ANALIZA FINANCIARA Titular de curs, Conf. univ. dr. Fanuta POPFUNDAMENTELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE 1, ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA 1.1. Necesitatea analizei economico-financiare Necesitatea analizei economico-financiare a entitatilor economice reiese cel putin din urmatoarele considerente: Y in primul rand, sporirea eficientei intregii activitati a entitatilor economice constituie un obiectiv central al analizei economico-financiere. Acest obiectiv se realizeaz prin cunoasterea postfaptica, curenta si previzionala a evolutiei sistemului cibernetic al intreprinderii, a rezervelor sale interne, precum gsi a cauzelor care determina aparitia si amplificarea acestora. in acest sens, analiza factoriala a cifrei de afaceri, a productiei exercitiului, a productivitatii muncii, a costurilor gi a profitabilitatii, permite evidentierea, evaluarea si valorificarea rezervelor privind cresterea eficientei economice, directioneaz eforturile entitatii economice spre domenii nevalorificate suficient, ofera solutii referitoare la mentinerea in afaceri a entitatilor economice. ¥ in al doilea rand, scopul analizei economico-financiare este de cunoastere a esenfei fenomenelor $i proceselor ce se deruleaza in mediul microeconomic, in scopul descoperitii legitatilor care guverneaza portofoliul de afaceri al entitatilor economice. ¥ jin al treilea rnd, analiza economico-financiara, prin metodele si procedeele sale, constituie un instrument indispensabil activitatii manageriale a intreprinderilor, intrucat ofera solutii practice in vederea prevenirii si inlaturari factorilor cu actiune distructiva, si crearea, pe aceasta baz, a condifillor manifestarii neingradite a factorilor cu influenta pozitiva 4.2. Obiectul analizei economico-financiare. Definirea conceptului de analiza In Dicfionarul explicativ al limbii romane, termenul analiza provine din limba franceza si are un dublu inteles. in primul rand, prin verbul a analiza (fr. analyser) se infelege , a cerceta un intreg, un fenomen etc, examinand fiecare element in parte”. In al doilea rand, substantivul analizé (fr. analyse) inseamna ,o metoda stiintifica de cercetare care se bazeaza pe studiul sistematic al fiec&rui element in parte’ jin literatura economicé de specialitate, exist numeroase opinii in legatura cu definirea termenului de analizaIntr-o acceptiune mai larga, efectuand o sintez a acestor opinii putem spune ca analiza, in general, reprezinta o cale de cercetare stuntitica a comportamentulu! tenomenelor $1 proceselor ce se deruleaza in natura si societate. Cercetarea analiticd presupune descompunerea fenomenului sau procesului in componentele sale, stabilirea relatiilor de coordonare si subordonare dintre acestea, precum gi a imprejurarilor care le genereazé, le intrefin sau le anihileazé aparitia. Prin generalizarea concluzillor, analiza se completeaza cu sinteza, care este o metoda stiintificd de cercetare a fenomenelor, bazata pe trecerea de la esenta la aparenté de la particular la general, de la simplu la complex. Analiza economicé evidentiazé comportamentul fenomenelor si al proceselor ce se deruleaza in mediul economic, prin utilizarea unor metode de investigare generale sau specifice acesteia. Analiza economicd are doud componente si anume: analiza starii economice (de gestiune) si analiza stariifinanciare Analiza stiri economice (de gestiune) pune in evidenta gradul de utiizare intensiva si extensiva a resurselor in procesul combindirii si substitufiei tehnico-economice a factorilor. Este vorba despre: analiza ofertei ca volum, structuré, sortiment, ritmicitate, nivel al calitétii, analiza asigurarii si eficienta utiizarii factorilor de productie (stocuri, capital fix, capital uman), analiza costurilor. Analiza starii financiare ‘eliefeaza rezervele nevalorificate ale profitabilitati, lichicitati, solvabilitati, echilibrului financiar, comportamentului la bursa de valori a firmei si aprecierea starii de faliment a firmelor. In ultimii 20-25 de ani, analiza financiara a avut un dinamism accentuat datorité mutatilor mediului financiar gi cresterii riscului odata cu accentuarea turbulentelor economico-financiare gi cu internationalizarea schimburilor de bunuri si capital. Scoala romaneasca de analiza are o viziune integratoare care permite abordarea problematici complexe a activitatii unei intreprinderi atat din punct de vedere economic cat si financiar. De altfel, indicatorii financiari care fac, in esenta, obiectul de studiu al analizei financiare nu sunt altceva decat expresia monetara a finalitafi activitatii economice O analiza pertinenta a situatiei financiare obliga, fara indoiala, la implicarea unor aspecte nefinanciare, cum sunt: timpul de lucru, gradul de utiizare a capacitatilor de produetie etc. precum si a unor aspecte calitative: calificarea salariajilor, calitatea produselor si serviciilor, calitatea comunic&rii interne si externe. Cauzele dificultéilor unei intreprinderi nu sunt numai cauze de natura financiard, ci pot fi generate da orice tin sau segment de activitate al intreprinderii1.3. Obiectivele analizei economico-financiare Tn concordanta cu consideratiile teoretice ale conceptului, considerdm, in primul rand, c& analiza trebuie si poate sd ofere solutii de descompunere a fenomenului si procesului economic in parti componente, sé studieze comportamentul acestora, independent si intercorelat cu alte componente, sa ofere solutii practice de combinare si substitutie a factorilor care au un rol relevant in mecanismul de functionare al intreprinderi, in scopul maximizarii performantelor acesteia {n_al doilea rnd, analiza starii economice si financiare trebuie s8 studieze miscarea, transformarea fenomenelor si a proceselor ecoromice din interiorul firmei sub aspect calitativ si cantitativ, static si dinamic, s8 evidentieze factorii endogeni si exogeni, cauzele $i consecintele influentei acestora asupra mecanismului de functionare al entitatii economice. {inal treilea rand, analiza economico-financiara trebuie sé ofere solutii practice cuantificaii, pe de-o parte, a eforturilor intreprinderii, iar pe de alta parte, a efectulul pe care aceasta il va inregistra in economia competitionala Nu in ultimul rand, analiza economico-finenciara studiaza realitatea obiectiva prezenta sub forma stérii fenomenelor si a proceselor din mediul microeconomic, prin prisma corelatiei cauzé- efect. Astfel, factorul care intr-o ecuatie de cercetare (mode! de analiza) constituie cauza modificarii starii unui fenomen, intr-o alta ecuatie poate sa se transforme in fenomen de investigat. De exemplu, in analiza starii economice a produetivitatii muncii, factorii de influenta pot fi volumul productiei si numérul de personal, iar in analiza stéri financiare a profitului, productivitatea e unul din factorii de influent a acestuia In concluzie, avand in vedere considerentele prezentate, putem spune cA analiza economico-financiara face parte din sistemul stiintelor economice. are un obiect si metodologie de cercetare proprie, este o stiinta aplicativa, pluridisciplinara, functionala, utilé conducerii entitatii economice. 1.4, Tipologla analizel economico-financlare Varietatea fenomenelor si proceselor eccnomice, complexitatea acestora, diversitatea de ontitati economice interesate in diagnosticarea activitatii gi rezultatolor lor, determina existenta mai multor tipuri de analiza. Acestea pot fi structurate astfel Y Dupa raportul intre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenului, se disting doua tipuri de analiza: > analiza postfaptica sau postoperatorie> analiza previzionala sau prospectva ¥ Dupa nivelul la care se face investigareé, analiza poate tl > analiza microeconomic > analiza mezoeconomica > analiza macroeconomica Analiza microeconomicé se desfagoara la nivelul agentului economic, respectiv la scara intreprinderii. Studiaza comportamentul individual in obfinerea rezultatelor, releva tactoni' care determina orientarea in investirea capitalului, in utilizarea resurselor, in crearea si fabricarea produselor, in realizarea diferitelor categorii de prestatii etc. Analiza mezoeconomica, studiaza fenomenele la nivelul sectorului, ramurii de activitate, de exemplu, pozitionarea firmei pe filiera lantului de valori, concurenta, situafia produselor de substitutie etc. Analiza macroeconomica vizeazi fenomenele la nivelul economiei nationale sau al economiei mondiale (legislatie si reglementari, conjunctura inter si internationala, variabile sociale etc.) operdnd preponderent cu marimi globale sau agregate. Y Dupé modul de urmérire in timp a fenomenelor > analiza statica > analiza dinamica Analiza staticd studiazé fenomenele la un moment dat, relevand relatile dintre elementele si factorii care determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat. Notiunea de static nu este legata de natura fenomenului, ci de modul de efectuare a analizei, deoarece fenomenele economice prin natura lor nu pot fi statice. Analiza dinamica cerceteaza fenomenele in schimbarea lor. relevand pozitia acestora intr- un sir de momente, pe baza cercetarii factorilor care determina schimbarile pozitionale. ¥ In functie de orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenu!: > analize pe termen scurt care sunt frecvente in managementul intern, operativ > analize pe termen lung (pe perioadd mai mare de un an) implicdnd decizii strategice ¥ Dupé sfera de cuprindere $i finalitate: > analiza globala > analiza expres > analiza fi \ctionalaAnaliza globalé cuprinde un ansamblu de metode care permit cunoasterea, intelegerea si explicarea tunctionani intreprinder’ ca sistem. Acest tip de analiza permite orientarea activitatit viitoare pe coordonate care sé asigure ameliorarea performantelor. Analiza expres e impusa de necesitatea reglarii operative a disfunctionalitafilor aparute in activitatea firmei Analiza functionalé e orientaté spre investigarea modului de realizare a funcfiilor intreprinderi gi spre solutionarea unor probleme specifice. Y In functie de pozitia analistului, analiza poate fi > analiza interna > analiza externa In primul caz, problema analizei este pusa din interiorul firmei si are ca obiect sprijinirea managerilor in reglarea functionéirii intreprinderii si remedierea eventualelor disfunctionalitati Analiza economico-financiara interna este un instrument in serviciul controlului intern, intruc&t permite urmarirea realizarii performantelor, raportarea realizarilor la previziuni si explicarea abaterilor. Analiza externa e realizaté de parteneri externi: banci, investitori institutjonali,puterea publica, tribunalele comerciale, furnizorii, clienti, care cauté —_s-si formeze 0 opinie despre situatia economico-financiara a firme Y Dupa circumstantele in care se realizeaza: > analiza in context de criz& > analiza in context de dezvoltare interna si/sau externa In primul caz, analiza vizeaza identificarea cauzelor dificultafilor intalnite, fundamentarea deciziilor si pregditirea masurilor corective. In al doilea caz, analiza se incadreaza in procedura generalé de control permanent al activitati 1.5. Continutul si etapele procesul a activitatii economice 1.Delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate. 2,Determinarea elementelor, factorilor si cauzelor fenomenului analizat Descompunerea pe elemente componente presupune o analiza structurala. Factorii se determina in mod succesiv trecdnd de la cei cu actiune directa la cei care actioneaza indirect siasa mai departe, pana la stabilirea cauzelor finale. in aceasta etapa are loc trecerea de la aparenta la esenta, de la general la particular, de complex la simpiu. Explicafii ale notiunilor utilizate in aceasta etapa ¥ elementele reprezinta parti componente ale fenomenului analizat; ¥ factorii reprezinta acele forfe motrice care provoaca aparitia unui fenomen; Y cauzele reprezinta factori care in anumite conditii provoaca, deci explicé modificarea unui fenomen; ¥ cauzele finale reprezinta ultimele cauze descoperite in procesul de analiza. Ele apar drept cauze finale pentru c& procesul de analizé reprezinta inversul evolutiei reale a fenomenului analizat. Din punctul de vedere al aparitiei si dezvoltarii fenomenului, ele sunt cauze primare. Fenomenul X E 1f2]3 y Elemente componente ° u Factori de gr. | f u actori de gr. £ rT Ss Ay 4 A c a | N aN A A E T Factori de gr. I! L D - ET jl E £ i | i R |Z Zz A a LA i / ik ‘ . t E Cauze finale ! E 2 ° A m 3. Stabilirea corelati tre fiecare factor si fenomenul analizat, cat si a corelati dintre diferiti factori care actioneaza, Aceasta etapa e necesara pentru determinarea relatiei cauza-efect, a raporturilor de conditionare. Parcurgerea acestor trei etape presupune elaborarea modelelor fenomenului analizat, iar aceste etape apartin sferei analizei calitative. 4, Masurarea influentelor diferitelor elemente sau factori. Aici intervine analiza cantitativa. in scopul cuantificarii influentelor factorilor, al masurarii rezervelor interne, al aprecierii cat mai corecte si exacte a rezultatelor. 5, Sintetizarea rezultatelor analizei , pe baza ei stabilindu-se concluziile si aprecierile asupra activitatii din sfera cercetata. 6.Elaborarea masurilor caro constituie confinutul deci: optima a resurselor, care sa contribuie la sporirea eficientei in vitor a activitafi lor menite a asigura o folosire2, METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICO - FINANCIARE A ENTITATI ECONOMICE Cercetarea fenomenelor economice, realizarea obiectivelor analizei economico-financiare implicd operarea cu o serie de metode si instrumente fie specifice, fie imprumutate din alte stiinte. Prin metoda, pottivit Dicfionarului explicativ al limbii romane se infelege ,un mod de cercetare, de cunoastere si de transformare a realitatii obiective".Metoda const, practic, in reunirea unor procedee specifice sau comune altor stiinje. Metodologia este ,o metoda de cunoastere cu maximum de generalitate” care cuprinde , totalitatea metodelor de cercetare folosite de o stiinta’. in cercetarea economic’, metodologia analizei cuprinde dou grupe de metode, si anume: metoda analizei calitative si metoda analizei cantitative. 2.1, Metodologia analizei calitative a starii entitatii economice Metoda analizei calitative stabileste pe baza abstractizari stiintifice elementele componente si factorii care compun si influenteaza un fenomen economic, evidentiind relatiile de cauzalitate, functionalitate i conexiune inversa dintre fiecare factor si fenomenul studiat, precum si relatile dintre diferiti factori. Unele procedee specifice acestei metode au fost formulate pentru prima data in sec. al XIX-lea de cercetatorul englez John Stuart Mill in lucrarea Sistem de logic inductiva si deductiva”, publicata in anul 1843, si care sunt urmatoarele, Procedeul concordantei, procedeul diferentei, procedeul combinat, procedeul variatilor concomitente, procedeul soldului sau ramasiei. Procedeul concordantei a fost enuntat astfe: Daca in toate cazurile observate se constata printre antecedentele fenomenului aceeasi imprejurare comuné, atunci aceasta imprejurare este cauza aparitiei fenomenului. Formula rationamentului a A Bo Cc. - a @ A od «& a @ A FO GG - a Deci A : a De exemplu, in cazul analizei cifrei de afaceri, a cheltuielilor la 10000 lei CA $i a proftulu, productivitatea ‘muneil este cauza principala care contnbuie la maximizares ciel de afaceri $i a proftulul $a minimizarea cheltulelilor fa 1000 lei CA Procedeul diferentei are urmatorul continut: Daca imprejurarie in care apare un tenomen $i impreyurarile in care acesta lipseste se aseamana intre ele prin toate conditile, afaré de una singuré, atunci aceasta este cauza sau una din conditile necesare fenomenului dat.Formula rationamentului mM A B&B G v eB =| a Q@ B c bd & Deci A : a De exemplu, in cazul analizei costurlor si a proftulu, calitatea produselor si a servicilor oferite clientele! influenteazé venitul si profitul prin pret si nu influenteazé costul si deci aceasta e cauza maximizaril profitului. Procedeul combinat al concordantei si al diferentei. Daca dou sau mai multe cazuri de aparitie a fenomenului se aseamand prin prezenta aceleiasi imprejurdri, iar doud sau mai multe cazuri se aseamand prin absenta aceleiasi cauze, imprejurérile in care ambele serii de cazuri se deosebesc reprezinta o parte din cauza fenomenului Formula rafionamentului Prima serie a cazurilor A BG a @ A dD E - a @ A F G - a A doua serie a cazurilor a Bo @ o € @ F «6 Deci A oe De exemplu, factorii cu influenta directa asupra venitunilor realizate, precum $i a productiei fabricate sunt identici. Veniture realzate sunt insa influenfate $i de factori aferenti facturilor aferente emise si neincasate si stocurilor de produse aflate in depozitele firmei. Procedeul variatiilor concomitente precizeazé faptul c& in cazul unei variatii a unui fenomen fi urmeazé intotdeauna o anumité variatie a altui fenomen, primul fenomen fiind cauza celui de-al doilea. Formula rafionamentului a A Bc Dp - ay @ A B ¢ ». a CG eee As ate lees betes eee a Deci A : ai Astfel, in cazul analizei veniturilor, intotdeauna modificarea productivitati' muncii va atrage dupa sine modificarea veniturifor. Procedeul soldului sau ramésitei mentioneaza faptul c& dacé scddem dintr-un fenomen acea parte care este cunoscuté ca fiind consecinta unei parti din imprejurarile in care apare, ramasita e consecinta imprejurarilor ramase. Formula rafionamentului A 8B c - ao be Resi A - a In acest sens, daca se cunoaste variata proftului si influenta volumului producti, structuri si a costulvi uniter, atunci influenta pre{ului de vanzare se determina ca diferent intre abaterea absoluta a proftului gi sume influengei volumulU, ‘structuni productiei gi a costului unitar.2.2. Metodologia analizei cantitative a starii entitatii economice. Procedeele analize! star! interne a entitatilor economice Datorité marii varietatii si complexitati a fenomenelor si proceselor economico-financiare cercetate, a fesdturii dense a corelafillor dintte acestea gi factorii lor de influené, analiza economico-financiara utilizeaza o varietate mare de procedee in realizarea scopului séu. Pentru cunoasterea sistemicd a acestor procedee consideram utilé gruparea lor dupa urmatoarea clasificare care include mai multe critari (tipul legaturii, tipul relatiei si marimile in care se cuantificd influenta factorilor) Legétura deterministé, certa, functional Relatia de produs, raport ¥ procedeul descompunerii fenomenelor in fracti ¥ procedeul determinaii izolate a influenfe factorilor (cazu teoretico-matematic) Marimi procedeu! substitute! inlnuite absolute (cazul aplicativ-economic) ¥ procedeul coeficientior de reparttie Relatia de suma si diferenta Yprocedeul balantier Relatia de produs, raport Yprocedeul substituil Mérimi ¥procedeul indicilor relative Relatia de suma si diferenta ¥procedeul balantier relativ Legatura nedeterministé, incerta, statisticé ¥ procedeul analizei regresionale ¥ procedeul functilor de productie Reflectarea stdrii economico-financiare a entitatilor economice poate fi realizata prin aplicarea principillor $i regulilor matematice in procesul de constructie a unor modele de analiza competitiva. ‘in cadrul acestui proces, un rol decisiv revine stabil’ modalitatilor de interconditionare a factorilor de influenta a fenomenelor care determina ordinea de analiza a acestora. Ordinea de analiza este ordinea inversa evolutiei reale a fenomenului analizat. Pentru a Justifica aceasta atirmatie aducem cateva argumente: de la 1, analiza studiaza fenomenele de la general la particular, de la aparenta la esent complex la simplu2. atunci cnd obinem factori agregati, eplicnd proprietaitile inmultirii de asociativitate si comutativitate, daca se pastreaza orainea ae analiza, se pastreaza $i conynutul economic al factorilor, daca nu se tine cont de ea, atunci se pierde $i continutul economic al factorilor agregati 3. in cadrul ordinii de analiza, intotdeauna prima data se analizeaza factorii cantitativi si apoi factorii calitativi. Factorii cantitativi sunt purtatorii materiali ai fenomenului analizat, se exprima in unitati de masuré fizice, naturale si sunt factori extensivi, practic limitati in timp si spatiu. Factorii calitativi sunt de aceeasi natura cu fenomenul analizat, ei dau esenta fenomenului, se exprima aproximativ in aceleasi unitati de masura ca si fenomenul analizat si sunt factori intensivi, dar numai teoretic nelimitati in timp si spatiu Metodologia de analiza a stérii interne a entitatilor economice are in vedere dou categorii de procedee: a). procedee aplicabile in cazul legaturilor deterministe b). procedee aplicabile in cazul legiturilor nedeterministe 2.2.1. Procedee aplicabile in cazul legaturilor deterministe La randul lor, aceste procedee se impart in procedee de evaluare a influentei factorilor in marimi absolute si in marimi relative (a se vedea schema de la paragraful 2.2.) A). Procedee de evaluare a influentei factorilor in marimi absolute 1. Procedeul descompunerii fenomenelor in fractii Premise de aplicare: a). Procedeul se af b). Se stabileste relatia dintre fenomen $i factorii de influenta ai acestuia c). Procedeul consta in descompunerea fenomenului in fractii cu continut economic, astfel incat 1 cazul relafiilor de produs gi raport numératorul primei fractii s& fie identic cu numitorul celei de-a doua fracfii, sau numitorul primei fractii sa fie identic cu numaratorul celei de-a coua fractii, si asa mai departe, exceptie facand prima gi ullima fractie. Exemplu (Gaz! in care numaratorul primel fracul este identic cu nummorul cele! de-a doua fact = analiza starii economice a productivitatii muncii zw _CADin mode! se observa ca asupra productvitatii muncilinfenteaza cifra de afaceri si numarul medi al_personalului, dar asupra productivitati’ muncii influenteaza i timpul de munca al personalulul. Pentru a evidenfia acest factor recurgem la aplicarea procedeului descompuneni fenomenulul in fracti, ast!: tence NT, T, unde: _T.~reprezinté timpu! total in zie lucrate de toti muncitori ntr-un an (zile) Th reprezint& timpul total in ore lucrate de tofi muncitor ntr-un an (zile) 7, -reprezint& numérul mediu de zile lucrate de un muncitor pe an (zile/an/munecitor) NY, - reprezinté numérul mediu de ore lucrate de un muncitor pe zi (h/zi(muncitor) TF, - reprint productvtatea medi orard(letruncto) - analiza stariifinanciare a ratei rentabilitati financiare T1199 Din model se observa cé asupra ratei rentabilitétifinanciare influenteazé profitul net $i capitalul social, dar asupra rate! ‘entabiltati’influenteazé toate categorile de resurse puse in practicé de catre o firma (mijloace fixe, active circulante etc.) pentru a obtine acest profit net. Pentru a evidentia acest factor recurgem la aplicarea procedeului descompunerii fenomenului in fracti,asttel: =g,'1-N, unde: Mr~reprezinté valoarea medie anualé a miloacelo” fixe (actvelor corporale) Cs reprezinta valoarea capitalulu social AC ~ reprezinté valoarea activelorcirculante CA ~ reprezints valoarea cifei de afaceri Ther — reprezint& valoarea profitului net ‘9+ ~ reprezinta gradul de acoperire a valori miloacelor fixe din capital social 1-— reprezinté raportul dintre valoarea activelor circulante gi valoarea activelor corporale \N-— reprezinta numarul de rotati a activelor circulante 1— reprezinté rata rentabiltafi (Cazul in care numitorul primei fractii este identic cu numaratorul cele’ de-a doua fracti ~~ analiza stéri financiare a duratei in zile a rotafiel stocuriior de materi prime SMP Dea Din model se observa ca asupra duratei In zile a unei roti influenteaza valoarea stocuriior de materi prime gi cifra de sfacer, dar pana s8 se recupereze valoarea stocurior de materi prime din cfra de afaceri, acestea parcurg 0 intreaga flier”, puse in evident cu ajutorul procedeuiui descompuneriifenomenului in fracti, ast: SMP _CM_ SPCE SPF CR CM SPCE SPF CR CA eb c¢ doe unde: SMP ~ reprezinté valoarea stocurilor de materi prime CM reprezinté chettuielile materiale SPCE - reprezinta valoarea stocurlor de producte in curs de executie SPF — reprezint8 valoarea stocurilor de produse finte CR reprezinté valoarea creantelor CA- reprezintacitra de afaceri ‘a— reprezinté faza aprovizionari 'b~ reprezinté faza lanséiri in fabricate © reprezinta taza stocari d— reprezinta faza expedieri (vréri) produselor e— reprezinta faza incasariAvantajele aplicarii acestui procedeu sunt urmatoarele: - fenomenul se poate descompune pana Ia atlarea cauzelor finale care determina, in esenté, variatia acestuia - in procesul evaluarii eficientei finele procedeul permite masurarea influentelor concomitente a tuturor categoriilor de resurse implicate - permite evidentierea mai simpla a combindiii {i substitutiei economice a factorilor - este un instrument util de investigare operativa a performantelor sistemului supus cercetairii 2.Procedeul determinarii izolate a influentei factorilor (cazul teoretico ~matematic) Premise de aplicare: a). Procedeul se aplica in cazul relatiilor de produs $i raport b). Determinarea legaturii certe dintre fenomen si factorii sai de influent. Procedeul nu tine cont de ordinea de analiza c). Modificarea absoluta a fenomenului se descompune in influentele izolate ale fiecarui factor de influenta si in influentele comune a cate doi, trei,....n factori d). Stabilirea influentelor parfiale ale fiecarui factor presupune determinarea marimii acestuia fata de starea de baza, restul factorilor ramanAnd la starea initiala e). Influentele comune inseamna, in cazul relatilor de produs, variafia concomitenta a cate doi, trei,....n factori, restul factorilor ramanand la starea initiala Privind influentele comune (sporurile nedescompuse) s-au ridicat doud probleme: Ce sunt? Cum se repartizeazA ele asupra influentelor partiale ale factorilor? La intrebarea: Ce sunt?, desigur ca parerile specialistilor (in special a statisticienilor) au fost diferite: unii au spus ca reprezinta influenta unui factor din model, alli c& ar fi influenta unui factor din exterior, altul decat cei care compun modelul, dar majoritatea au ajuns la concluzia c& acestea sunt interactiuni intre factorii de influenta. La cea de-a doua intrebare: Cum se repartizeaz?, din nou parerile si raspunsurile au fost impartite: uni au fost de parere ca acestea trebuie atribuite in totalitate unui singur factor, altii au spus sa se acorde in parti egale influente comune fiecdrui factor, dar acest lucru nu este just deoarece si factorii influenteaza in proportii si in sensuri diferite si atunci s-a ajuns la concluzia c& fiocarui factor trobuio s& i so acorde © cota parte din influontole comune, proportional cu influenta lor.