al elevilor
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic?

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

114
Nota 0-10

7. Cum va apreciati abilitatea de a ajuta personalul sa reduca hartuirea?

Cunoasterea si intelegerea nevoile necesare pregatirii personalului pentru a reduce hartuirea


Abilitatea de a planifica un program de pregatire potrivit, pentru a atinge acest nevoi
Abilitatea de a te asigura ca pregatirea foloseste metode care maximizeaza educarea
personalului
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic?

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

8. Cum va apreciati abilitatea de a ii implica pe elevi in reducerea hartuirii?


Cunoasterea si intelegerea metodelor de a ii implica pe elevi in procesul de luare a deciziilor
Cunoasterea si intelegerea implicarii egale a elevilor in reducerea hartuirii
Abilitatea de a crea un climat in care vocea elevilor este auzita si se pot implica in totalitate
pentru a crea un mediu non-violent pentru studiu
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

115
Nota 0-10
9. Cum va apreciati abilitatea de implica parintii si familiile in programul anti hartuire
al unei scoli?
Cunoasterea si intelegerea metodelor de a informa parintii si familiile despre munca scolii
Cunoasterea si intelegerea metodelor de a implica parintii si familiile in munca scolii
Abilitatea de a lucra in parteneriat cu parintii si familiile
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

10. Cum va apreciati abilitatea de a implica comunitatea locala in programul anti


hartuire al unei scoli?
Cunoasterea si intelegerea metodelor de a informa comunitatea locala despre munca scolii
Cunoasterea si intelegerea metodelor de a implica comunitatea locala in munca scolii
Abilitatea de a lucra in parteneriat cu comunitatea locala
Total
De ce scorul total nu este cu niciun punct mai mic
.

Ce ar trebui sa faci pentru a iti mari totalul cu un punct?

116
Plan de actiune

Privind raspunsurile ca un intreg:

Care sunt cele mai importante trei imbunatatori pe care le-ai facut in timpul pregatirii?

1.

2.

3.

Pentru a adauga peste realizarile tale, care sunt cele trei obiectiva cheie pentru a continua
imbunatatirea? Care va fi primul pas pentru a incepe sa realizezi fiecare obiectiv?

Obiectivul 1.

Primul pas pe care il voi face

Obiectivul 2.

Primul pas pe care il voi face

Obiectivul 3

Primul pas pe care il voi face

Nume _______________________ Data ________

117
Coala de rezumare pentru monitorizarea si evaluare workshop-ului de
pregatire despre reducerea hartuirii

Va rugam sa sumarizati dedesubt scorurile de la auto-evaluarile de dinaintea si de


dupa pregatire, si diferenta dintre cele doua scoruri.
Deasemenea, listati cele trei obiective pentru imbunatatire pe care vi le-ati ales.
Scorul Scorul Diferenta
Subiect dinainte dupa de scor
de pregatire
pregatire
1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Pentru a adauga peste realizari, care sunt cele trei obiective ale dvs pentru
continuarea imbunatatirii?

Obiectivul 1

Obiectivul 2

Obiectivul 3

118
119

S-ar putea să vă placă și