Sunteți pe pagina 1din 5

INTERNATIONALE

1. Parlamentul Rusiei propune recunoașterea independenței

regiunilor pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei

Parlamentul Rusiei va începe săptămâna viitoare consultări dacă să inițieze un apel către
președintela Vladimir Putin de a recunoaște două regiuni pro-ruse din estul Ucrainei -
Donețk și Lugansk - ca state independente, a declarat vineri președintele Dumei de Stat,
potrivit Reuters.

Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului Rusiei), a


făcut anunțul înaintea discuțiilor de la Geneva între șefii diplomațiilor SUA și și Rusiei pe
marginea tensiunilor privind Ucraina.

Recunoașterea formală a autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Lugansk în regiunea


Donbas, estul Ucrainei, este privită ca posibil pas pe care Putin l-ar putea face dacă nu reușește
să obțină garanțiile de securitate pe care le cere Occidentului.

Într-un mesaj postat pe rețeaua Telegram, Viaceslav Volodin a afirmat că s-a luat decizia de a
examina draftul unei rezoluții înaintate miercuri de 11 parlamentari - inclusiv liderul Partidului
Comunist, Ghenadi Ziuganov -, care arată că Rusia trebuie să recunoască cele două regiuni ca
independente pentru a proteja rezidenții lor de amenințări externe.

Volodin a mai spus că partidul de guvernământ Rusia Unită este îngrijorat de siguranța rușilor
care trăiesc în cele două regiuni. Rusia a eliberat peste 600.000 de pașapoarte rusești rezidenșilor
din aceste regiuni, începând din 2014.

„Chestiunea care ni s-a prezentat pentru a fi examinată este foarte serioasă”, a mai spus Volodin.

Ca atare, este corect ca săptămâna viitoare propunerea să fie discutată de liderii principalelor
partide reprezentate în parlament, iar apoi de conducerea Dumei de Stat, care va stabili
calendarul de urmat, a mai precizat Volodin.
„Constatăm că președintele (ucrainean) Zelenski ignoră acordul (de pace) de la Minsk. NATO
vrea să ocupe Ucraina. Ambele se pot transforma într-o tragedie. Trebuie să nu lăsăm să se
întâmple asta”, a afirmat Volodin.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că este dispus să poarte discuții cu
Rusia, în timp ce liderii occidentali au arătat clar că nu există perspective ca Ucraina să adere la
NATO într-un viiro apropiat.

2. Criza legată de Ucraina. Antony Blinken și Serghei Lavrov se

întâlnesc la Geneva

Înalți diplomați din Rusia și Statele Unite urmează să se întâlnească vineri în Elveția
pentru a discuta despre tensiunile tot mai mari în privința Ucrainei. Întâlnirea vine după o
ală serie de întrevederi între oficiali de ambele părți din ultima săptămână, care nu a
produs însă niciun rezultat, relatează Reuters.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken a sosit la Geneva pentru discuții cu ministrul rus de
externe, Serghei Lavrov, după o vizită în mai multe țări europene, menită să consolideze
angajamentele aliaților americani de a sancționa Rusia dacă aceasta va face o invazie în Ucraina.

Speranțele Washingtonului de a construi un front de opoziție față de Moscova au fost complicate


de o declarație a președintelui american Joe Biden, care a estimat că Rusia va „intra” în Ucraina
și a avetizat că Moscova va plăti scump acest lucru.

Rusia a masat zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina, iar statele occidentale se tem că
Moscova plănuiește un nou asalt asupra unei țări pe care a invadat-o în 2014 pentru a anexa
peninsula Crimeea. Rusia neagă că plănuiește un atac, dar spune că ar putea lua măsuri militare
nespecificate dacă nu îi este îndeplinită o listă de cereri, inclusiv o promisiune din partea NATO
de a nu integra Ucraina.

Întrebat despre declarația lui Biden, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus
că Rusia a primit avertismente similare de cel puțin o lună.
„Credem că acestea nu contribuie în niciun fel la dezamorsarea tensiunii care a apărut acum în
Europa și, mai mult, pot contribui la destabilizarea situației”, a adăugat Peskov.

Miercuri, la Kiev, Blinken a încercat să dea asigurări Ucrainei în privința sprijinului acordat de
Statele Unite. Blinken, înainte de a se întâlni joi la Berlin cu oficiali germani, francezi și
britanici, a declarat că președintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o invazie iminentă.

Adjunctul lui Blinken, Wendy Sherman, și adjunctul lui Lavrov, Serghei Ryabkov, s-au întâlnit
de asemenea la Geneva săptămâna trecută, unde ambele părți au expus poziții aparent
ireconciliabile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adrest joi pe Twitter „marilor puteri” amintindu-le
că nu există incursiuni minore și țări mici, „la fel cum nu există victime minore și durere mică
din cauza pierderii celor dragi".

3. Spania trimite nave de război în Marea Neagră și ia în

considerare trimiterea de avioane de luptă în zonă

Spania a luat decizia să trimită nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din
Mediterana și Marea Neagră, pe măsură ce tensiunea în regiune crește din cauza
poziționării armatei ruse la granița cu Ucraina, a declarat joi ministrul Apărării,
Margarita Robles, potrivit Reuters.

O navă detectoare de mine maritime este deja pe drum, iar o fregată va ajunge în trei sau patru
zile, a spus Robles reporterilor. Guvernul de la Madrid are în vedere, de asemenea, trimiterea de
avioane de luptă în Bulgaria, a spus ea.

„Rusia nu poate spune nici unei țări ce să facă, așa că NATO va proteja și apăra suveranitatea
oricărei țări care poate, sau vrea să se alăture NATO”, a mai spus Robles.

Spania preferă un „răspuns exclusiv diplomatic” pentru rezolvarea conflictului, a adăugat ea.
Contribuția Spaniei la desfășurarea militară a NATO în Europa de Est vine după ce ministrul de
externe Jose Manuel Albares și secretarul de stat american Antony Blinken au discutat marți, în
cadrul unei întâlniri la Washington, despre un răspuns coordonat la amenințarea Rusiei față de
Ucraina.

National

1. Deputații s-au întrunit în ședință extraordinară: Ordinea de zi

Hotărârea a fost aprobată miercuri, 19 ianuarie, de Biroul permanent al Parlamentului, la cererea


președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului,
transmite Știri.md.

În cadrul ședinței plenare de vineri, 21 ianuarie, cu începere de la ora 10:00, urmează a fi dezbătute:

 proiectul de modificare a Legii cu privire la modificarea condiției de stabilire și acordare a


ajutorului pentru perioada rece a anului și a Legii privind compensarea diferenței de preț pentru
consumul gazelor naturale/energiei termice în perioada rece a anului;
 proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării
de urgență în sănătate publică.

2. Partidul ȘOR, în fața Președinției: Protestăm împotriva tarifelor la gaz

În această dimineață, în fața Președinției, s-au adunat membrii fracțiuni Partidului ȘOR, dar și alți protestatari
nemulțumiți de creșterea tarifelor la resursele energetice.

Cei adunați au acuzat actuala conducere de incompetență și iresponsabilitate. 

Întrucât Maia Sandu nu a ieșit să discute cu cetățenii, deputații Partidului Șor au anunțat că urmează să
mai organizeze proteste, cu participarea a sute de persoane. 

3. Moldovagaz anunță cum cosumatorii pot renunța la compensația din partea statului
Compania "Moldovagaz" anunță consumatorii casnici de gaz natural, care vor să renunțe la compensația din
partea statului, că pot să depună o cerere online pentru a nu primi acest suport.

Într-un comunicat remis presei, Moldovagaz explică care este procedura de renunțare la compensație,
transmite Știri.md.

La formular se atașează cererea completată și semnată electronic sau scan-copia cererii completată și
semnată manual (descarcă modelul cererii), precum și buletinul de identitate scanat.

Cererea semnată este înregistrată de SA „Moldovagaz” și, începând cu luna viitoare, factura pentru gazele
naturale se va emite fără compensare.

S-ar putea să vă placă și