TEXTUL INFORMATIV

Prin textul informativ se prezintă fapte reale, ce pot fi

verificate. Acesta are ca scop informarea publicul larg. Uneori
însă emițătorul poate exprima un punct de vedere asupra unui
subiect de actualitate.

Mass-media este o cale de difuzare a informației sau a

opiniilor referitoare la subiecte de larg interes, oricare ar fi
suportul (radio, televiziune, presa scrisă, cărți, publicitate etc.).
Tipuri de texte informative
A. Textul jurnalistic este un tip de text informativ care
oferă detalii despre evenimente din realitate care pot
interesa publicul larg.

Conceptul de jurnalism este strâns legat de cel de

presă sau media, desemnând activități conexe redactării,
imprimării și difuzării textului informativ.
Tipuri de presă
1. După modalitatea de difuzare:

a.Presa scrisă (ziare, reviste, buletine informative);

b.Presa audiovizuală (emisiuni de radio și televiziune);
c.Presa electronică (revista presei sau publicații online).
2. După ritmul apariției:

a.Cotidian (publicație care apare zilnic);

b.Săptămânal (publicație care apare săptămânal);
c.Lunar (publicație care apare o dată pe lună);
d.Bilunar (publicație care apare de două ori pe lună).
3. După conținut:

a.Generalistă (cuprinzând informații de interes larg);

b.Specializată (abordând subiecte dintr-un anumit
domeniu: cultural, sportiv, economic etc.).
4. După natură:

a.Informativă;
b.De divertisment;
c.Publicații științifice.
5. După zona de difuzare:

a.Națională;
b.Regională;
c.Locală.
 Termenul jurnalism are mai multe sensuri, reunind în
egală măsură, activitatea de documentare, analiză și
sinteză a informației în vederea difuzării ei, ansamblul
publicațiilor prin care se transmit opinii, analize, dezbateri
etc. pe teme de actualitate și chiar stilul publicistic.
 Tipuri de jurnalism

1.Jurnalism de actualitate – surprinde evenimente recente și

informații în exclusivitate;
2.Jurnalism de investigație – se referă la activitatea complexă de
colectare și verificare de informații, procese care se pot desfășura
pe o perioadă lungă de timp;
3.Reportajul – presupune realizarea unor anchete în timpul unor
evenimente importante.
 Funcții ale jurnalismului

a. Funcție de cunoaștere și de descoperire (presa oferă informații

despre lumea reală);
b. Funcție socială (presa oferă subiecte de discuție);
c. Funcție cetățenească (presa suscită dezbateri de idei);
d. Funcție de divertisment (unele rubrici din presa scrisă, unele emisiuni
de radio sau de televiziune sunt o sursă de destindere a publicului –
jurnale de călătorie, jocuri, reality-show etc.).
e. Funcție persuasivă (presa încearcă să formeze opinii prin analize și
comentarii pe baza subiectelor de actualitate).
 Scopul textului jurnalistic

a. Informativ- prezentarea faptelor se realizează de către jurnalist pe un ton

neutru, fără evidențierea opiniei personale despre subiectul propus
cititorului;
b. Expresiv – jurnalistul prezintă faptele dintr-un unghi personal;
c. Persuasiv – jurnalistul își propune să convingă lectorul, fiind transparentă
maniera sa de a gândi;
d. Ludic – jurnalistul îți propune să amuze publicul, să-i stimuleze creativitatea
sau să ridiculizeze o situație sau o persoană publică. Totodată pot exista în
paginile unei publicații și jocuri de atenție , cuvinte încrucișate, jocuri
chestionar etc.