PARTEA I

Anul 190 (XXXIV) — Nr. 6 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 4 ianuarie 2022

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 609 din 30 septembrie 2021 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1)
pct. 5 și ale art. 513 alin. (1) din Codul de procedură
civilă .......................................................................... 2–5

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
994/2021. — Ordin al ministrului sportului pentru aprobarea
programelor sportive de utilitate publică și a
metodologiei privind finanțarea federațiilor sportive
naționale de către Ministerul Sportului în anul 2022 .... 5

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENȚEI

1.013/2021. — Ordin pentru punerea în aplicare a Regulamentului
de organizare și funcționare a Consiliului de supraveghere
din domeniul naval................................................................ 6–9

ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL

DE FINANȚĂRI, GARANȚII ȘI ASIGURĂRI
557/2021. — Hotărâre pentru aprobarea Normei N3.5
„Garanții EximBank în numele și în contul statului”
(NI-GAR-10-VI/0) ........................................................ 10–16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 609
din 30 septembrie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 5
și ale art. 513 alin. (1) din Codul de procedură civilă
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Cristina Titirișcă — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 513 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 509
alin. (1) pct. 5 teza finală din Codul de procedură civilă, excepție
ridicată de Societatea Alpha Bank România — S.A. din
București în Dosarul nr. 431/1.285/2017 al Tribunalului
specializat Cluj și care constituie obiectul Dosarului Curții
Constituționale nr. 572D/2018.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este
legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea
Cristian Izvoran a depus la dosar un înscris în sensul respingerii
excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și,
în subsidiar, ca neîntemeiată.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 513 alin. (1) din Codul de
procedură civilă și, respectiv, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 5 teza
finală din Codul de procedură civilă, având în vedere
jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
5. Prin Încheierea din 19 martie 2018, pronunțată în Dosarul
nr. 431/1.285/2017, Tribunalul specializat Cluj a sesizat
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 513 alin. (1) coroborate cu dispozițiile
art. 509 alin. (1) pct. 5 teza finală din Codul de procedură
civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de
Societatea Alpha Bank România — S.A. din București într-o
cauză civilă având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire
formulate împotriva unei decizii pronunțate într-o acțiune în
răspundere civilă delictuală.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se
arată, în esență, că în măsura în care dispozițiile art. 513 alin. (1)
din Codul de procedură civilă deschid calea pentru o nouă
rejudecare în fond a procesului, acestea sunt neconstituționale.
Astfel, schimbarea hotărârii a cărei revizuire se solicită este
posibilă chiar dacă noul înscris nu este probant prin el însuși,
întrucât, ca urmare a admiterii în principiu a cererii de revizuire,
instanța are posibilitatea de a încuviința probe noi, altele decât
respectivul înscris. Din această perspectivă, înscrisul nou apare
ca fiind doar un pretext care permite părții nemulțumite de
soluția pronunțată să formuleze o cale de atac prin care se
urmărește rejudecarea chestiunii litigioase și cenzurarea
raționamentului instanței. În ipoteza în care înscrisul nou nu ar
fi probant prin el însuși, atunci nu poate avea loc o admitere în
principiu a cererii de revizuire, iar admiterea în principiu a unei
cereri de revizuire, urmată de administrarea de probe care au
fost solicitate în căile ordinare sau extraordinare de atac și au
fost respinse, conduce la schimbarea viziunii legiuitorului cu
privire la această cale de atac a revizuirii. Calea de atac a
revizuirii nu se poate constitui într-o cale de atac devolutivă;
având în vedere faptul că descoperirea unui înscris nou oferă
părților posibilitatea de a formula oricând o cale de atac
devolutivă, în care instanța procedează la o nouă judecată
asupra fondului, statuând atât în fapt, cât și în drept, este evident
că soluția inițială nu beneficiază de nicio garanție că va rămâne
definitivă. Dacă oricând, în baza unui înscris nou, un revizuent
ar putea să ceară o rejudecare pe fond a cauzei și să solicite
noi probe, atunci procedura judiciară inițială este inutilă, pentru
că nu se asigură părții nicio garanție că hotărârea a fost
definitivă, ea putând fi rediscutată de nenumărate ori.
7. Tribunalul specializat Cluj apreciază că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere faptul
că legiuitorul este cel care a stabilit și a prevăzut limitativ în
calea de atac a revizuirii, o cale extraordinară, acele situații în
care o hotărâre definitivă poate fi reformată, situații a căror
stabilire este la latitudinea sa.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, înscrisul depus la dosar, concluziile
procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 513
alin. (1) coroborate cu dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 teza
finală din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea
excepției de neconstituționalitate, Curtea reține însă că, deși
autoarea ridică, în mod expres, excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 513 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 509
alin. (1) pct. 5 teza finală din Codul de procedură civilă, aceasta
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
se referă la dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 și ale art. 513
alin. (1) din Codul de procedură civilă.
12. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de
neconstituționalitate, Curtea Constituțională a statuat în
jurisprudența sa, cu valoare de principiu, că, în exercitarea
controlului de constituționalitate, instanța de contencios
constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a
ridicat excepția de neconstituționalitate; în caz contrar, Curtea ar
fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea
formală de către autorul excepției a textului legal criticat. Or,
determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este
o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale
inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate
necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având
în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției.
O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret
al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție
(a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din
9 mai 2012, sau Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din
18 decembrie 2006).
13. Prin urmare, Curtea reține că obiect al controlului de
constituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5
și ale art. 513 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au
următorul cuprins:
— art. 509 alin. (1) pct. 5: „(1) Revizuirea unei hotărâri
pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută
dacă: [...] 5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri
doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut
fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților;”;
— art. 513 alin. (1): „(1) Cererea de revizuire se soluționează
potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu
hotărârea atacată.”
14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale
ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la
soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Totodată, se
invocă dispozițiile art. 6 referitoare la dreptul la un proces
echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că, potrivit art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care
poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra
fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar
pentru ipotezele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul
articolului menționat. Art. 509 alin. (2) din Codul de procedură
civilă prevede, tot limitativ, ipoteze de excepție, în care, chiar
dacă nu s-a evocat fondul, hotărârea este susceptibilă de a fi
atacată pe calea revizuirii. Revizuirea poate fi formulată doar
împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute
de art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, întrucât, în
caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, stipulat
de art. 457 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia căile de
atac pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute de lege, în
condițiile și termenele stabilite de aceasta.
16. Curtea constată că revizuirea este o cale de atac
nedevolutivă care vizează remedierea procesuală a erorilor de
judecată ce au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin
hotărârea atacată. În ceea ce privește categoriile de hotărâri
care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că
acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătorești prin care
instanțele judecătorești s-au pronunțat cu privire la caracterul
fondat sau nefondat al cererii, obiectul revizuirii constituindu-l
hotărârile pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și
doar cu titlu de excepție și pentru motivele limitativ prevăzute
3
de art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă pot face obiect
al revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul (a se vedea Decizia
nr. 66 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, paragraful 15, sau
Decizia nr. 718 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 3 martie 2020,
paragraful 18).
17. De asemenea, Curtea observă că revizuirea, fiind o cale
extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de
fapt, are drept scop restabilirea adevărului în cauză, ceea ce
este în deplină concordanță cu prevederile art. 124 din
Constituție privind înfăptuirea justiției (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 192 din 21 martie 2011, sau Decizia
nr. 46 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 209 din 12 aprilie 2013). Calea
extraordinară de atac a revizuirii — cale de retractare,
nedevolutivă, menită, în esență, să corecteze erorile de fapt —
a fost concepută pentru a fi utilizată în ceea ce privește
hotărârile pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, în
care judecătorul se pronunță asupra temeiniciei sau
netemeiniciei pretențiilor formulate prin cererea de chemare în
judecată, iar nu cu referire la cele prin care acțiunea introductivă
de instanță se respinge exclusiv pe considerente de procedură,
prin soluționarea excepțiilor dirimante, al căror scop este de a
împiedica instanța să intre în cercetarea fondului, tocmai prin
faptul că fac inutilă antamarea unor aspecte substanțiale
privitoare la dreptul pretins de reclamant.
18. În continuare, Curtea reține că dispozițiile art. 509 alin. (1)
din Codul de procedură civilă sunt norme de procedură, iar, în
conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din
Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac
împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege.
Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are
libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și
Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea
normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală. De
altfel, în interpretarea acestei prevederi, Curtea Constituțională
a statuat, în jurisprudența sa, că, în privința condițiilor de
exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze
categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, hotărârile
supuse acestora, termenele de declarare, forma în care trebuie
făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune,
competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și
altele asemenea, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din
Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești
și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”
(Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016).
19. În ceea ce privește motivul de revizuire reglementat de
art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, Curtea
observă că susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate
privind noul înscris care deschide calea de atac vizează
caracterul probant al acestuia și posibilitatea de administrare de
noi probe sau de administrare de probe care au fost solicitate în
căile ordinare sau extraordinare de atac și au fost respinse, ceea
ce ar încălca dreptul la un proces echitabil și la soluționarea
cauzelor într-un termen rezonabil, întrucât soluția inițială nu ar
beneficia de nicio garanție că va rămâne definitivă. În acest
sens, Curtea reține că evaluarea caracterului probant al
înscrisului nou nu reprezintă un aspect de constituționalitate, ci
este un element care ține de aprecierea instanței de judecată. În
ceea ce privește administrarea de probe în cadrul căii de atac a
revizuirii, Curtea observă că există o diferență esențială între
căile de atac devolutive și cele nedevolutive, în sensul că, în
cazul acestora din urmă, posibilitățile probatorii ale părților sunt
limitate. Distincția privitoare la mijloacele de probă ce pot fi
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
administrate în căile de atac este valabilă numai pentru calea
de atac propriu-zisă, ea nemaifuncționând atunci când se pune
problema rejudecării procesului ca efect al admiterii căii de atac.
Astfel, contrar susținerilor autoarei excepției de
neconstituționalitate și având în vedere că art. 513 alin. (3) din
Codul de procedură civilă prevede expres că, în procedura de
judecată a revizuirii, „dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea
revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”, rezultă că nu se
reia întreaga judecată cu ocazia dezbaterilor asupra revizuirii,
ci părțile își limitează cuvântul la acele susțineri care pot
demonstra admisibilitatea revizuirii.
20. Mai mult, în jurisprudența instanțelor de judecată s-a
afirmat constant că nu orice proces definitiv câștigat poate fi
supus revizuirii și că admisibilitatea cererii de revizuire
întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de
procedură civilă este condiționată nu numai de descoperirea
ulterior judecății a unor acte noi și de imposibilitatea înfățișării lor
în instanță din cauza unor împrejurări independente de voința
părții, ci și de caracterul determinant al acestor înscrisuri, în
sensul că dacă ar fi fost cunoscute de instanță cu ocazia
judecării pricinii, ar fi putut duce la altă soluție decât cea
pronunțată. În caz contrar, un proces definitiv câștigat ar putea
fi supus revizuirii pe bază de acte și dovezi posterior
confecționate, iar autoritatea de lucru judecat ar deveni iluzorie
(a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 3.145 din 13 noiembrie
2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția I
civilă).
21. Totodată, Curtea Constituțională a statuat, cu valoare de
principiu, că accesul liber la justiție nu presupune ca, în toate
cauzele, acesta să fie asigurat la toate structurile judecătorești
și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența
și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, care,
asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor
judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli
deosebite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din
8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Ca atare, nu se poate reține
încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind
dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un
termen rezonabil.
22. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 513 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
Curtea reține că autoarea acesteia nu motivează pretinsa
contrarietate cu dispozițiile Legii fundamentale. Or, în
jurisprudența sa, instanța constituțională a conturat o anumită
structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de
neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul
contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de
referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul
excepției a relației de contrarietate existente între cele două
texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului
criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie
fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie
menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea,
indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În
condițiile în care primele două elemente pot fi determinate
absolut, al treilea element comportă un anumit grad de
relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel,
motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este
neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci dimpotrivă, ea
rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare,
materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non
a existenței acesteia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 928
din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Decizia nr. 465
din 17 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 627 din 29 mai
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555
din 23 iulie 2008, Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie
2009, Decizia nr. 727 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 10 iunie 2009, Decizia
nr. 542 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, Decizia nr. 611 din
12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 509 din 19 iulie 2011, Decizia nr. 646 din 17 mai 2011, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011,
Decizia nr. 1.116 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 9 noiembrie 2011).
23. În aceste condiții, Curtea constată că în situația în care
textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel
încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil
existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este
obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate
și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins
în excepția ridicată cele trei elemente menționate. Însă, chiar dacă
excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată,
deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are
nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul
general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind
contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în
acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie
2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504
din 15 iulie 2011). Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care
excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca
element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate
desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie
din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de
legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea Constituțională
a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale
sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de
neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției
de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră
eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului
acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea
ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă,
în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de
către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de
neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele
de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi
însoțită de dovezile depuse de părți»” (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014,
paragraful 16, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie
2011, și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).
24. Or, în prezenta cauză, indicarea temeiului constituțional
nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a
criticilor vizate de autoarea excepției de neconstituționalitate cu
privire la prevederile art. 513 alin. (1) din Codul de procedură
civilă. Așa fiind, Curtea reține că, date fiind caracterul general al
textului constituțional invocat, precum și lipsa explicitării
pretinsei relații de contrarietate a dispoziției legale criticate față
de acesta, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de
neconstituționalitate. Totodată, instanța de control constituțional
nu se poate substitui autoarei în formularea unor critici de
neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat
din oficiu, inadmisibil, astfel încât Curtea urmează să respingă
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 513 alin. (1)
din Codul de procedură civilă ca inadmisibilă.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022 5

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 513 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
excepție ridicată de Societatea Alpha Bank România — S.A. din București în Dosarul nr. 431/1.285/2017 al Tribunalului specializat
Cluj.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași
instanțe și constată că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile
formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului specializat Cluj și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Titirișcă

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SPORTULUI

ORDIN
pentru aprobarea programelor sportive de utilitate publică și a metodologiei privind finanțarea
federațiilor sportive naționale de către Ministerul Sportului în anul 2022
Având în vedere:
— art. 69 și art. 71 alin. (1) lit. a) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 54 din Regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 884/2001;
— art. 1 și art. 2 alin. (1) din Normele financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.447/2007, cu modificările și completările ulterioare;
— Referatul Direcției politici pentru sport nr. 8.054 din 22.12.2021,
în temeiul art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului
și Sportului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă programele sportive de utilitate publică
destinate finanțării federațiilor sportive naționale în anul 2022,
conform anexei nr. 1.
Art. 2. — Se aprobă metodologia privind finanțarea
federațiilor sportive naționale de către Ministerul Sportului în
anul 2022, conform anexei nr. 2.
Art. 3. — Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 4. — Direcțiile, serviciile, compartimentele de specialitate
din cadrul Ministerului Sportului și federațiile sportive naționale
vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul sportului,
Novák Carol-Eduard
București, 23 decembrie 2021.
Nr. 994.

*) Anexele nr. 1 și 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 bis, care se poate achiziționa de la Biroul pentru relații cu publicul din
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENȚEI

CONSILIUL CONCURENȚEI

ORDIN
pentru punerea în aplicare a Regulamentului de organizare și funcționare
a Consiliului de supraveghere din domeniul naval
Având în vedere Hotărârea nr. 1 din 25.11.2021 a Consiliului de supraveghere din domeniul naval de aprobare a
Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de supraveghere din domeniul naval,
în temeiul prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, coroborat cu art. 661 alin. (192) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor
navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de
transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Consiliului Concurenței emite următorul ordin:

Art. 1. — Se pune în aplicare Regulamentul de organizare și Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 18 mai 2018,
funcționare a Consiliului de supraveghere din domeniul naval, se abrogă.
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Compartimentele de specialitate din cadrul
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Consiliului Concurenței vor urmări punerea în aplicare a
Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 450/2018 prevederilor prezentului ordin.
privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare Art. 4. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în
al Consiliului de supraveghere din domeniul naval, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Consiliului Concurenței,
Bogdan Marius Chirițoiu

București, 20 decembrie 2021.

Nr. 1.013.

ANEXĂ

REGULAMENT
de organizare și funcționare a Consiliului de supraveghere din domeniul naval
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. — (1) Consiliul de supraveghere din domeniul naval
este organizat și funcționează ca structură fără personalitate
juridică în cadrul Consiliului Concurenței, în conformitate cu
prevederile art. 661 alin. (1) din Ordonanța Guvernului
nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile,
utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând
domeniului public, precum și desfășurarea activităților de
transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare,
republicată, cu modificările și completările ulterioare (denumită
în continuare Ordonanța Guvernului nr. 22/1999).
(2) Consiliul de supraveghere din domeniul naval este
independent din punct de vedere organizatoric, juridic,
decizional și cu privire la deciziile de ordin financiar față de
administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) din Ordonanța
Guvernului nr. 22/1999, față de utilizatorii de infrastructură de
transport naval, precum și față de operatorii economici care
desfășoară activități de transport naval prevăzute la art. 19 din
Ordonanța Guvernului nr. 22/1999. Din punct de vedere
decizional, Consiliul de supraveghere din domeniul naval este
independent față de orice autoritate publică.
Art. 2. — Consiliul de supraveghere din domeniul naval este
autoritatea relevantă din România, în conformitate cu
prevederile art. 17 din Regulamentul (UE) 2017/352 al
Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2017
de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și
a normelor comune privind transparența financiară a porturilor
(denumit în continuare Regulament).
CAPITOLUL II
Organizarea Consiliului de supraveghere
din domeniul naval
Art. 3. — (1) Consiliul de supraveghere din domeniul naval
este format din 5 membri, selectați în cadrul unei proceduri
transparente, numiți prin ordin al președintelui Consiliului
Concurenței pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii
mandatului o singură dată. Președintele Consiliului de
supraveghere din domeniul naval este numit dintre membrii
Plenului Consiliului Concurenței.
(2) În cazul vacantării unui loc în Consiliul de supraveghere
din domeniul naval, pentru una dintre situațiile prevăzute la
art. 661 alin. (9) lit. b)—d) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999,
se va proceda la numirea unui nou membru pentru durata
rămasă din mandat în funcția devenită vacantă, în condițiile legii.
Membrii Consiliului de supraveghere din domeniul naval ale
căror mandate au expirat rămân în funcție până la numirea
succesorilor lor.
Art. 4. — (1) Pentru a fi numiți, membrii Consiliului de
supraveghere din domeniul naval trebuie să îndeplinească,
cumulativ, condițiile prevăzute la art. 661 alin. (5) din Ordonanța
Guvernului nr. 22/1999.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
(2) Mandatul de membru al Consiliului de supraveghere din
domeniul naval încetează:
a) la expirarea duratei;
b) prin demisie;
c) prin deces;
d) prin revocare, dispusă prin ordin al președintelui
Consiliului Concurenței în cazurile prevăzute la art. 661 alin. (9),
coroborat cu alin. (10) și (11) din Ordonanța Guvernului
nr. 22/1999.
(3) Membrii Consiliului de supraveghere din domeniul naval
nu pot deține nicio funcție sau responsabilitate profesională în
cadrul operatorilor sau al entităților reglementate timp de 2 ani
după încheierea mandatului lor.
Art. 5. — (1) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului
de supraveghere din domeniul naval au dreptul la o indemnizație
lunară de 20% din indemnizația lunară a președintelui Consiliului
Concurenței.
(2) Cheltuielile necesare desfășurării activității Consiliului de
supraveghere din domeniul naval vor fi cuprinse în bugetul
Consiliului Concurenței.
(3) Consiliul de supraveghere din domeniul naval poate
apela, în scopul îndeplinirii atribuțiilor sale legale, în cazuri
speciale, la specialiști externi din domeniul naval sau adiacent.
CAPITOLUL III
Atribuțiile Consiliului de supraveghere din domeniul
naval, ale președintelui și ale membrilor acestuia
Art. 6. — (1) Consiliul de supraveghere din domeniul naval
acționează în domeniul transportului naval, fără a aduce
atingere competențelor Consiliului Concurenței de a aplica
dispozițiile Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.
(2) Consiliul de supraveghere din domeniul naval exercită
următoarele atribuții:
a) urmărește în ce măsură administrațiile prevăzute la art. 23
alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 respectă
prevederile art. 24 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului
nr. 22/1999;
b) avizează normele de fundamentare a tarifelor prevăzute
pentru utilizarea infrastructurii portuare și a infrastructurii de căi
navigabile interioare, percepute de către administrațiile portuare
prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului
nr. 22/1999, precum și structura pe elemente de cheltuieli a
acestora;
c) avizează normele de fundamentare a chiriei, respectiv a
redevenței pentru închirierea și concesiunea/subconcesiunea
terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului sau
unităților administrativ-teritoriale, percepute de către
administrațiile portuare prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) din
Ordonanța Guvernului nr. 22/1999;
d) avizează normele de fundamentare a tarifelor percepute
de către administrațiile portuare prevăzute la art. 23 alin. (1)
și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 pentru efectuarea
serviciilor de siguranță și structura pe elemente de cheltuieli a
acestor tarife și verifică proporționalitatea acestora cu costul
serviciului furnizat;
e) urmărește aplicarea în mod nediscriminatoriu a tarifelor
prevăzute la lit. b)—d), stabilite în conformitate cu art. 37 alin. (2)
din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999;
f) analizează din oficiu sau la plângere și se pronunță, prin
decizie, cu privire la un tratament inechitabil sau discriminatoriu,
aplicat prin deciziile administratorului infrastructurii de transport
naval, în ceea ce privește:
(i) accesul la infrastructura de transport naval;
(ii) nivelul și/sau structura chiriilor/redevențelor/tarifelor de
utilizare, aplicate în legătură cu infrastructura portuară
și de căi navigabile interioare, precum și efectuarea
serviciilor de siguranță;
7
(iii) cerințele minime aplicate pentru furnizarea serviciilor
de siguranță;
(iv) procedura de acordare/refuz a/al dreptului de a furniza
servicii de siguranță;
g) monitorizează și avizează procedura de elaborare a
contractelor-cadru prevăzută la art. 401 din Ordonanța
Guvernului nr. 22/1999;
h) formulează recomandări pentru adoptarea de măsuri care
să faciliteze dezvoltarea domeniului transportului naval;
i) colaborează cu alte autorități publice în îndeplinirea
atribuțiilor ce îi revin;
j) analizează periodic respectarea cadrului legal în domeniul
său de activitate și face propuneri pentru îmbunătățirea
acestuia, în concordanță cu reglementările Uniunii Europene;
k) efectuează schimburi de informații cu organisme de
supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene
cu privire la activitatea, principiile și practicile lor decizionale,
astfel încât acestea să fie armonizate.
(3) În scopul exercitării atribuției prevăzute la alin. (2) lit. k),
Consiliul de supraveghere din domeniul naval participă la
reuniunile periodice organizate de organismele de supraveghere
similare din ale state membre ale Uniunii Europene sau de
Comisia Europeană, precum și la alte activități similare.
(4) Participarea Consiliului de supraveghere din domeniul
naval la reuniunile prevăzute la alin. (3) se poate desfășura și
prin mijloace electronice, care să întrunească condițiile tehnice
necesare pentru identificarea participanților și care garantează
securitatea și confidențialitatea.
Art. 7. — În exercitarea atribuțiilor sale de autoritate
relevantă, Consiliul de supraveghere din domeniul naval
monitorizează respectarea de către administrațiile portuare a
obligațiilor prevăzute la art. 3, 4, 5, 6, 8, 11, 12, 13 și 15 din
Regulament, analizează la plângere sau din oficiu și se
pronunță, prin decizie, cu privire la nerespectarea prevederilor
Regulamentului, având ca obiect:
a) obligațiile cu privire la accesul pe piață pentru furnizarea
serviciilor portuare în porturile maritime, precum și condițiile
prevăzute la art. 3 din Regulament;
b) cerințele minime pentru furnizarea de servicii portuare,
precum și procedura pentru asigurarea respectării cerințelor
minime, prevăzute la art. 4 și 5 din Regulament;
c) prevederile privind limitarea numărului de furnizori de
servicii portuare, conform art. 6 din Regulament;
d) limitările în sarcina operatorilor interni, stabilite conform
art. 8 din Regulament;
e) prevederile referitoare la transparența relațiilor financiare,
stabilite conform art. 11 din Regulament;
f) prevederile cu privire la stabilirea taxelor de servicii
portuare, precum și a taxelor de utilizare a infrastructurii
portuare, conform art. 12 și 13 din Regulament;
g) nerespectarea obligațiilor de consultare a utilizatorilor
portuari și a altor părți interesate prevăzute la art. 15 din
Regulament, inclusiv a obligației de respectare a confidențialității
informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.
Art. 8. — (1) Condițiile pe care o solicitare adresată
Consiliului de supraveghere din domeniul naval trebuie să le
îndeplinească pentru a putea fi calificată ca plângere, precum și
procedura de soluționare a plângerilor sunt aprobate prin
Regulamentul privind analiza și soluționarea plângerilor
prevăzute la art. 662 alin. (2) lit. f) și alin. (22) din Ordonanța
Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor
navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval
aparținând domeniului public, precum și desfășurarea
activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile
interioare, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului
Concurenței nr. 25/2021.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
(2) În exercitarea atribuțiilor sale, ori de câte ori Consiliul de
supraveghere din domeniul naval constată că pot fi incidente
prevederile legislației în materia concurenței și/sau a ajutorului
de stat informează Consiliul Concurenței.
Art. 9. — Membrii Consiliului de supraveghere din domeniul
naval au obligația păstrării confidențialității informațiilor și
documentelor la care au acces în scopul îndeplinirii atribuțiilor
prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 22/1999. În sensul
asigurării acestei obligații, membrii Consiliului de supraveghere
din domeniul naval nu vor pune la dispoziția altor părți datele
și/sau înscrisurile la care au acces în vederea exercitării
atribuțiilor funcției ocupate, cu excepția autorităților judiciare și
a instanței de judecată.
Art. 10. — (1) Președintele Consiliului de supraveghere din
domeniul naval are următoarele atribuții:
a) reprezintă Consiliul de supraveghere din domeniul naval
în fața autorităților și instituțiilor publice, din țară și străinătate,
precum și a organismelor și organizațiilor internaționale din
domeniul naval;
b) convoacă, conduce ședințele Consiliului de supraveghere
din domeniul naval și supune la vot propunerile membrilor
acestuia;
c) semnează corespondența, ca urmare a îndeplinirii
atribuțiilor, potrivit prevederilor art. 661 și 662 din Ordonanța
Guvernului nr. 22/1999;
d) semnează deciziile și hotărârile Consiliului de
supraveghere din domeniul naval emise în aplicarea
prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 22/1999;
e) exercită orice alte atribuții care îi revin potrivit legii.
(2) Președintele Consiliului de supraveghere din domeniul
naval poate delega puteri de reprezentare, prin mandat,
oricăruia dintre membri, conducerii structurii de specialitate
prevăzute la art. 12 sau inspectorilor de concurență, în mandat
fiind menționate expres puterile delegate și durata exercitării lor.
Art. 11. — Membrii Consiliului de supraveghere din domeniul
naval au următoarele atribuții:
a) participă obligatoriu la ședințele Consiliului de
supraveghere din domeniul naval, fie fizic, fie prin mijloace
electronice care să întrunească condițiile tehnice necesare
pentru identificarea participanților și care garantează securitatea
și confidențialitatea; în situația absenței nemotivate de la
ședințe, indemnizația prevăzută la art. 661 alin. (15) din
Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 va fi diminuată în mod
corespunzător;
b) participă la dezbaterile din cadrul ședințelor, deliberează
și își exprimă votul în conformitate cu atribuțiile legale conferite;
c) semnează deciziile și hotărârile Consiliului de
supraveghere din domeniul naval prin care se dispun măsuri și
se aplică sancțiuni;
d) îndeplinesc orice alte atribuții conform delegării dispuse
de președintele Consiliului de supraveghere din domeniul naval.
Art. 12. — (1) În cadrul Consiliului Concurenței funcționează
o structură organizatorică care asigură aparatul tehnic necesar
desfășurării activității Consiliului de supraveghere din domeniul
naval. Aceasta este subordonată Consiliului de supraveghere
din domeniul naval în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor
prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 22/1999.
(2) Structura organizatorică prevăzută la alin. (1) exercită
atribuțiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (3) din Regulamentul
de organizare și funcționare a Consiliului Concurenței, pus în
aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței
nr. 985/2019, cu modificările ulterioare.
(3) În cadrul structurii organizatorice sunt încadrate aceleași
categorii de personal ca și în celelalte direcții ale Consiliului
Concurenței. Funcția publică de specialitate este cea de
inspector de concurență. Inspectorii de concurență din cadrul
structurii organizatorice exercită puterile de inspecție în condițiile
prevăzute de Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 13. — (1) În exercitarea atribuțiilor sale, inclusiv a celor
de autoritate relevantă în înțelesul Regulamentului, Consiliul de
supraveghere din domeniul naval poate să solicite
administratorului infrastructurii, precum și oricăror utilizatori ai
infrastructurii portuare, furnizori de servicii portuare, operatori
economici și/sau autorități publice, furnizarea informațiilor și
documentelor relevante necesare exercitării atribuțiilor sale.
(2) Informațiile solicitate conform prevederilor alin. (1) se
furnizează în termenul stabilit prin cererea de informații, care nu
poate depăși 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării
acestora. În situații excepționale, Consiliul de supraveghere din
domeniul naval poate acorda o prelungire a acestui termen.
Furnizarea de informații inexacte, incomplete sau care induc în
eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea
informațiilor și documentelor solicitate constituie contravenție și
se sancționează potrivit art. 68 alin. (11) lit. b) din Ordonanța
Guvernului nr. 22/1999.
CAPITOLUL IV
Funcționarea Consiliului de supraveghere
din domeniul naval
SECȚIUNEA 1
Convocarea ședințelor
Art. 14. — (1) Activitatea Consiliului de supraveghere din
domeniul naval se desfășoară în ședințe ordinare și
extraordinare.
(2) Ședințele ordinare se desfășoară lunar, iar ședințele
extraordinare ori de câte ori este necesar pentru analizarea unor
situații care nu suportă întârziere.
(3) Ședințele Consiliului de supraveghere din domeniul naval
se pot desfășura și prin mijloace electronice care să întrunească
condițiile tehnice necesare pentru identificarea participanților și
care garantează securitatea și confidențialitatea comunicării.
Răspunderea pentru garantarea confidențialității dezbaterilor
aparține membrilor care participă la ședințele Consiliului de
supraveghere din domeniul naval prin mijloace electronice.
Art. 15. — (1) Convocarea membrilor Consiliului de
supraveghere din domeniul naval se face în scris de către
președinte.
(2) Convocarea va cuprinde data, ora, locul și, după caz,
modalitatea în care se va desfășura ședința, precum și ordinea
de zi.
(3) Convocarea Consiliului de supraveghere din domeniul
naval în ședință ordinară se va comunica, inclusiv prin e-mail,
prin grija structurii organizatorice prevăzute la art. 12, cu cel
puțin 5 zile înainte de desfășurarea ședinței.
(4) În cazuri excepționale/urgente, convocarea Consiliului de
supraveghere din domeniul naval în ședință extraordinară se va
comunica prin mijloace electronice/telefonic, prin grija structurii
organizatorice prevăzute la art. 12, în termen de două zile sau,
după caz, cu nu mai puțin de 24 de ore înainte de desfășurarea
ședinței.
(5) Convocarea va fi însoțită de materialele ce urmează să fie
supuse dezbaterilor.
SECȚIUNEA a 2-a
Desfășurarea ședințelor
Art. 16. — (1) Ședințele Consiliului de supraveghere din
domeniul naval sunt conduse de președinte sau, în absența
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
acestuia, de un membru al Consiliului de supraveghere din
domeniul naval desemnat de președinte. Președintele
Consiliului de supraveghere din domeniul naval poate delega
puteri de reprezentare oricăruia dintre membri, mandatul
trebuind să menționeze expres puterile delegate și durata
exercitării lor.
(2) Proiectele înscrise pe ordinea de zi vor fi dezbătute în
ordinea în care au fost înscrise. Ordinea de zi a ședințelor se
aprobă la începutul fiecărei ședințe și poate fi completată sau
modificată, la propunerea președintelui, cu votul a cel puțin
3 membri.
(3) Dezbaterile din cadrul ședințelor Consiliului de
supraveghere din domeniul naval au loc conform ordinii de zi,
sunt înregistrate audio și video și se consemnează în procesul-
verbal al ședinței.
(4) Procesul-verbal al ședinței se redactează de către o
persoană desemnată din cadrul structurii de specialitate
prevăzute la art. 12, pe baza înregistrării audio și video și a
consemnărilor din cadrul ședinței. Procesul-verbal va fi
înregistrat în Registrul de procese-verbale al Consiliului de
supraveghere din domeniul naval.
SECȚIUNEA a 3-a
Deliberarea și decizia în cadrul ședințelor
Consiliului de supraveghere din domeniul naval
Art. 17. — (1) În exercitarea atribuțiilor sale, inclusiv a celor
de autoritate relevantă, Consiliul de supraveghere din domeniul
naval emite decizii și hotărâri.
(2) Deciziile Consiliului de supraveghere din domeniul naval
se adoptă cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți.
Fiecare membru dispune de un vot. În caz de paritate de voturi,
prevalează soluția votată de președinte sau, după caz, de
reprezentantul care îl înlocuiește.
(3) Consiliul de supraveghere din domeniul naval aprobă prin
hotărâre regulamente și instrucțiuni, care vor fi puse în aplicare
prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței și publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Consiliul de supraveghere din domeniul naval deliberează
și decide valabil în cvorum de cel puțin 3 membri.
(5) Deliberările Consiliului de supraveghere din domeniul
naval nu sunt publice. Acestea se consemnează în cadrul unei
minute, care nu este un document public, redactată de către o
persoană desemnată din cadrul structurii de specialitate
prevăzute la art. 12.
(6) Data deliberării Consiliului de supraveghere din domeniul
naval va fi inclusă în procesul-verbal al ședinței prevăzut la
art. 18.
(7) Membrii Consiliului de supraveghere din domeniul naval
care au votat împotriva luării unei decizii în forma adoptată vor
solicita menționarea opiniilor lor separate în procesul-verbal al
ședinței.
(8) Membrii Consiliului de supraveghere din domeniul naval
se retrag din procesul decizional în cazul în care aceștia,
soțul/soția acestora, rudele sau afinii de gradul II inclusiv au un
interes personal de natură patrimonială care ar putea influența
îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce le revin.
SECȚIUNEA a 4-a
Comunicarea și contestarea deciziilor
Art. 18. — (1) Deciziile Consiliului de supraveghere din
domeniul naval sunt obligatorii pentru toate părțile vizate de
acestea.
9
(2) Deciziile Consiliului de supraveghere din domeniul naval
prin care se aplică amenzi constituie titluri executorii, fără vreo
altă formalitate, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Deciziile se redactează prin grija structurii de specialitate
prevăzute la art. 12, se semnează de membrii Consiliului de
supraveghere din domeniul naval și ulterior sunt comunicate
părților implicate, cu respectarea termenelor legale.
(4) Exemplarul care se comunică părților este semnat de
președintele Consiliului de supraveghere din domeniul naval sau
de reprezentantul desemnat de acesta, care l-a înlocuit la
ședința în care a fost luată decizia.
(5) Deciziile Consiliului de supraveghere din domeniul naval
prin care sunt soluționate plângeri se comunică părților în
termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la deliberare.
(6) Deciziile Consiliului de supraveghere din domeniul naval
pot fi contestate la Curtea de Apel București, Secția contencios
administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare. Instanța
poate dispune, la cerere, suspendarea executării deciziei
atacate, în condițiile legii. În cazul amenzilor, suspendarea se
poate dispune cu condiția plății unei cauțiuni stabilite conform
prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la
creanțele bugetare.
(7) Procesele-verbale de constatare și de aplicare a unor
sancțiuni, întocmite în conformitate cu prevederile art. 671 din
Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, pot fi contestate la
Judecătoria Sectorului 1 București, în termen de 15 zile de la
comunicare. Hotărârea judecătoriei se poate ataca cu recurs la
Tribunalul București — Secția contencios administrativ, în
termen de 15 zile de la comunicare.
SECȚIUNEA a 5-a
Registrele Consiliului de supraveghere din domeniul naval
Art. 19. — Registrele Consiliului de supraveghere din
domeniul naval comune cu cele ale Consiliului Concurenței sunt
următoarele:
a) Registrul general de intrare și de ieșire a corespondenței;
b) Registrul de arhivă.
Art. 20. — Registrele specifice Consiliului de supraveghere
din domeniul naval sunt următoarele:
a) Registrul de ședință, în care se consemnează
convocatoarele, ordinea de zi, minutele deliberărilor și
procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de supraveghere din
domeniul naval;
b) Registrul de decizii și hotărâri, în care se înregistrează
deciziile și hotărârile Consiliului de supraveghere din domeniul
naval;
c) alte registre necesare desfășurării activității Consiliului de
supraveghere din domeniul naval, după caz.
CAPITOLUL V
Dispoziții finale
Art. 21. — (1) Consiliul de supraveghere din domeniul naval
întocmește și publică anual, pe pagina web proprie, raportul
privind activitatea desfășurată.
(2) Deciziile emise de către Consiliul de supraveghere din
domeniul naval se publică pe pagina web proprie. La publicare
se va ține seama de interesele legitime ale părților în cauză.
Deciziile vor fi confidențializate într-o formă care asigură
protejarea secretelor de afaceri ale părților.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022

ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL

DE FINANȚĂRI, GARANȚII ȘI ASIGURĂRI
COMITETUL INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII ȘI ASIGURĂRI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Normei N3.5 „Garanții EximBank în numele și în contul statului”
(NI-GAR-10-VI/0)
În baza Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înființarea, atribuțiile, competențele și modul de funcționare ale
Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări și reglementarea operațiunilor de finanțare, garantare și asigurare
efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK — S.A. în numele și în contul statului, cu modificările și
completările ulterioare, luând în analiză propunerea de aprobare a Normei N3.5 „Garanții EximBank în numele și în contul
statului” (NI-GAR-10-VI/0) și ținând seama de:
— Legea nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK — S.A.,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— Nota de aprobare nr. 3.840 din 13.12.2021 întocmită de Banca de Export-Import a României EximBank — S.A.,
Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, întrunit în ședința din ziua de 17 decembrie 2021, h o t ă r ă ș t e:
Art. 1. — Se aprobă Norma N3.5 „Garanții EximBank în Art. 3. — La intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă
numele și în contul statului” (NI-GAR-10-VI/0), în forma Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta Asigurări nr. 79/2016 pentru aprobarea Normei „Garanții
hotărâre. EximBank în numele și în contul statului” (NI-GAR-10-V/0),
Art. 2. — Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din
în Monitorul Oficial al României, Partea I. 22 iunie 2016.
Președintele Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări,
Lucian Ovidiu Heiuș
București, 17 decembrie 2021.
Nr. 557.

ANEXĂ

NORMA
N3.5 „Garanții EximBank în numele și în contul statului” (NI-GAR-10-VI/0)
Prezenta normă (denumită în continuare Norma) a fost
elaborată în conformitate cu Legea nr. 96/2000 privind organizarea
și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK —
S.A., republicată, cu modificările și completările ulterioare
(denumită în continuare Legea nr. 96/2000), și cu Hotărârea
Guvernului nr. 534/2007 privind înființarea, atribuțiile,
competențele și modul de funcționare ale Comitetului
Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări și reglementarea
operațiunilor de finanțare, garantare și asigurare efectuate de
Banca de Export-Import a României EXIMBANK — S.A. în numele
și în contul statului, cu modificările și completările ulterioare.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. — Norma instituie o schemă de garantare în condiții
de piață (denumită în continuare Schema) destinată să asigure
dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea utilităților de interes
public, dezvoltarea regională, susținerea activității de cercetare-
dezvoltare, protecția mediului înconjurător, ocuparea și formarea
personalului, susținerea și dezvoltarea întreprinderilor mici și
mijlocii, precum și susținerea tranzacțiilor internaționale.
Art. 2. — În baza Normei, Banca de Export-Import a României
EXIMBANK — S.A. garantează, în numele și în contul statului
(NCS), finanțările acordate de către instituții de credit pentru
realizarea investițiilor și/sau pentru susținerea activității curente.
1 Publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 249 din 31 iulie 2014.
Art. 3. — (1) Sursa de realizare a acestor operațiuni este
Fondul pentru garanții, prevăzut la art. 10 lit. a) din Legea
nr. 96/2000.
(2) Fondul pentru garanții va putea fi angajat în limita maximă
de expunere stabilită de Comitetul Interministerial de Finanțări,
Garanții și Asigurări (denumit în continuare CIFGA).
Art. 4. — Schema este elaborată cu respectarea prevederilor
Comunicării Comisiei Europene cu privire la aplicarea articolelor 87
și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de
garanții, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C,
nr. 155 din 20 iunie 2008, astfel încât garanțiile acordate în
cadrul Schemei respectă condițiile care exclud existența
ajutorului de stat, respectiv:
a) ordonatorul nu se află în dificultate, în conformitate cu
prevederile Comunicării Comisiei — Orientări privind ajutoarele
de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor
nefinanciare aflate în dificultate1;
b) gradul de acoperire oferit de garanția NCS poate fi
determinat în mod corespunzător în momentul acordării acesteia,
respectiv garanția NCS se referă la operațiuni de finanțare
specifice, are o sumă maximă determinată și o durată limitată;
c) garanția NCS nu acoperă mai mult de 80% din valoarea
finanțării;
d) valoarea garanției NCS se reduce prorata pe măsura
rambursării creditului/diminuării valorii angajamentului;
e) condițiile de acordare a garanțiilor NCS în cadrul Schemei
se bazează pe evaluarea ex-ante a riscurilor generate de
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
diferitele tipuri de ordonatori și de finanțări eligibile, comisioanele
plătite de ordonator asigurând autofinanțarea Schemei.
Capacitatea de autofinanțare a Schemei se analizează anual;
f) comisioanele plătite de ordonator acoperă riscurile normale
ce rezultă din acordarea garanțiilor, costurile administrative ale
Schemei și finanțarea anuală a capitalului;
g) în cadrul Schemei sunt stabilite transparent criteriile de
eligibilitate, cuantumul și durata maximă de acordare a
garanțiilor NCS.
Art. 5. — (1) Garanțiile NCS se acordă cu respectarea
prevederilor Recomandării Comisiei C (2020) 4885 F din 14 iulie
2020 privind condiționarea acordării de sprijin financiar public
pentru întreprinderi din Uniunea Europeană de lipsa unei
legături cu jurisdicțiile necooperante.
(2) Garanțiile NCS se acordă cu respectarea principiilor și
standardelor prevăzute în Politica EximBank NCS privind
dezvoltarea durabilă2.
CAPITOLUL II
Definiții
Art. 6. — În sensul Normei, următorii termeni se definesc astfel:
a) EximBank NCS sau garant — Banca de Export-Import a
României EXIMBANK — S.A., în numele și în contul statului;
b) beneficiarul garanției (beneficiar) — instituție de credit sau
grup de instituții de credit, așa cum sunt definite la art. 3 lit. a) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile
de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și
completările ulterioare, și care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
(i) își desfășoară activitatea pe teritoriul României în
conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și
adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și
completările ulterioare;
(ii) acordă finanțări cu respectarea reglementărilor interne
aplicabile, a celor privind cunoașterea clientelei,
precum și a celor privind prevenirea și combaterea
spălării banilor și finanțării terorismului;
c) ordonator — persoane juridice înființate/organizate în baza
Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, sau în baza Legii nr. 15/1990 privind
reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și
societăți comerciale, cu modificările și completările ulterioare,
precum și persoane juridice de drept public pentru care
beneficiarul a aprobat acordarea unei finanțări cu garanția NCS
și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate prevăzute de Schemă;
d) contract — contractul în baza căruia beneficiarul acordă
ordonatorului finanțarea și documentele aferente garanțiilor
colaterale constituite la finanțare, împreună cu toate actele
adiționale la acestea, după caz;
e) finanțare — credit, angajament (scrisori de garanție
bancară — SGB sau acreditive) sau plafon de finanțare
(combinație de credite și/sau angajamente) acordate pentru
activitatea curentă și/sau proiecte de investiții, așa cum sunt
acestea definite în reglementările proprii ale beneficiarilor;
f) convenția de garantare — contractul încheiat între
EximBank NCS (în calitate de garant), ordonator și beneficiar în
care sunt menționate drepturile și obligațiile părților, condițiile de
garantare specifice, modalitatea de împărțire a riscului etc.;
g) garanția NCS — angajament irevocabil, necondiționat, cu
caracter documentar, asumat în numele și în contul statului,
materializat într-o Scrisoare de garanție NCS, prin care
2Documentul este disponibil pe site-ul EximBank www.eximbank.ro.
3În stabilirea grupului de ordonatori se va avea în vedere definiția grupului de clienți aflați în legătură în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE)
nr. 575/2013 și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE)
nr. 648/2012 și ale Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare.
11
EximBank NCS se obligă să plătească beneficiarului o parte din
pierderea suportată ca urmare a producerii riscului de credit, în
condițiile prevăzute în Scrisoarea de garanție NCS;
h) angajament irevocabil — angajamentul conform căruia
garantul nu poate revoca unilateral garanția NCS, cu excepția
situațiilor în care comisioanele aferente nu au fost plătite, în
conformitate cu prevederile Convenției de garantare, sau
drepturile și obligațiile rezultate din garanția NCS au fost
transferate fără acordul prealabil al garantului;
i) angajament necondiționat — angajamentul asumat de
garant de a plăti în cazul producerii riscului de credit, în condițiile
prevăzute în Scrisoarea de garanție NCS;
j) angajament cu caracter documentar — angajamentul
asumat de garant de a face plata în baza cererii scrise a
beneficiarului, însoțită de documentația prevăzută în mod
expres și limitativ în cadrul scrisorii de garanție NCS, fără
efectuarea de către garant a unor verificări suplimentare față de
cele prevăzute la art. 40 alin. (1) din Normă;
k) procent garantat — partea din finanțare care este
acoperită de garanția NCS, exprimată în valoare procentuală.
Procentul garantat se aplică asupra sumelor din credit
reprezentând principal, respectiv asupra angajamentului;
l) valoarea garanției NCS — valoarea menționată în
scrisoarea de garanție NCS, al cărei nivel este determinat prin
aplicarea procentului garantat la valoarea finanțării;
m) riscul de credit — riscul de pierdere datorat neîndeplinirii
de către ordonator a obligațiilor contractuale față de beneficiar,
care, în funcție de tipul de finanțare și de obiectul garanției NCS,
se concretizează în trecerea integrală la restanță a finanțării ori
a unui credit din plafonul de finanțare sau a unui credit rezultat
în urma plății valorii unei SGB;
n) cerere de executare — formularul specific pus la dispoziția
beneficiarului de către EximBank NCS, însoțit de documentația
prevăzută în mod expres și limitativ în cadrul scrisorii de garanție
NCS;
o) valoarea de executare a garanției NCS — valoarea
rezultată din aplicarea procentului garantat la soldul finanțării
restante, determinată în moneda garanției NCS; valoarea de
executare a garanției NCS se va diminua cu orice sumă datorată
garantului de către beneficiar;
p) cheltuieli ocazionate de recuperarea creanței — cheltuieli
generate de procedura de executare silită;
q) valoarea netă a sumelor recuperate — sume recuperate
fie de beneficiar, fie de garant, prin executarea silită a garanțiilor
colaterale constituite la finanțare și/sau prin orice alte
mijloace/proceduri, din care se deduc cheltuielile ocazionate de
recuperarea creanței;
r) expunere cumulată — suma dintre expunerea EximBank
NCS față de un ordonator sau grup de ordonatori3 rezultată din
acordarea garanției NCS și expunerea existentă, din operațiuni
de finanțare/garantare aflate în derulare la EximBank NCS.
CAPITOLUL III
Criterii de eligibilitate
Art. 7. — Pentru acordarea garanției NCS, ordonatorul
trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele criterii
de eligibilitate:
a) nu se află în dificultate, respectiv nu se află în niciuna
dintre următoarele situații:
(i) mai mult de jumătate din capitalul social subscris a
dispărut din cauza pierderilor acumulate (în cazul SA,
SRL, SCA) sau mai mult de jumătate din capitalul
propriu a dispărut din cauza pierderilor acumulate (în
cazul SNC — societăți în nume colectiv, SCS — societăți
în comandită simplă);
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022

(ii) face obiectul unei proceduri colective de insolvență
sau îndeplinește criteriile prevăzute de legislația
națională pentru inițierea unei proceduri colective de
insolvență la cererea creditorilor săi;
(iii) în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci
când, în ultimii 2 ani:
— raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii a fost mai
mare de 7,5; și
— capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza
EBITDA a fost sub 1,0.
Verificarea criteriilor menționate mai sus se realizează în
baza ultimelor două situații financiare anuale încheiate și depuse
de ordonator la administrația financiară.
În cazul IMM-urilor înființate cu cel mult 3 ani în urmă și al
persoanelor juridice de drept public se verifică doar condiția de
la pct. (ii);
b) se încadrează în categoria de performanță financiară A, B,
C sau D, determinată conform sistemului intern de evaluare al
EximBank NCS;
c) gradul de îndatorare4 este de maximum 90%, conform
ultimei situații financiare5 depuse de ordonator la administrația
financiară;
d) nu figurează cu incidente majore cu cecuri și bilete la ordin
în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți în ultimele 12 luni
calendaristice anterioare6 și în luna curentă în care se solicită
garanția NCS. În cazul în care ordonatorul figurează cu
incidente de plată majore accidentale, care nu denotă un
comportament financiar defectuos, criteriul se consideră
îndeplinit, cu justificarea corespunzătoare din partea
ordonatorului;
e) are serviciul datoriei de tip A sau B, conform rezultatului
interogării bazei de date a Centralei Riscului de Credit;
f) nu are obligații fiscale/bugetare restante/nereglementate7,
conform certificatului de atestare fiscală;
g) prezintă beneficiarului garanții colaterale care, împreună
cu garanția NCS, acoperă în proporție de cel puțin 100%
valoarea finanțării;
h) nu se află în litigiu cu Ministerul Finanțelor (MF) sau
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF); criteriul are
în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanțelor de judecată și se
referă la entitățile împotriva cărora MF/ANAF a inițiat în instanță
un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului
la data solicitării garanției NCS;
i) nu se află în litigiu cu Banca de Export-Import a României
EXIMBANK — S.A.
Art. 8. — (1) Toate criteriile de eligibilitate menționate la art. 7
trebuie îndeplinite la data înregistrării de către EximBank NCS
în Registrul unic de garanții a dosarului de garantare,
cuprinzând cererea de garantare și documentația completă
necesară analizei solicitării. Criteriile de eligibilitate nu se aplică
în situația prelungirii/restructurării finanțărilor garantate.
(2) Solicitările care conduc la majorarea valorii garanției NCS
sunt asimilate unor acordări noi, inclusiv din punctul de vedere
al aplicabilității criteriilor de eligibilitate.
(3) În cazul în care unul sau mai multe dintre criteriile de
eligibilitate nu sunt îndeplinite la data înregistrării de către
EximBank NCS în Registrul unic de garanții a dosarului de
garantare, ordonatorul va asigura îndeplinirea lor până la data
semnării Convenției de garantare, conform condițiilor specifice
de acordare/aprobare a garanției NCS.
CAPITOLUL IV
Caracteristici și condiții de acordare a garanției NCS
SECȚIUNEA 1
Caracteristicile garanției NCS
Art. 9. — (1) Garanția NCS se acordă pentru:
a) finanțări noi;
b) refinanțări (în cazul preluării finanțării de către beneficiar
de la o altă instituție de credit).
(2) În cazul finanțărilor pentru proiecte de investiții, garanția
NCS poate fi acordată și pentru finanțarea cheltuielilor deja
efectuate de ordonatori cu cel mult 1 an înainte de data
depunerii dosarului de garantare (retrofinanțare).
(3) Garanția NCS se acordă pentru SGB în derulare sau pentru
plafoane de finanțare acordate în vederea preluării SGB-urilor
aflate în derulare la același beneficiar, cu condiția ca aprobarea
beneficiarului în baza căreia au fost emise SGB-urile preluate
să prevadă înlocuirea/modificarea/completarea ulterioară a
mixului de garanții colaterale cu garanția NCS.
Art. 10. — (1) Procentul garantat poate fi de maximum 80%,
cu următoarele limitări:
a) maximum 75%, dacă garanția NCS se acordă pentru
credite/plafoane de finanțare8 cu funcționalitate revolving9 sau în
care mai mult de 50% din principal va fi rambursat la scadența
finală, destinate finanțării activității curente;
b) maximum 70%, dacă garanția NCS se acordă pentru
credite/plafoane de finanțare8 cu funcționalitate revolving9
destinate finanțării activității curente, iar în mixul de garanții
colaterale acceptate cu valoare10 pentru finanțare sunt incluse
ipoteci mobiliare asupra stocurilor și/sau încasărilor din creanțe.
(2) Procentul garantat va fi de maximum 50%, dacă:
a) garanția NCS se acordă pentru refinanțarea creditelor, cu
sau fără suplimentare de valoare.
Limitarea la 50% nu se aplică în cazul în care creditul
refinanțat este deja garantat de EximBank NCS; în acest caz,
garanția NCS pentru noul credit va putea fi acordată cu
menținerea procentului garantat aprobat inițial (inclusiv în cazul
suplimentării valorii acestuia);
b) în mixul de garanții colaterale acceptate cu valoare10
pentru finanțare sunt incluse ipoteci mobiliare asupra creanțelor
viitoare aferente livrărilor neefectuate/serviciilor neprestate.
Limitarea la 50% nu se aplică în cazul constituirii în garanție
de către unitățile administrativ-teritoriale a veniturilor proprii ale
bugetului local în baza acordurilor de garantare prin venituri.
(3) În cazul în care garanția NCS se acordă pentru un plafon
de finanțare se va lua în considerare procentul cel mai mic
aplicabil tipurilor de finanțări incluse în plafon.
Art. 11. — Pentru ordonatorii care sunt:
a) societăți înființate în urmă cu cel mult 12 luni; sau
b) societăți care nu au generat venituri semnificative conform
ultimelor două situații financiare anuale încheiate și depuse la
administrația financiară,
valoarea maximă a unei garanții NCS este de 10 milioane lei.
Această limită nu se aplică în cazul în care ordonatorul face

4 Calculat ca raport între datorii totale și total pasiv. În cazul creditelor pentru activitatea curentă, în gradul de îndatorare se va include și finanțarea solicitată.
5 Anuale sau semestriale; interpretarea acestui indicator se va face în corelare cu ultima balanță de verificare lunară încheiată, transpusă în formular
de bilanț (varianta extinsă).
6 Anterioare lunii în care a fost transmis dosarul de garantare.
7 Prin reglementare se înțelege modalitatea rezultată din lege prin care s-a convenit asupra modului de plată a obligațiilor fiscale/bugetare reflectate în
certificatul de atestare fiscală.
8 Cu excepția plafoanelor de finanțare în cadrul cărora beneficiarul acordă exclusiv angajamente.
9 Finanțări care permit utilizări multiple și a căror limită se reîntregește cu valoarea corespunzătoare a sumelor rambursate.
10 Garanții colaterale care au fost luate în calcul la determinarea gradului de acoperire cu garanții al finanțării.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
parte dintr-un grup și beneficiază de susținerea financiară a
firmelor din grup.
Art. 12. — Valoarea garanției NCS se reduce prorata pe
măsura rambursării creditului/diminuării valorii angajamentului.
Art. 13. — (1) Garanția NCS se acordă în moneda finanțării
sau în lei.
(2) În cazul în care moneda garanției NCS este diferită de
moneda finanțării, suma maximă garantată exprimată în
echivalent moneda garanției NCS va fi determinată utilizând
cursul BNR de la data emiterii acesteia.
Art. 14. — (1) Perioada de garantare nu poate depăși durata
finanțării.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care
garanția NCS se acordă pentru garantarea unui angajament,
perioada de garantare se corelează cu perioada de valabilitate
a angajamentului, la care se adaugă durata creditului ce poate
rezulta în cazul executării/plății angajamentului. Durata creditului
poate fi de maximum 30 de zile calendaristice de la data plății
efectuate de beneficiar în numele ordonatorului.
SECȚIUNEA a 2-a
Condiții de acordare a garanției NCS
Art. 15. — (1) Garanția NCS se acordă în completarea
garanțiilor colaterale constituite de ordonator/terți pentru
finanțarea acordată de beneficiar.
(2) În acest sens, beneficiarul stabilește structura și tipurile
de garanții colaterale acceptate, modul de evaluare și asigurare
a acestora, valoarea acceptată în garanție și gradul minim de
acoperire cu garanții colaterale al finanțării, în conformitate cu
reglementările proprii ale acestuia, cu luarea în considerare a
caracteristicilor și condițiilor de acordare a garanției NCS.
Art. 16. — (1) La data acordării garanției NCS, garanțiile
colaterale constituite de ordonator/terți, împreună cu garanția
NCS, trebuie să acopere în proporție de cel puțin 100% valoarea
finanțării.
(2) În cazul particular al finanțărilor proiectelor de investiții în
cadrul cărora beneficiarul acceptă cu valoare10 în mix-ul de
garanții ipoteca pe bunurile obiect al investiției, condiția de la
alin. (1) se consideră îndeplinită cu respectarea cumulativă a
următoarelor condiții:
a) la data aprobării finanțării, beneficiarul acceptă cu
valoare10 în mixul de garanții ipoteca pe bunurile obiect al
investiției în curs de realizare/ce urmează a se realiza, chiar
dacă acestea nu au o materialitate completă/efectivă la data
primelor trageri din finanțare (ipoteci pe bunuri viitoare/în curs de
edificare);
b) modalitatea prin care beneficiarul împreună cu ordonatorul
vor gestiona riscurile legate de finalizarea proiectelor de investiții
va fi prezentată în mod distinct în documentația transmisă
garantului.
Art. 17. — (1) Contractele de credit și de garanții colaterale
aferente finanțării vor include clauza privind calitatea EximBank
NCS de cocreditor de rang egal cu beneficiarul, proporțional cu
procentul garantat, calitate care va fi dobândită de EximBank
NCS de la data la care acesta va efectua plata garanției NCS,
ca efect al subrogației în drepturile beneficiarului, fără
îndeplinirea niciunei alte formalități.
(2) Asigurarea bunurilor acceptate în garanție se va face
conform aprobării/reglementărilor proprii ale beneficiarului. În
situația încheierii unui contract de ipotecă/cesiune de creanțe
cu titlu de garanție asupra drepturilor din polițele de asigurare se
vor aplica prevederile alin. (1).
11Garanții colaterale care nu vor fi luate în calcul la determinarea gradului de acoperire cu garanții al finanțării.
12În accepțiunea prezentei norme, noțiunea „băuturi alcoolice” nu include berea, cidrul, vinul și orice alte produse care nu depășesc o concentrație de
24% alcool în volume.
13
Art. 18. — (1) În mixul de garanții colaterale constituite pentru
finanțare se acceptă numai ipoteci de prim rang.
(2) Ipotecile de rang subsecvent se pot accepta dacă:
a) ipotecile de rang superior sunt constituite pentru produse
acordate/garantate de EximBank NCS; sau
b) nu au fost luate în calcul la determinarea gradului de
acoperire cu garanții a finanțării pentru care se acordă garanția
NCS.
(3) Ipotecile de rang subsecvent tranzitoriu se pot accepta:
a) în cazul garanțiilor NCS acordate pentru refinanțări, cu
condiția ca în urma finalizării refinanțării să fie radiate toate
sarcinile prioritare constituite în favoarea terților;
b) în cazul garanțiilor NCS acordate pentru finanțări care au
ca destinație achiziția de active care poartă sarcini asupra lor la
momentul utilizării finanțării, cu condiția ca în baza primei utilizări
să se asigure stingerea integrală a obligațiilor aferente sarcinilor
respective și, corelativ, să fie radiate ulterior utilizării finanțării
toate sarcinile prioritare constituite în favoarea terților.
Art. 19. — (1) În cazul finanțărilor pentru proiecte de investiții,
ordonatorul va constitui ipoteci mobiliare/imobiliare cu rang I
asupra bunurilor care fac obiectul investiției (ipotecile pot fi
constituite cu sau fără valoare11).
(2) În cazul finanțărilor pentru activitatea curentă, condițiile de
acordare a finanțării vor include:
a) obligația ordonatorului de constituire a ipotecii asupra
bunurilor achiziționate din finanțare (ipoteca poate fi constituită
cu rang prioritar sau subsecvent, cu sau fără valoare11);
sau
b) obligația ordonatorului de a nu acorda/constitui niciun
drept de garanție și a nu permite nașterea vreunei sarcini asupra
bunurilor achiziționate din finanțare.
SECȚIUNEA a 3-a
Excluderi
Art. 20. — Garanțiile NCS nu se acordă pentru:
a) finanțări în derulare la beneficiar, care nu au în mixul de
garanții colaterale garanția NCS;
b) refinanțarea unor finanțări în derulare la beneficiar.
Art. 21. — (1) Nu se acordă garanții NCS pentru finanțări
care au ca destinație:
a) industria jocurilor de noroc și pariurilor;
b) producția sau comercializarea de băuturi alcoolice12 și
tutun;
c) producția sau comercializarea de substanțe aflate sub
control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și
psihotrope;
d) tranzacții imobiliare (construirea/achiziționarea de bunuri
imobile în scopul vânzării/închirierii);
e) activități de intermediere financiară și asigurări.
(2) Lista CAEN-urilor excluse de la acordarea de garanții
NCS este prezentată în anexa la Normă.
Art. 22. — (1) Nu pot beneficia de garanții NCS ordonatorii
care au ca activitate principală (cod CAEN principal) una dintre
activitățile neeligibile menționate în anexa la Normă, indiferent
de activitatea finanțată.
(2) În situațiile în care ordonatorul are drept CAEN secundar
activități neeligibile menționate în anexa la Normă sau dacă în
cadrul unor CAEN-uri eligibile desfășoară și activități neeligibile:
a) în cazul creditelor, ordonatorul va stabili pe baza
declarației pe propria răspundere ponderea activității neeligibile
în cifra de afaceri (CA):
(i) dacă ponderea în CA a activității neeligibile este mai
mică de 10%, ordonatorul va certifica prin declarație
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
pe propria răspundere că creditul nu va avea ca
destinație activitatea neeligibilă;
(ii) dacă ponderea în CA a activității neeligibile este mai
mare de 10%, condițiile de aprobare a garanției NCS
vor stabili obligația beneficiarului de a insera în
contract clauze privind verificarea de către beneficiar
a utilizărilor din credit, acestea fiind destinate exclusiv
finanțării activităților eligibile;
b) în cazul angajamentelor, beneficiarul va urmări ca obiectul
angajamentului să se încadreze în activitățile eligibile.
CAPITOLUL V
Costurile garanției NCS
Art. 23. — (1) Pentru acordarea și administrarea garanțiilor
NCS, ordonatorul datorează EximBank NCS comisioane în
conformitate cu Caietul de comisioane NCS publicat pe site-ul
www.eximbank.ro.
(2) Neplata comisioanelor la termenele și în condițiile stabilite
în Convenția de garantare atrage încetarea răspunderii
EximBank NCS în cadrul garanției NCS.
Art. 24. — Fără a aduce atingere caracterului irevocabil și
necondiționat al garanției NCS, pentru neîndeplinirea la termen
și/sau îndeplinirea defectuoasă a unor obligații prevăzute de
Convenția de garantare, beneficiarul și ordonatorul datorează
EximBank NCS sancțiuni pecuniare în condițiile prevăzute în
Convenția de garantare.
Art. 25. — Nivelul comisioanelor și al sancțiunilor pecuniare
nu este negociabil.
CAPITOLUL VI
Analiza și aprobarea garanțiilor NCS
SECȚIUNEA 1
Dosarul de garantare
Art. 26. — (1) În vederea accesării garanțiilor NCS,
beneficiarii vor transmite EximBank NCS pe adresa de e-mail
analiza@eximbank.ro menționată pe site-ul www.eximbank.ro
un mesaj privind intenția de accesare a garanției.
(2) Ca urmare a acestei solicitări, EximBank NCS pune la
dispoziția acestora dosarul de garantare, cuprinzând cererea de
garantare și documentația necesară analizei solicitării.
Art. 27. — (1) Ca urmare a întocmirii dosarelor de garantare,
beneficiarii vor transmite pe adresa de e-mail
analiza@eximbank.ro un mesaj privind intenția de transmitere a
dosarelor de garantare complete. Dosarul de garantare se
întocmește și se transmite scanat de către beneficiar, prin
intermediul platformei on-line. Dosarul poate fi transmis și prin
poștă/curier sau poate fi depus la registratura sediului Centralei
EximBank.
(2) Dosarul de garantare complet presupune existența tuturor
documentelor indicate în Lista de documente, în forma solicitată
de EximBank NCS.
SECȚIUNEA a 2-a
Analiza și aprobarea solicitărilor de garantare
Art. 28. — (1) Dosarele de garantare primite de EximBank
NCS se analizează conform prevederilor reglementărilor interne
aplicabile.
(2) În funcție de caracteristicile fiecărei solicitări și în urma
analizei riscurilor asociate tranzacției, EximBank NCS poate
propune respingerea garanției NCS, respectiv poate stabili
condiții pentru acordarea acesteia.
13 În cazul finanțărilor aprobate cu condiții de justificare/verificare a utilizărilor.
14 În cazul finanțărilor pentru care beneficiarul, conform aprobării finanțării/reglementărilor proprii, solicită asigurarea bunurilor.
15 În cazul finanțărilor pentru care garantul, în urma analizei sale, stabilește condiții pentru a asigura respectarea tuturor termenilor și condițiilor garanției NCS.
Art. 29. — Pe parcursul procesului de analiză, EximBank
NCS poate solicita atât beneficiarului, cât și ordonatorului
informații și/sau documente suplimentare, în situația în care
elementele cuprinse în dosarul de garantare nu sunt suficiente
pentru evaluarea solicitării.
Art. 30. — Competența de aprobare a garanțiilor NCS diferă
în funcție de expunerea cumulată rezultată în urma aprobării
acestora:
a) până la echivalentul a 50 milioane euro (inclusiv),
aprobare la nivelul CIFGA;
b) peste plafonul prevăzut la lit. a), aprobare la nivelul
Guvernului României, cu avizul prealabil al CIFGA.
CAPITOLUL VII
Derularea garanțiilor NCS
Art. 31. — Condițiile aprobate de acordare și derulare a
garanțiilor NCS sunt reflectate în Convenția de garantare, în
baza căreia EximBank NCS va emite o scrisoare de garanție
NCS în favoarea beneficiarului.
Art. 32. — Pe parcursul perioadei de garantare, conform
obligațiilor asumate prin convențiile de garantare, beneficiarul:
a) nu va elibera, parțial sau total, nicio componentă a mixului
de garanții colaterale fără acordul prealabil al EximBank NCS;
b) va solicita acordul prealabil al EximBank NCS pentru
modificările contractului menționate în mod expres în cadrul
Convenției de garantare; orice altă modificare a contractului va
fi notificată garantului, conform art. 33 alin. (1) lit. b).
Art. 33. — (1) Fără a aduce atingere caracterului irevocabil
și necondiționat al garanției NCS, beneficiarul are obligația:
a) să monitorizeze finanțarea, utilizarea acesteia13, precum
și să monitorizeze/verifice/evalueze garanțiile colaterale
constituite la finanțare, să încheie polițe de asigurare pentru
bunurile acceptate în garanție14, în conformitate cu aprobarea
finanțării/reglementările proprii și cu condițiile specifice de
aprobare ale garanției NCS15;
b) să transmită EximBank NCS, în forma și la termenele
prevăzute în convențiile de garantare, informări cu privire la
operațiunile de monitorizare prevăzute la lit. a), inclusiv cu privire
la rezultatul acțiunilor întreprinse ca urmare a efectuării acestor
operațiuni.
(2) În cazul apariției unor evenimente adverse referitoare la
garanțiile colaterale constituite la finanțare evidențiate în
informările primite, EximBank NCS poate identifica, împreună
cu beneficiarul, măsuri/demersuri specifice în vederea protejării
intereselor părților, suplimentar față de cele deja întreprinse de
beneficiar.
Art. 34. — EximBank NCS va urmări modul de derulare a
garanțiilor NCS exclusiv în baza informațiilor transmise periodic
de către beneficiar, referitoare la finanțare și garanțiile colaterale
constituite, conform obligațiilor asumate prin convențiile de
garantare.
Art. 35. — Pe parcursul perioadei de garantare, beneficiarul,
cu acordul ordonatorului, poate solicita EximBank NCS
modificarea condițiilor inițiale de acordare a garanției NCS.
Art. 36. — (1) Garanția NCS poate fi transferată altui
beneficiar, împreună cu drepturile și obligațiile rezultate din
aceasta, doar cu acordul prealabil al EximBank NCS.
(2) În funcție de caracteristicile operațiunilor menționate la
alin. (1) și în urma analizei riscurilor asociate acestora,
EximBank NCS poate propune respingerea operațiunii sau
poate stabili condiții pentru implementarea acesteia.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
CAPITOLUL VIII
Executarea garanției NCS și împărțirea riscului
Art. 37. — (1) Beneficiarul este îndreptățit să solicite
executarea garanției NCS numai dacă riscul de credit s-a produs
în cadrul perioadei de garantare.
(2) Beneficiarul va notifica EximBank NCS cu privire la
producerea riscului de credit, menționând valoarea creditului
restant (principalul) și data trecerii la restanță, în termen de
maximum 5 zile lucrătoare de la producerea riscului de credit.
Art. 38. — (1) Cererea de executare poate fi transmisă
garantului oricând după producerea riscului de credit, dar nu mai
târziu de maximum 30 de zile calendaristice de la data expirării
perioadei de garantare.
(2) Orice modificare/completare a cererii de executare
transmise garantului se va putea realiza de către beneficiar în
cadrul termenului prevăzut la alin. (1).
Art. 39. — O cerere de executare se consideră conformă
dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) beneficiarul a transmis EximBank NCS cererea de
executare completă în termenul și în condițiile prevăzute în
scrisoarea de garanție NCS;
b) semnăturile care apar pe cererea de executare transmisă
garantului aparțin persoanelor autorizate să reprezinte
beneficiarul.
Art. 40. — (1) EximBank NCS va efectua plata valorii de
executare a garanției NCS în favoarea beneficiarului dacă se
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții, menționate și în
scrisoarea de garanție NCS:
a) beneficiarul a transmis EximBank NCS notificarea
producerii riscului de credit în condițiile prevăzute la art. 37;
b) cererea de executare este conformă, potrivit prevederilor
art. 39;
c) beneficiarul nu a eliberat, parțial sau total, nicio
componentă a mixului de garanții colaterale fără acordul
prealabil al garantului;
d) beneficiarul a solicitat acordul prealabil al EximBank NCS
pentru modificările contractului menționate în mod expres în
cadrul Convenției de garantare;
e) beneficiarul a formulat în termenul legal declarația de
creanță în cazul insolvenței ordonatorului.
(2) În cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1),
EximBank NCS va efectua plata beneficiarului în maximum
30 de zile calendaristice de la data primirii cererii de executare
complete.
(3) În baza notificării scrise a beneficiarului, EximBank NCS
poate suspenda plata valorii de executare a garanției NCS până
la o dată menționată de beneficiar în solicitare.
Art. 41. — (1) Ulterior producerii riscului de credit, beneficiarul
este obligat să informeze EximBank NCS în legătură cu
recuperarea oricărei sume din executarea garanțiilor colaterale
aferente finanțării (altele decât garanția NCS) și/sau prin orice
alte mijloace/proceduri, indiferent dacă recuperarea s-a produs
înainte sau ulterior plății în executare a garanției NCS.
(2) În cazul recuperării de către beneficiar a unor sume din
executarea garanțiilor colaterale constituite la finanțare, anterior
plății valorii de executare a garanției NCS, acestea pot fi reținute
integral de către beneficiar, iar valoarea de executare a garanției
NCS se va diminua automat cu suma corespunzătoare ce ar fi
revenit garantului, conform proporției de participare la risc.
Art. 42. — (1) Beneficiarul va utiliza suma încasată
reprezentând valoarea de executare a garanției NCS pentru a
acoperi soldul finanțării.
15
(2) În cazul în care moneda garanției NCS este diferită de
moneda finanțării, valoarea de executare a garanției NCS
exprimată în echivalent moneda garanției NCS, utilizându-se
cursul BNR valabil la data cererii de executare, nu va depăși
suma maximă garantată, determinată conform prevederilor
art. 13 alin. (2) din Normă.
Art. 43. — (1) Beneficiarul și EximBank NCS suportă
proporțional, corespunzător procentului de risc asumat de fiecare
parte, pierderile survenite ca urmare a producerii riscului de credit.
(2) Valoarea netă a sumelor recuperate va fi împărțită între
EximBank NCS și beneficiar, proporțional cu participarea
fiecăruia la risc.
Art. 44. — (1) După plata valorii de executare a garanției
NCS, EximBank NCS va lua toate măsurile necesare pentru
recuperarea sumelor plătite din fondul statului atât împotriva
ordonatorului/terților garanți, cât și împotriva oricăror succesori
ai ordonatorului/terților garanți (rezultați ca urmare a oricărei
operațiuni convenționale, judecătorești și/sau prin efectul legii).
(2) Recuperarea prin executare silită se efectuează prin
corpul executorilor fiscali al EximBank — S.A., conform
dispozițiilor legale privind Codul de procedură fiscală și cadrului
intern de reglementare privind recuperarea creanțelor
administrate de EximBank NCS.
CAPITOLUL IX
Dispoziții tranzitorii
Art. 45. — (1) Prevederile Normei se aplică:
a) pentru dosarele de garantare având ca obiect acordarea
de garanții NCS, înregistrate în Registrul unic de garanții
începând cu data intrării în vigoare a Normei;
b) pentru dosarele de garantare având ca obiect majorarea
valorii și/sau a procentului garantat aferente garanțiilor NCS în
derulare, înregistrate în Registrul unic de garanții începând cu
data intrării în vigoare a Normei;
c) pentru dosarele de garantare având ca obiect prelungirea
garanțiilor NCS în derulare, cu menținerea sau diminuarea
procentului garantat, înregistrate în Registrul unic de garanții
începând cu data intrării în vigoare a Normei, cu excepția
prevederilor art. 10 din Normă;
d) pentru solicitările de modificare a condițiilor inițiale de
acordare a garanțiilor NCS în derulare, altele decât cele
prevăzute la lit. b) și c) de mai sus și care implică încheierea de
acte adiționale la convenții, înregistrate începând cu data intrării
în vigoare a Normei, cu excepția prevederilor art. 10 din Normă.
(2) Pentru solicitările de acordare garanții NCS, prelungire
garanții NCS și de modificare a condițiilor inițiale aferente
garanțiilor NCS în derulare, înregistrate anterior datei intrării în
vigoare a Normei, indiferent de stadiul de soluționare a acestora,
sunt aplicabile dispozițiile Normei în vigoare la data înregistrării.
În cazul în care aprobarea acestora se va realiza ulterior intrării
în vigoare a Normei, pentru transpunerea contractuală a
condițiilor aprobate se va utiliza Convenția de garantare,
prevăzută la art. 6 pct. f) din Normă.
CAPITOLUL X
Dispoziții finale
Art. 46. — În scopul aplicării Normei, EximBank NCS emite
proceduri care se supun aprobării CIFGA.
Art. 47. — Ori de câte ori actele normative la care se face
referire în Normă vor fi modificate, completate sau abrogate,
trimiterile respective se vor înțelege ca fiind făcute la forma
modificată sau completată a actului normativ respectiv ori la
actul normativ care a înlocuit actul abrogat.
Art. 48. — Norma intră în vigoare la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 6/4.I.2022
ANEXĂ
la normă

L I S TA
activităților neeligibile pentru acordarea garanțiilor NCS în baza Normei

Sector de activitate Clasificare CAEN

Activități de jocuri de noroc și pariuri

Activități de jocuri de noroc și pariuri 920
Producție sau comercializare de băuturi alcoolice și tutun
Distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice 1101
Fabricarea produselor din tutun 1200
Comerț cu ridicata al produselor din tutun 4635
Comerț cu amănuntul al produselor din tutun, în magazine specializate 4726
Tranzacții imobiliare
Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii 681
Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau în leasing 682
Activități imobiliare pe bază de comision sau contract 683
Dezvoltare (promovare) imobiliară 411
Intermediere financiară și asigurări
Intermediere monetară 641
Activități ale holdingurilor 642
Fonduri mutuale și alte entități financiare similare 643
Alte activități de intermedieri financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii 649
Activități de asigurări 651
Activități de reasigurare 652
Activități ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale) 653
Activități auxiliare intermedierilor financiare, cu excepția activităților de asigurări și fonduri de pensii 661
Activități auxiliare de asigurări și fonduri de pensii 662
Activități de administrare a fondurilor 663
Producție sau comercializare de substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și
psihotrope, așa cum sunt acestea definite/reglementate de prevederile următoarelor acte normative:
— Legea nr. 49/2018 privind precursorii de explozivi, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
— Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cu modificările și
completările ulterioare

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|332060]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6/4.I.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4,00 lei ISSN 1453—4495