Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Abstract. The geosynthetics term is generally regarded to encompass eight main product categories:
geotextiles, geogrids, geonets, geomembranes, geocomposites, geocells and com binations of
materiales. These synthetic polymeric can be fabrica ted from hight resistences, deformation needet
and a good adherence with earth confinement.
53
Urbanism. Arhitectură. Construcţii Vol. 2, nr. 2
largă sistemul de „pernă”, realizat din material granular, − proie ctarea prin care armarea este cons iderată ca
dar realizarea acesteia poate fi costisitoare sau greu de funcţiune de bază. Această variantă de proiecta re
realizat, în special, în cazul amplasamentelor pentru este cea recomandată.
care disponibilitatea materialelor granulare este
limitată sau nu sunt condiţii de accesibilitate sau de Respectând acestă metodă pe parcurs ul proie ctării se
lucru pe amplasament. respectă următoa rele eta pe:
− evaluarea aplicaţiei, definirea funcţiei primare a
Geosinteticele (geotextile sau geogrile) asigură geosinteticului, care poate fi de ranforsare, separare,
performanţă sistemului de pământ armat prin acţiunea fitrare, drenare, barieră de lichid sau protecţie;
de separare între terenul moale de fundare şi − inventarie rea încărcărilor ş i res tricţiilor impuse de
umplutura granulară şi prin creşterea rezistenţei la aplicaţie;
forfecare a terenului de fundare. Ansamblul geosintetic − definirea dura tei de lucru sau de viaţă a
- pământ de fundare formează un material compozit ce geosinteticului;
nu permite dezvoltarea penei de rupere prin pământul − calcularea, estimarea sau de terminarea cerinţe i
de sub talpa fundaţiei. Modul ideal de amplasarea a privind proprieta tea funcţională a geosinteticului
straturilor de geotextil este progresiv inclinat pe direcţia (rezistenţă, permitivita te, transmisivitate, etc.)
deformaţiilor principale majore (Fig.1.a), dar pentru pentru funcţia prima ră;
simplicitatea practică, straturile de geosintetic sunt − încercă ri pentru obţine rea proprie tăţii şi calculul
aşezate orizontal (Fig.1.b) (Axinte, 2010). factorului de siguranţă (astfel încât capacitatea de
armare dis ponibilă sau testată să depăşească
În domeniul ingineriei civile, durata minimă de timp, capacitatea de armare necesară);
respectiv durata minimă de viaţă sau de proiectare a − dacă acest factor de siguranţă nu es te la o valoare
sistemului în cazul geosinteticelor folosite cu rol de acceptată, se reia calculul folosind un alt
armare trebuie să fie de circa 25 de ani pentru lucrări geosintetic cu proprietăţi supe rioare;
temporare şi de 50 până la 100 de ani pentru lucrări − dacă acest factor de siguranţă este la o valoare
permanente. Pentru anumite situaţii, de exemplu acceptată atunci se verifică dacă alte funcţii ale
ramblee fundate pe terenuri slabe, considerate ca lucrări geosineticului sunt în stare critică, repetându-se
permanente, funcţia de armare a materialului este
procedura enumerată;
necesară pe durată redusă de timp, respectiv numai până − dacă din calcule le re iese faptul că pot fi folosite
are loc consolidarea terenului, asigurându-se astfel şi o
mai multe feluri de mate riale geosintetice care să
creştere a rezistenţei acestuia, suficientă pentru a
satisfacă cerinţele de proiectare, atunci se poa te
suporta încărcarea din rambleu. Durata de viaţă a
alege materialul cel mai eficient cost-beneficiu.
sistemului pământ – produs de armare este hotărâtoare
ca durata pentru care se proiectează produsul. La calcul de va ţine seama de pierderea de reziste nţă
Proiectarea unei lucrări de pământ armat trebuie să ia în
în timp datorită degradă rilor în timp. Încă de la
considerarea o serie de factori ce ţin seama de cadrul în
introduce rea structurilor din pământ, analiza lor a
care aceasta se amplasează: creat mari probleme. Obiectivul proiectanţilor şi al
− destinaţia structurii din pământ a rmat;
cercetătorilor a fost de a realiza o structură
− cerinţele funcţionale ale acesteia şi durata de viaţă; economică, să înţeleagă comportarea mecanică şi să
− restricţiile de execuţie ş i între ţine re; dezvolte teorii care să estimeze stabilitatea acesteia.
− impactul asupra me diului. Sistemul structural a fost s tudia t atât în laborator cât
şi pe modele de dimensiuni mari, astfel încât teoriile
Structura din pământ arma t trebuie să fie proiectată de proiecta re să fie în concordanţă cu com portarea
astfel încât să asigure cerinţele tehnice specificate şi mecanică a structurii din pământ a rmat. În literatura
să respecte standa rdele, codurile şi manuale le de de specialitate se pot găsi câteva experimente de
profil. Conform lite raturii de specialitate e xistă patru modele execuatate la scară redusă şi tes tate pe mese
metode de proie ctare pe ntru structuri sau sis teme de vibrante, iar aces te expe rimente se concentrează mai
pământ armat: mult pe modele de ziduri de s prijin.
− proie ctarea pe bază de expe rienţă (proprie sau a
altora); În ultimii anii pentru construirea zidurilor de sprijin sau
− proie ctarea pe bază de specificaţii tehnice: metodă altor taluzuri s-a folosit foarte mult tehnologia de
care precizează valorile minime sau maxime ale pamânt armat cu geosintetice. La ultima conferinţă a
proprietă ţilor şi ca re se bazează de regulă pe Societăţii Internationale a Geosinteticelor (IGS) ce a
experie nţa locală şi condiţiile de tere n; avut loc în anul 2010 s-a premiat un articol ce prezenta
− proie ctarea pe bază de cost şi disponibilită ţi: astfel un experiment realizat de Saman Zarnani, Richard J.
armătura dime nsiona tă cantitativ şi calitativ dacă Bathurst si Andrew Gaskin, Departamentul de Inginerie
se încadrează în pre ţul lucră rii, ceea ce poate avea Civila de la Royal Military College of Canada, Kingston,
repercursiuni asupra calită ţii lucrării; Ontario, Canada (Zarnani et al., 2010).
54
Folosirea pământului armat la fundaţii pe terenuri slabe• F. ENACHE NICULESCU
Fig.1.a. Straturi de geosintetic aşezate după direcţiile Fig.1.b. Straturi de geosintetic aşezate orizontal
eforturilor de deformaţie (Axinte, 2010). (Axinte, 2010).
Fig. 3. Perechea de model e încercat e comparativ în 2000 pe masa seismică a Universităţii din Bristol, (Sofronie, 2002)
55
Urbanism. Arhitectură. Construcţii Vol. 2, nr. 2
Fig.4.a. Ved ere înaint e de cutremur. Zid de sprijin realizat în Fig.4.b.Vedere după de cutremur Kobe 1995
localitatea Tanata, Japonia (Palmeira et al., 2008).
56