Modelarea sistemelor agricole

Reprezentarea unei societati sub forma unui sistem cibernetic

Sistem de management
|
Intrari ------------------- > Proces de productie ------------------- > Iesiri
Resurse financiare Produse
Resurse materiale Servicii
Resurse umane
Resurse informationale
|
Factori: Juridici si legislativi
Pedoclimatici
Politici
Economici
Sociali: demografie si functie socio-culturala
Tehnologici
Piata

Resursele reprezinta potentialul de natura umana, materiala, financiara si informationala de care

dispune societatea la un moment dat.

Factorul de productie reprezinta acea parte din resursa care participa efectiv la procesul de productie.

Functiile managementului:
• Previziune
• Coordonare
• Organizare
• Comanda
• Control

Elemente – subdiviziuni ale societatii

Variabile ale elementelor –
Parametrii – reprezinta marimi ale sistemului care nu pot fi modificate in timp decat sub forma actiunea
voita a sistemului de management
Variabile ale elementelor – reprezinta tot marimi ale sistemului care pot fi modificate pe parcursul unui
an sub influenta a diversi factori
Conexiuni/legaturi – cu mediul exterior sau in mediul intern al societatii
Structuri – organizatorica de conducere si de productie
Starea – reprezinta situatia din punct de vedere tehnic si economic a societatii la un moment dat
Intrari – reprezinta totalitatea resurselor de natura financiara, umana, informationala etc care vor intra
in cadrul procesului de productie
Transformarea – reprezinta trecerea societatii de la o stare la alta
Iesirile – totalitatea produselor si serviciilor
Transmitanta – reprezinta raportul valoric dintre iesiri si intrari
Comportarea sistemului – reprezinta gruparea activitatilor desfasurate in cadrul societatii pe functiile
acestora ( functii de productie, cercetare-dezvoltare, comerciala, financiar-contabila, personal, protectie
a mediului )

Componentele societati

Tip societate – societate formare profesionala

Elemente teorie Concretizari
Obiective
• Strategice
• Anuale
• Operationale

Elemente
Variabile ale elementelor
Parametrii
Conexiuni/legaturi
Structuri
Strarea
Intrari
Transformarea
Transmitanta/capacitatea de trecere
Comportarea sistemului

Fisa tehnologica

Tehnologia de cultura reprezinta ansamblul masurilor agrotehnice, agrochimice si fitosanitare

fundamentate din punct de vedere tehnic si economic ce au ca scop obtinerea de productii mari, de
calitate superioara, cu un cost de productie cat mai scazut.
Tehnologia de cultura cuprinde latura tehnica si latura economica.

Y Kg/Ha
Ymt
 Productia

a Cf Xi Kg s.a/Ha Nh4No3

Pmg Cost marginal

0 Xmt Xi Kg s.a/Ha Nh4No3

MT – maxim tehnic – reprezinta momentul in care productia culturii analizate este maxima ( productia
marginala valorica este zero )
Pmg – productie marginala
Cand productia marginala valorica este egala cu costul marginal rezulta profit marginal egal cu zero.
Oe - optim economic – reprezinta momentul in care costul marginal ( al factorului de productie analizat )
este egal cu productia marginala valorica, la momentul de optim economic profitul marginal este zero
iar profitul culturii analizate este maxim.

Ymt > Yoe

Xmt > Xoe
Profit mt < Profit Oe

Cf – cheltuieli fixe – sunt cheltuielile realizate pt obtinerea “a” (productia obtinuta la o anumita cultura
fara administrarea factorului de productie analizat)

Cheltuielile variabile – sunt cheltuielile datorate factorului de productie ( inclusiv administrarea acestuia
) si cheltuielile datorate recoltarii si transportului productiei suplimentare obtinute in urma administrarii
factorului de productie analizat.

Cheltuieli variabile + cheltuieli fixe = cheltuieli totale

Fisa tehnologica ( deviz cadru ) – reprezinta un document in care sunt trecute in ordine cronologica
totalitatea lucrarilor agricole ( manuale si mecanizate ) ce se executa la o anumita cultura.
Fisa tehnologica serveste ca baza de calcul pt: stabilirea necesarului de masini si utilaje agricole,
stabilirea necesarului de forta de munca manuala sau mecanizata, stabilirea necesarului de materii
prime si materiale, stabilirea necesarului de mijloace financiare.
Indiferent de suprafata ce urmeaza a fi cultivata cu o anumita cultura fisa tehnologica se calculeaza pt
un hectar.
Fisa tehnologica se intocmeste la inceputul anului.
O fisa tehnologica cuprinde informatiile ce caracterizeaza atat productia neterminata cat si productia
terminata a culturii analizate.
Totalitatea lucrarilor, materialelor, cheltuielilor realizate in anul anterior anului de plan ( pt aceiasi
cultura ), poarta numele de productie neterminata.
Totalitatea lucrarilor, materialelor, cheltuielilor realizate in anul de plan ( 1 ianuarie pana la momentul
recoltarii ) poarta numele de productie terminata.

In cadrul fisei tehnologice sunt analizati trei grupe de indicatori:

• Indicatori ce caracterizeaza lucrari mecanice
• Indicatori ce caracterizeaza lucrari manuale
• Indicatori ce caracterizeaza materialele

Lucrari mecanice
Norma de lucru – reprezinta volumul de activitate pe care il poate efectua un agregat intr-o zi de munca.
(8 sau 10 ore)
Consumul de motorina – se calculeaza pe unitatea de masura.
CR – Categoria lucrarii – lucrarile mecanice se impart pe 5 categorii de lucru in functie de complexitatea
gradului de lucru si al toxicitatii pe care il implica lucrarea respectiva. Cat I are valoarea cea mai mica, cat
V are valoarea cea mai mare. Fiecarei categorii de lucru ii corespunde un tarif de plata.
Tariful de plata se moasoara ca lei pe unitate de masura.
Volumul de lucru – reprezinta volumul de activitate ce trebuie realizat in cadrul fisei respective.
Haan – hectar aratura normala – este o unitate de masura conventionala ce inglobeaza energia
consumata de catre agregat pt a ara un hectar de teren la adancimea de 20 cm, in conditii de umiditate
medie si textura mijlocie.
Ct - coeficient de transformare in Haan.
Haan – a fost creat cu rolul de a transforma toate lucrarile mecanice intr-o singura unitate de masura.

Lucrari manuale
Norma de lucru – volumul de activitate ce poate fi efectuat de o formatie de lucru intr-o zi de lucru.
Formatia de lucru – reprezinta numarul de lucratori care pot efectua o lucrare indiferent de volumul
acesteia.

Ex.
Formatie lucru pt prasila manuala 1 ha = 1 pers
Formatie lucru pt incarcat ingrasaminte chimice 50 kg = 2 pers

CR – Categoria lucrarii – lucrarile mecanice se impart pe 4 categorii de lucru in functie de complexitatea

gradului de lucru si al toxicitatii pe care il implica lucrarea respectiva. Cat I are valoarea cea mai mica, cat
IV are valoarea cea mai mare. Fiecarei categorii de lucru ii corespunde un tarif de plata.
Spre deosebire de tariful de plata de la lucrarile mecanice care se efectua pe unitatea de masura, la
lucrarile manuale tariful de plata se realizeaza pt o zi de munca.
Volumul de lucru – reprezinta volumul de activitate ce trebuie realizat in cadrul fisei respective.
Materialele
Denumire
Pret

Cunoasterea modului de manifestare a fenomenelor tehnico-economice din cadrul unei societati se face
pe baza analizei informatiilor, a datelor tehnico-economice de la nivelul activitatii sau pe baza unor
experiente in special a influentei factorilor de productie.

Obiective – maximizarea profitului sau minimizarea costului de productie.

Din multimea variantelor posibile calculate dupa una sau mai multe metode de modelare, managerul va
alege optima necesara atingerii obiectivului propus.

In procesul continu de cunoastere a realitatii mediului inconjurator, omul a inventat o serie de

mecanisme si unelte care sa il ajute atat in usurarea cat si in perfectionarea activitatii pe care o
desfasoara.
Modelarea reprezinta un proces de cunoastere bazat pe un astfel de mecanism, si anume modelul
economico-matematic.
In dezvoltarea stiintelor contemporane analogiile model-realitate constituie elemente importante
( uneori de neinlocuit ), de cunoastere a fenomenelor si proceselor lumii reale.
Fenomenul supus cercetarii se construieste pe baza unui model asupra caruia se fac experimente, se
definesc concluziile iar acestea se reflecta asupra fenomenului real.
Modelul este o imagine conventionala a obiectului cercertat.

Criterii pe baza carora se grupeaza modelele economice:

• In functie de sfera de reflectare a problematicii economice
• Modele macro economice ( analiza economiei nationale, analiza unui fenomen la nivel
de tara )
• Modele mezo economice ( analiza unui fenomen la nivelul unei regiuni )
• Modele micro economice ( analiza unui fenomen la nivel de exploatatie, intreprindere )
• In functie de domeniul de provenienta si conceptie:
• Modele cibernetico-economice ( exploatatia agricola, unitatea de alimentatie publica,
etc si se caracterizeaza prin evidentierea fenomenelor de reglare )
• Modele econometrice ( se caracterizeaza prin elemente numerice determinate statistic )
• Modele ale cercetarii operationale ( se caracterizeaza prin elaborarea de solutii optime
sau cat mai aproape de optim pt fenomenul studiat )
• Modele specifice de marketing
• In functie de caracterul variabilelor:
 • Modetele deterministe ( folosesc marimi cunoscute )
• Modele probabilistice ( folosesc marimi variabile –stohastice-)
• In functie de factorul timp:
• Modele statice
• Modele dinamice
• In functie de structura proceselor reflectate:
• Modele tehnologice
• Modele ale relatiilor umane
• Modele informational decizionale
• Modele informatice
• Din pct de vedere al utilitatii practice modelele cresterii economice pot fi:
• Modele operative ale cresterii economice – acele modele materiale, reprezinta o
reproducere a realitatii economice
• Modele orientative
• Ideale
• Teoretice
Ele reprezinta realitatea in trasaturile sale esentiale dar fac abstractie de anumite verigi
sau legaturi intermediare.

Media, indicatori

Media aritmetica
Suma abaterilor pozitive sau negative fata de medie este tot timpul zero. Aceasta proprietate arata
faptul ca in conditiile actiunii factorilor intamplatori abaterile pozitive si negative fata de medie se
compenseaza reciproc.
Marimea calculata a mediei este unica. O serie de numere nu poseda mai multe medii aritmetice.
Marimea mediei poate sau nu sa coincida cu vreo valoare individuala inregistrata dar tot timpul media
se incadreaza intre valoarea minima si valoarea maxima a sirului de date analizat.

Calculul indicatorii ce caracterizeaza media ne foloseste pt determinarea semnificatiei mediei.

Cheltuieli

La nivelul unei societati inregistram:

• Cheltuieli directe care reprezinta cheltuielile ce pot fi atribuite efectiv unei activitati ( activitate =
cultura grau, porumb, etc , camere agroturistice, etc ) ex. Cheltuieli directe: cheltuieli din fisa
tehnologica.
• Cheltuieli indirecte sunt cele care se inregistreaza la nivelul societatii dar care nu pot fi repartizate
direct pe activitate, ex. Cheltuieli indirecte: salariu personal administrativ, cheltuieli cu regia, etc
 Aceste cheltuieli trebuiesc calculate la nivelul societatii si adaugate la cheltuielile directe in
vederea obtinerii cheltuielilor totale pe socitate.

Mod de calcul pt cheltuieli indirecte: fie ca procent din cheltuielile directe (10-30%), fie din
insumarea partilor componente ale acestor cheltuieli.

Variantele logice
Scopul metodei variantelor logice:
Determinarea structurii optime pt structurile din societate in vederea obtinerii unui profit maxim
pornind tot timpul de la resursele disponibile.

Etape de realizare:
Pe baza consumurilor determinate in cadrul fisei tehnologice, pe baza profitului determinat pt fiecare
activitate pe unitatea de masura, precum si pe baza resurselor diponibile se vor intocmi mai multe
variante in vederea stabilirii structurii optime a activitatilor, structura optima, care conduce spre un
profit maxim.
Tot timpul vor ramane constante suprafata totala pe exploatatie, profitul pe unitatea de masura pt
fiecare activitate, nr de muncitori permanenti, nr de zile lucratoare pe luna, consumurile luate din fisele
tehnologice pe unitatea de masura.
Metoda se aplica pe lunile din an cu consum maxim din indicatorul analizat.

Model matematic

De maximizare
Functia obiectiv
De minimizare
Activitati
X1=mazare
X2=grau
X3=soia
X4=porumb
X5=orz
X6=camere agroturistice

3 angajati
24 zile norma / luna
10 luni activitate

FO 265.95x1+120.42x2+390.01x3+576.56x4+22.10x5+4590x6 > Max

L 1 st x1+x2+x3+x4+x5 ≤ 125

L2 sp x2+x5 ≤ 62.5

L3 zm 2.007x1+1.5002x2+3.621x3+15.626x4+2.90x5+22.5x6 ≤ 720

L4 zn aprilie 0.082x1+0.080x2+0.286x3+0.216x4+0.080x5+2.250x6 ≤ 72

L5 zn iunie 0.080x1+0.160x2+2.580x33.030x4+0.160x5+2.250x6 ≤ 72

≥0

Conditia de nenegativitate se concretizeaza prin faptul ca orice activitate introdusa in model trebuie sa
fie mai mare sau egala cu zero.

In construirea matricei indicatorilor tehnico economici se vor stabili restrictii de suprafata, de ordin
tehnic, de ordin economic.

Cu cat se stabilesc mai multe restrictii in model cu atat rezultatul este mai concludent.
Solutia primala ne furnizeaza informatii despre structura activitatilor.
Solutia duala furnizeaza informatii despre factorii de productie consumati in totalitate care in acest fel
devin restrictivi.

Valoarea solutiei primale este egala cu valoarea solutiei duale care este egala cu valoarea functiei
obiectiv care este egala cu profitul.

Produsul program AGR4

Programul AGR4 are ca principal obiectiv optimizarea activitatii de conducere dintr-o societate
in vederea obtinerii unui profit maxim in functie de resursele de natura materiala, umana, financiara si
informationala de care dispune societatea la un moment dat.
Prin intermediul acestui program se poate construi o multitudine de tehnologii de cultura (deviz
cadru) pt oricare activitate ce intentionam sa o desfasuram in cadrul societatii, in vederea alegerii
variantei optime pt activitatea respectiva, se poate construi o multitudine de planuri anuale de
productie pt societatea luata in studiu astfel incat sa putem alege varianta optima a acestui plan.
Programul mai permite:
• Actualizarea in orice moment a tuturor elementelor ce pot influenta pozitiv sau negativ
profitul maxim: materiale, materii prime, tractoare, masini, utilaje, procesele de munca,
activitatile din cadrul societatii, normele de lucru atat pt lucratorii ce executa lucrari
mecanice cat si pt lucratorii ce executa lucrari manuale, tarifele de plata ( pt lucrari manuale
si mecanice ) si structura activitatilor din cadrul societatii.
• Permite sa verificam rentabilitatea ce urmeaza a fi realizate in societate inainte si
concomitent cu desfasurarea acestora.
• Crearea unei baze de date ( cu activitati si cu lucrari, norme de lucru, tarife, materialele si
costurile acestora ) care poate fi accesata si daca este cazul modificata in orice moment al
desfasurarii procesului de productie din societate.
• Permite repartizarea consumurilor de materiale si de mijloace financiare pe luni, pe activitati
si pe intreaga societate.
• Crearea unui istoric al structurii activitatilor din cadrul societatii cat si al activitatilor in sine.

Programul are urmatoarele parti componente:

• Baza de date
• Productia vegetala si costurile
• Productia animala si costurile
• Serviciile
• Planul

Pt baza de date indiferent de elementul analizat ( activitati, lucrarile manuale, mecanice,

tractoare, masini, utilaje, materiale, furaje ) exista urmatoarele posibilitati de lucru: modfificare,
introduere, stergere, listare.
De asemenea in cadrul programului listare=vizualizare.
 Etapele de lucru ale programului:
• Stabilirea activitatilor din cadrul societatii
• Grau 1b30100
• Porumb 1b30300
• Mazare 1013ttc
• Floarea soarelui 1b30900
Verificare in baza de date
Da – se trece la pasul 2
Nu – se introduc activitatile
• Actualizare / modificare fise tehnologice
Baza de date: productii / preturi
Indicatori ai lucrarilor mecanice
Indicatori ai lucrarilor manuale
Indicatori ai materialelor
• Verificarea rentabilitatii pentru fiecare activitate
• Intocmirea planului anual de productie
• Calculul planului de productie ( actualizarea sau modificarea procentelor pt diferite categorii de
cheltuieli cf. situatiei existente in ferma )
• Verificarea rentabilitatii planului anual de productie
• Simularea a “n” variante de plan de productie pana la gasirea variantei optime

Subiecte examen:
• Definitia si etapele modelarii
• Definitia si etapele simularii
• Clasificarea modelelor economico-matematice
• Definitia unui model
• Principalele criterii de clasificare a acestora
• Exemple
• Media si indicatorii mediei
• Ce inseamna media aritmetica
• Media aritmetica
• Media ponderata
• Cuartile
• Indicatorii mediei – abaterea medie patratica, abaterea standard a sirului, coeficientul
de variatie ( cu exemple – ce inseamna fiecare )
• Modelarea si simularea regresiei liniare si patratice ( problema ) – scop, functii, mod de calcul
• Functia de productie – ce reprezinta, reprezentare grafica, la ce ajuta, factorul de productie si
resurse
• Produsul program agr4 – definitie, rol, parti componente, impactul pe care il are acest program
in activitatea de conducere a unei societati
• Fisa tehnologica – modelarea fisei tehnologice prin intermediul programului agr4
• Planul anual de productie si modelarea si simularea planului cu ajutorul programului agr4 –
planul anual de productie ( cand se realizeaza, importanta, cum se realizeaza)
• Modelarea si simularea prin metoda variantelor logice – roluri, ( se pleaca de la resursele
disponibile ), in ce consta metoda, cum se calculeaza consumul, disponibilul, cum valorificam
metoda
• Programarea liniara – modelul matematic – solutia primala, duala, etc, parametrizare si simulare