Sunteți pe pagina 1din 4

Către

Judecătoria Iași

Secția civilă

DOMNULE PREȘEDINTE

Subsemnatul Mihai Ioniță, domiciliat în municipiul Iași, str. Viilor 45, formulez
următoarea:

Plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției nr.


234, seria B3456, încheiat de către agentul constatator din cadrul IPJ Iași, prin care s-au
aplicat sancțiunile: 150 puncte amendă, 1200 puncte penalizare și reținerea permisului de
conducere/ suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 215 zile, a cărui anulare
o cer.

În subsidiar, solicit înlocuirea măsurilor dispuse cu avertisment.

1. În fapt,

în data de 27.03.2019 deplasându-mă dinspre satul Vulturi din comuna Popricani din
județul Iași  înspre orașul Iași, am fost oprit și sancționat pentru depășirea vitezei de
circulație stabilită pe sectorul respectiv de drum mai mult de 40 km/oră.

Aspectele consemnate nu sunt conforme cu realitatea.

2. Pe fond,
pe sectorul respectiv de drum, viteza de circulație a vehicolului condus de mine,
constituia 35 km/oră, ceea ce nu reprezintă o încălcare în domeniul circulației
rutiere.
3. Sarcina probei. CEDO.

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001, legea contravențională apără valorile sociale, care nu
sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție,
stabilită și sancționată prin lege, ordonanța, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin
hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului
municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului
București.

Aceste caracteristici generale ale contravenției, care se regăsesc și in legea specială ce


reglementează și fapta reținută în speță, determină caracterizarea acesteia ca ”acuzație în
materie penală” și, deci, includerea în câmpul de aplicare al art. 6 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului (cauza Lauko vs Slovacia, cauza Anghel vs România).

Fapta se caracterizează în același mod și raportat la dispozițiile articolelor invocate de


către intimată în procesul-verbal ce face obiectul prezentei. Așadar, petentului îi sunt
recunoscute și garanțiile procedurale specifice în materie penală, în ceea ce privește
dreptul la un proces echitabil si, nu în ultimul rând, prezumția de nevinovăție prevăzută
de par. 2 al art. 6 CEDO.

Prezumția

enunțată conduce  la răsturnarea sarcinii probei, astfel că în domeniul contravențiilor cel


care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției
acesteia, este organul constatator.

În sprijinul susținerilor mele vine și cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie


2005, paragr. 32: ipoteza în care norma legală pretinsă a fi fost încălcată se adresează
tuturor cetăţenilor şi nu vizează doar o categorie de persoane cu statut special, iar scopul
aplicării sancţiunii este de prevenire şi pedepsire, suntem în prezenţa unei acuzaţii în
materie penală. Natura şi gravitatea sancţiunii aplicate precum şi sancţiunea ce ar fi putut
fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul şi scopul art. 6 din Convenţie
(cauza Dorota Szott-Medinska şi alţii împotriva Poloniei din 09.10.2003).

În privinţa probaţiunii, mai este de remarcat că petentul trebuie să facă dovada contrarie
celor consemnate în procesul-verbal doar în situaţia în care probele administrate de
organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei „acuzatului” dincolo de
orice îndoială rezonabilă, acesta fiind standardul Curtii.

Astfel, solicit de la Serviciul de Poliție Rutieră din cadrul căruia face parte agentul


constatator ce a aplicat sancțiunile contravenționale următoarele:
prezentarea probei foto/video în instanță, din care să reiasă situația de fapt aşa cum a
reținut-o agentul constatator;

Cu privire la raportul de serviciu, apreciem că nu există niciun act normativ care să îi dea
forță probantă.

4. Avertisment.

În cazul în care instanța va aprecia că sunt întrunite elementele constitutive ale


contravenției, vă rugăm să dispuneţi  înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment,
deoarece răspunderea juridică pentru contravenție iși are temeiul în săvârșirea cu
vinovăție a unei fapte antisociale – or, în speță, acest element esențial nu există, şi
înlӑturarea sancţiunii complementare.

Data depunerii, Semnătura,

07.04.2019 Mihai Ioniță

DOMNULUI PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI IAȘI

S-ar putea să vă placă și