Sunteți pe pagina 1din 12

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

REFERAT

TEMA: INSTRUMENTARUL LOCAL (acte și acțiuni) PENTRU ASIGURAREA


DEZVOLTĂRII DURABILE LA NIVEL LOCAL.

Disciplina: Strategii de Dezvoltarea Durabilă

Autor: masterand, Adrian Culai, gr.221

Conducător: Tatarov Sergiu ,doctor, lector universitar

CHIȘINĂU,2022
CUPRINS

1.Introducere
….....................................................................................................2-4

2. Instrumentarul local pentru asigurarea dezvoltării durabile la


nivel local

2.1. Acte și acțiuni………………………………………………4-9

3. Concluzii………………………………………………………9-10

BIBLIOGRAFIE............................................................................10-11

1
Conceptul de dezvoltare durabilă, , este legat în mod explicit de activitatea economică .
Din perspectiva acestei abordări, preocuparea principală este legată de modul în care ţările
îşi dezvoltă economiile. Se arată că creşterea economică rapidă împreună cu obţinerea unor
beneficii maxime, mai ales în cazul ţărilor în curs de dezvoltare, crează o povară grea asupra
capacităţii de susţinere a planetei.
Din perspectiva dezvoltării durabile, creşterea economică trebuie să se facă în aşa fel
încât impactul negativ asupra mediului să fie unul limitat.
Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă o schimbare de paradigmă în acest domeniu
– durabilitatea nu mai este privită doar în legătură cu protecţia mediului înconjurător ci este
discutată în contextul legăturii cu alte domenii, în special cele care presupun activitate
economică.
Legătura dintre economie şi dezvoltare durabilă se cristalizează ca o problemă de politică
publică în anii 1970 când mai multe organizaţii internaţionale care ofereau asistenţă
financiară ţărilor din lumea a treia (Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, USAID) sunt
criticate de ONG-uri că încuzrajează distrugerea mediului şi a comunităţilor indigene.
Pentru aceste ţări, se arată de către ONG-uri, ieşirea din sărăcie şi subdezvoltare nu se
poate face promovând activităţi economice care distrug mediul (de ex. defrişări masive) şi
duc la destrămarea tradiţiilor şi a practicilor locale din acele zone.
Ca o alternativă este lansat în această perioadă conceptul de
dezvoltare eco sau economie eco-socială .
Republica Moldova, în septembrie 2015, alături de alte 192 state membre ale ONU, a
adoptat Declarația Summit-ului privind Dezvoltarea Durabilă, prin care s-a angajat să pună în
aplicare Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Astfel, până în anul 2030, țara noastră, de rând cu celelalte țări, urmează să-și mobilizeze
eforturile pentru a elimina toate formele de sărăcie, pentru a combate inegalitățile și pentru a
aborda problemele schimbărilor climatice, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă.
        Agenda 2030 reprezintă un plan de acțiune pentru Oameni, Planetă și Prosperitate. De
asemenea, Agenda 2030  este îndreptată spre consolidarea Păcii universale.
Toate țările și toate părțile interesate, trebuie să acționeze în Parteneriat, în vederea
implementării acestui plan de acțiuni. Astfel, cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ;
- fără sărăcie
- zero foame
- sănătate și stare de bine
- educație de calitate
- egalitate de gen
- apă curată și igienă
- energie accesibilă și curată
- muncă decentă și creștere economică
- industrie,inovație și infrastructură
- inegalități reduse
- orașe și comunități durabile
- consum și producție responsabile
- acțiunea asupra climei
- viața sub apă
- viața pe pământ
- pace,justiție și instituții puternice
- parteneriate pentru obiective
și 169 de ținte ale Agendei 2030 se încadrează în 5 piloni de bază:

2
- Oameni -  de a pune capăt sărăciei și foametei, în toate formele și dimensiunile lor, și să
asigurăm că toate ființele umane își pot îndeplini potențialul în demnitate și egalitate și
într-un mediu sănătos

- Planeta - protejarea planetei de degradare, inclusiv prin consum și producție durabile,


gestionând durabil resursele sale naturale și luând măsuri urgente privind schimbările
climatice, astfel încât să aceasta să poată susține nevoile generațiilor   prezente și
viitoare

- Prosperitate – asigurarea că toate ființele umane se pot bucura de vieți prospere și că


progresul economic, social și tehnologic are loc în armonie cu natura.

- Pace - încurajarea societăților pașnice, juste și inclusive, care sunt libere de frică și
violență. Nu poate exista dezvoltare durabilă fără pace și pace fără dezvoltare durabilă

- Parteneriate - mobilizarea mijloacelr necesare punerii în aplicare a Agendei de


Dezvoltare Durabilă 2030, printr-un parteneriat global revitalizat pentru dezvoltare
durabilă, bazat pe un spirit de solidaritate globală consolidat,axat în special pe nevoile
celor mai săraci și mai vulnerabili și cu participarea tuturor țărilor, toate părțile
interesate și toate persoanele.

Scopul general al dezvoltării durabile globale constă în îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi în


asigurarea condiţiilor necesare pentru ca oamenii să se poată realiza la potenţialul lor integral.
Rolul nivelului local în promovarea dezvoltării durabile a fost menționat în Raportul
Brundtland și a stat de asemenea la baza unor documente internaţionale viitoare care au
recunoscut importanţa nivelului local/regional în promovarea dezvoltării durabile.
În iunie 1992 are loc Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, unde
negocierile şi discuţiile dintre şefii de state au avut ca punct de plecare Raportul Brundtland.
Rezoluţia adoptată la acest summit poartă numele de Agenda 21 – un document
programatic care conţine principiile de bază care ar trebui să ghideze naţiunile în privinţa tipului
de dezvoltare economică în secolul XXI. În cadrul acestei Agende, o atenţie specială este
acordată relaţiei dintre politicile naţionale şi activitatea guvernelor locale (cap. 28 al rezoluţiei).

„Deoarece multe din problemele şi soluţiile discutate în cadrul Agendei 21 îşi au originile în
activităţi de la nivel local, participarea şi cooperarea autorităţilor locale va reprezenta un
factor semnificativ în îndeplinirea acestor obiective. Autorităţile locale dezvoltă, implementează
şi menţin infrastructura economică, socială şi de mediu, monitorizează procesul de
planificare, stabilesc politici şi reglementări locale de mediu, şi oferă asistenşă în implementarea
politicilor de mediu de la nivel naţional şi sub-naţional. Ca nivelul guvernamental cel mai
apropiat de oameni, autorităţile locale joacă un rol esenţial în educarea, mobilizarea şi
interacţiunea cu publicul în vederea promovării dezvoltării durabile”.

Conceptul de comunităţi durabile s-a născut din înţelegerea importanţei comportamentului


uman individual precum şi a contextului guvernământului local în care acest comportament are

loc. Guvernământul local este cel competent a se ocupa în multe cazuri de probleme în strânsă
legătură cu dezvoltarea durabilă – de ex. utilităţi publice, infrastructură, pot adopta
3
reglementări care protejează mediul înconjurător local etc. Acest fapt este concordant cu
sloganul dezvoltat pe baza Agendei 21 şi care spune „Think globally, act locally” (Gândeşte
global, acţionează local). Nu în ultimul rând în numeroase state dezvoltate se manifestă o
tendinţă spre descentralizare şi reducere a rolului guvernului central. Toate acestea fac
oraşul un candidat ideal pentru a se încadra în promovarea dezvoltării durabile

2. Instrumentarul local pentru asigurarea dezvoltării durabile la nivel local

2.1. Acte și acțiuni

În condiţiile democratizării societăţii şi creării unui stat de drept „statul a devenit prea
mare pentru lucruri mici şi prea mic pentru lucruri mari. Lucrurile mici pot fi delegate în jos, la
nivel local, la organizaţii participatorii, factori de decizie descentralizaţi. Lucrurile mari necesită
delegarea în sus, pentru coordonare între politicile naţionale sau spre instituţiile transnaţionale”.
Pentru ca statul să fie democratic, el trebuie să creeze, în primul rând, mijloacele care să
permită colectivităţii locale de a gestiona de sine stătător o parte importantă din afacerile publice
locale, cetăţeanului - să participe la gestionarea afacerilor publice şi luarea deciziilor care îl
privesc, iar acest lucru se poate realiza prin mai multă putere dată colectivităţilor locale,
autorităţilor administraţiei publice locale alese în unităţile administrativ-teritoriale, ca şi prin
încurajarea structurii societăţii civile, asociaţiilor neguvernamentale.
Multiple probleme şi soluţii pentru o dezvoltare durabilă îşi au rădăcinile în activităţile
locale. În această ordine de idei, participarea şi cooperarea autorităţilor locale reprezintă un
factor determinant în îndeplinirea obiectivelor propuse.
„….Autorităţile locale dezvoltă, implementează şi menţin infrastructura economică,
socială şi de mediu, monitorizează procesul de planificare, stabilesc politici şi reglementări
locale de mediu, şi oferă asistență în implementarea politicilor de mediu de la nivel naţional şi
sub-naţional. Ca nivelul administrativ cel mai apropiat de oameni, autorităţile locale joacă un rol
esenţial în educarea, mobilizarea şi interacţiunea cu publicul în vederea promovării dezvoltării
durabile” (art.28.1, Agenda 21).
Numeroase decizii ce privesc investiţiile majore pe care le iau autorităţile locale în
intenţia de a asigura servicii publice îmbunătăţite şi o mai bună calitate a vieţii implică tipuri
variate de tehnologii cu impact direct asupra mediului (de ex., administrarea deşeurilor, tratarea
apei reziduale, micşorarea zgomotului şi standarde superioare de calitate a aerului).
Deoarece autorităţile locale constituie nivelul de administrare cel mai apropiat de
oameni, în ceea ce priveşte promovarea dezvoltării durabile, acestea au un rol vital în educarea,
mobilizarea şi formarea răspunsurilor la aşteptările populaţiei.
Rolul autorităţilor locale în asigurarea dezvoltării durabile este evaluat prin intermediul a
două criterii interpătrunse:
- capacitatea de a îndeplini politicile şi programele de dezvoltare durabilă;
- folosirea creativă şi eficientă a tehnologiilor sigure din punctul de vedere al mediului.
Mai important decât orice, guvernământul local cu adevărat democratic este punctul pivot în care
4
vederile, valorile şi aspiraţiile comunităţii pot fi traduse în proiecte, politici, planuri şi
programe, obţinându-se, astfel, efectele scontate.
Problemele globale au nevoie de acţiune locală. În acest context autorităţile locale
trebuie să focuseze activităţile în aşa mod încât să facă mai durabilă dezvoltarea zonei locale şi
să perceapă contextul global al deciziilor adoptate în acest domeniu.
Dezvoltarea durabilă are ca scop major edificarea comunităţilor durabile. În acest context
dezvoltarea durabilă a comunităţilor are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea
sărăciei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, dezvoltarea şi menţinerea unei economii locale viabile şi
eficiente. O comunitate viabilă apreciază şi promovează ecosisteme sănătoase, utilizează eficient
resursele, dezvoltă şi asigură o economie locală viabilă. Comunitatea durabilă are viziune de
dezvoltare susţinută şi promovată de toate sectoarele comunitare, asociaţii civice, autoritate
publică locală, organizaţii religioase, tinerii etc.
Ea este cea care deţine controlul asupra procesului de dezvoltare, a deciziilor pe care
le elaborează şi adoptă, asigurând durabilitatea la nivel local. Această comunitate durabilă
posedă o structură socială activă.
Ea îşi mobilizează resursele pentru a asigura servicii medicale calitative şi un nivel de
viaţă mai ridicat pentru toţi rezidenţii prin limitarea deşeurilor, prevenirea poluării,
maximalizarea conservării şi promovării utilizării eficiente a resurselor locale pentru
revitalizarea economiei locale.
Funcţiile administraţiei publice locale au un efect direct asupra viabilităţii dezvoltării, dat
fiind faptul că realizarea lor solicită din partea autorităţilor locale elaborarea de documente şi
programe strategice care în mod inevitabil reflectă starea de lucruri referitor la ce se întreprinde
şi ce se va întreprinde de către autorităţile publice locale pentru a asigura respectarea criteriilor
dezvoltării durabile. Importanţa deosebită pe care o au autorităţile locale în dezvoltarea
durabilă este datorită faptului că acestea:
- reprezintă şi activează în numele comunităţii locale;
- au un rol important în procesul de planificare;
- prestează, autorizează sau influenţează diverse servicii, de care depinde calitatea vieţii
la nivel local;
- administrează o mare parte a mediului t natural;
- pot influenţa prin diferite metode educative, consultative, informative şi prin exemple;
- pot cataliza relaţiile de parteneriat cu alte organizaţii;
- au un impact direct important în calitate de consumatori, cumpărători şi angajaţi.
Înainte de toate, administraţia locală aleasă pe cale democratică este punctul central în care
ideile, valorile şi aspiraţiile comunităţii pot fi traduse în proiecte, strategii, planuri şi programe,
realizându-se, astfel, în plan practic. Problemele globale se rezolvă prin acţiuni la nivel local.
„Think globally, act locally” (Gândeşte global, acţionează local) Conceptul dezvoltării durabile
reiese din necesitatea de a face dezvoltarea la nivel local mai durabilă şi de a ajunge la
înţelegerea implicaţiilor globale ale deciziilor fiecăruia.
Acest concept solicită realizarea mai multor activităţi cu resurse mai puţine, folosirea
capacităţilor proprii mai mult decât resursele mediului, precum şi aspirarea la un mediu şi o
calitate mai bună a vieţii.
Procesul de dezvoltare durabilă a comunităţilor cuprinde şapte componente, care includ
activităţi ce ţin de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale şi activităţi care trebuie
realizate în sfera întregii comunităţi.

5
Acţiuni în sfera autorităţilor administraţiei publice locale:
1. Administrarea şi perfecţionarea acţiunilor autorităţilor locale pentru dezvoltarea
durabilă.
2. Integrarea principiilor dezvoltării durabile în proiectele, planurile, strategiile şi
activităţile autorităţilor locale.

3. Elaborarea și aprobarea documentației de urbanism și amenajare a teritoriului la nivel


local.
4. Dezvoltarea energiei „verzi”. Stimularea interesului pentru producția și consumul de
energie „verde” prin valorificarea surselor regenerabile de energie, inclusiv folosirea
tehnologiilor eficiente și curate de ardere a biomasei, precum și facilitarea conectării instalațiilor
de producție la capacitățile de distribuție existente.

Acţiuni în sfera întregii comunităţi:


3. Conştientizarea şi educaţia.
4. Consultarea şi implicarea întregii comunităţi.
5.Acţiuni de parteneriat.
6. Elaborarea unei strategii locale de dezvoltare durabilă sau a unui plan local de acţiuni.
7. Evaluarea, monitorizarea, raportarea.

8. Comunicarea activă și eficientă cu privire la beneficiile energiei „verzi” pentru îmbunătățirea


condițiilor de viață și protecția mediului

Principiile de dezvoltare durabilă trebuie să fie integrate în politica şi acţiunile


comunităţii: în structurile oficiale, în instituţiile de învăţământ şi în orice alt loc din sfera
autorităţii locale.
Dezvoltarea durabilă trebuie concepută ca o parte componentă a culturii manageriale, şi
nu ca ceva opţional.
Personalul trebuie să fie instruit pentru a înţelege mai bine care sunt principiile generale
de dezvoltare durabilă, iar ulterior - învăţat să implementeze aceste principii în activităţile
zilnice. Trebuie să fie luate în consideraţie şi alte probleme, cum ar fi cumpărarea
produselor ,,ecologice” sau locale, reducerea consumului de energie, monitorizarea
ecologică, evitarea unor situaţii periculoase legate de deşeuri sau de folosirea unor
substanţe chimice nocive, cum ar fi pesticidele.
Pentru o dezvoltare durabilă la nivel local,autoritățile publice locale
pot folosi o serie de metode și instrumente, cum ar fi:
- declararea scopurilor şi intereselor de grup;
- grupurile de lucru interdepartamentale şi multidisciplinare, cu
menirea de a promova dezvoltarea durabilă;
- criteriile pentru evaluarea hotărârilor luate din punctul de
vedere al principiilor dezvoltării durabile;
- sistemele de management de mediu înconjurător, cum ar fi
Schema Europeană pentru Ecomanagement şi Audit (SEMA ;
- instruirea întregului personal al comunităţii, nu doar a
celui care activează în domeniul mediului, arătându-le ce ar putea întreprinde în activitatea
zilnică, pentru a promova dezvoltarea durabilă.
6
Integrarea principiului dezvoltării durabile în
strategia şi activităţile comunităţii/ municipalităţii.
Toate funcţiile administraţiei publice locale au un efect
direct asupra obţinerii unei dezvoltări durabile.
Este important ca toate activităţile autorităţilor publice
locale să se încadreze într-o strategie generală coerentă a dezvoltării durabile. Toate planurile
sociale trebuie să se conformeze interesului general de dezvoltare durabilă. Conştientizarea şi
educaţia. Întrucât locuitorii urmează să ia parte activă la realizarea acţiunilor de dezvoltare
durabilă la nivel local, ei trebuie să înţeleagă bine problemele, pentru a găsi soluţiile corecte.
Deseori problemele locale, cum ar fi deşeurile sau parcarea
maşinilor,transport public învechit sunt un bun punct de plecare, însă oamenilor trebuie să li se
explice că acestea, de fapt, sunt doar simptome ale unor probleme mai mari. În acest sens se
recomandă de a fi organizate campanii de conştientizare a populaţiei .
Alte metode cuprind: organizarea unor competiţii, oferte speciale
pentru procurarea unor produse care contribuie la promovarea dezvoltării durabile, cum ar fi
becuri electrice cu consum redus, izolatori pentru rezervoarele de apă fierbinte, lăzi etc.,
amenajarea de standuri în librării şi la festivaluri locale etc., utilizarea presei scrise şi a radioului
local pentru propagarea subiectelor importante.
Alt domeniu de activitate este folosirea instituţiilor
de învăţământ pentru propagarea conceptului de dezvoltare durabilă nu numai în cadrul
programului de studiu, ci şi prin administrarea ecologică a şcolilor, amenajarea terenurilor etc.
Un rol aparte în ceea ce priveşte conştientizarea şi educaţia pentru o
dezvoltare durabilă revine instituţiilor universitare de învăţământ, precum şi programelor de
instruire a adulţilor. Consultarea şi implicarea întregii comunităţi.
Promovarea dezvoltării durabile încurajează o participare cât mai activă a
comunităţii. Însă la începutul acestui proces autorităţile administraţiei publice trebuie să-i
consulte pe membrii comunității în legătură cu problemele locale.
Orice strategie de dezvoltare durabilă trebuie să reprezinte efortul comun al diferitelor
sectoare ale societăţii şi ale locuitorilor.
Acest fapt nu conduce la subminarea autorităţii administraţiei locale în luarea deciziilor,
ci îi ajută pe reprezentaţii aleşi să ia hotărâri, care se vor baza pe necesităţile şi aspiraţiile
populaţiei băştinaşe. Acţiuni de parteneriat.
Colectivităţile nu dispun încă de suficiente mijloace financiare pentru a iniţia acţiuni de
dezvoltare durabilă a comunităţii. Autorităţile locale nu trebuie să realizeze singure această
activitate.
Locuitorii comunităţilor vor sesiza importanţa dezvoltării durabile doar atunci când vor
vedea că în acest proces sunt implicaţi şi alţi factori interesaţi.
Parteneri potenţiali ar putea fi companiile private din teritoriu, companiile de prestare de
servicii publice (energie, telecomunicaţii, apă şi reţele de canalizare etc.), companiile auto,
grupurile de voluntari din cadrul comunităţii şi din afara acesteia ş. a.
Administraţia publică locală are posibilităţi reale de a depăşi această situaţie şi de a atinge
un nivel înalt de comunicare activă prin instrumente foarte simple: un telefon al încrederii, o
cutie de scrisori, întâlniri ale reprezentanţilor puterii locale cu populaţia, organizarea şi
desfăşurarea audienţelor la funcţionarii publici, panouri, ziare, programe locale TV şi radio etc.
Următorul pas îl constituie analiza problemelor existente în comunitate şi prioritizarea

7
lor. Această activitate este necesară din motivul că resursele administraţiei publice locale sunt
limitate şi soluţionarea tuturor problemelor este imposibilă.
Analiza problemelor prioritare se va efectua împreună cu reprezentanţii societăţii civile.
Aceste analize şi cercetări ale problemelor prioritare existente în comunitate se pot
efectua printr-un şir de întâlniri comune ale consiliilor locale cu liderii formali şi neformali din
societatea civilă, cu reprezentanţi ai instituţiilor educaţionale, de cercetări şi din sfera de afaceri.
După identificarea celor mai stringente probleme ale comunităţii, se formează coaliţii şi
parteneriate cu factori de decizie locali.
Asemenea parteneriate şi acorduri de cooperare vor contribui la soluţionarea unui număr
mai mare de probleme decât dacă administraţia publică locală ar lucra în izolare. Deoarece în
multe cazuri se pot găsi interese comune între diferiţi factori de decizie, ajungându-se la soluţii
mai simple şi mai puţin costisitoare ale numeroaselor probleme locale.
Administraţia publică locală dispune de posibilităţi reale de colaborare cu factori de
decizie la nivel internaţional, care ar putea fi programe de asistenţă tehnică, asociaţii
internaţionale profesionale sau educaţionale, reţele de distribuire a informaţiei şi de schimb de
informaţie sau specialişti, programe de înfrăţire sau colaborare a localităţilor, societăţi de
ajutorare a anumitor categorii de populaţie (invalizi, copii orfani, minorităţi).
În activitatea de căutare a partenerilor nu trebuie excluşi cetăţenii care nu sunt asociaţi în
niciun fel de organizaţii sau instituţii, dar ar dori să ofere ajutor.
Problema dezvoltării durabile a localităţilor şi a teritoriilor se înscrie printre problemele
de importanţă majoră pentru ţara noastră.
Imperativul dezvoltării durabile este determinat de obligaţiile asumate prin convenţiile
internaţionale de necesitatea îndeplinirii exigenţelor de integrare în Uniunea Europeană, dar şi de
necesitatea participării la stoparea cursului periculos al dezvoltării actuale, sarcină prioritară
pentru secolul al XXI-lea.

Strategia „Moldova 2030” este contribuția Republicii Moldova la realizarea Agendei


2030 pentru dezvoltare durabilă , adoptată de către țările membre ale Organizației Națiunilor
Unite în septembrie 2015.
Astfel, Strategia „Moldova 2030” transpune țintele, în special cele considerate
acceleratori ai dezvoltării, și indicatorii Agendei 2030, adaptați la contextul național al
Republicii Moldova.
Strategia „Moldova 2030” este documentul strategic de referință pentru toate
documentele de politici la nivel național, regional și local.

Agenda 2030 abordează dezvoltarea durabilă la nivel local, prin modernizarea sistemului
de transport, ca să poată conecta mai bine orașele și așezările umane și ca să devină accesibil,
inclusiv din punct de vedere financiar și durabil, pentru a asigura că toți cetățenii din Moldova
beneficiază de procesul de urbanizare.
Aceasta își mai propune să dezvolte sistemul urban, ceea ce implică mai multe locuri de
muncă și oportunități economice mai aproape de oamenii care locuiesc în afara capitalei.
Adițional, Agenda va îmbunătăți modul în care orașele și așezările umane sunt organizate
și gestionate.
Se pune accentul pe sporirea accesului la spațiile verzi și publice, reducând impactul
negativ al orașelor asupra mediului pe cap de locuitor, precum și reducând pierderile economice
directe cauzate de dezastre.
8
În același timp, Agenda prevede conservarea și protecția patrimoniului cultural și natural
al țării, care poate impulsiona turismul și ar putea revitaliza activitatea economică în afara
capitalei, inclusiv în regiunile rurale.
Adițional, pentru a reduce riscurile sociale ale proceselor de urbanizare, Agenda pune
accentul pe accesul la locuințe adecvate, sigure și accesibile și serviciile de bază pentru
persoanele social-vulnerabile și familiile tinere.

Toate țintele din Obiectivul Dezvoltării Durabile 11(”Dezvoltarea orașelor și a așezărilor


umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile”), din Agenda 2030 se
regăsesc și în Acordul de Asociere.
Cele mai multe tangențe sunt observate la următoarele capitole din Titlul IV al Acordului:
- capitolul 4 (Ocuparea forței de muncă, politica socială și egalitatea de șanse),
- capitolul 15 (Transporturi),
- capitolul 16 (Mediul înconjurător),
- capitolul 19 (Turismul),
- capitolul 20 (Dezvoltarea regională, cooperarea la nivel transfrontalier și regional)
- capitolul 22 (Protecția Civilă)
- capitolul 25 (Cooperarea în domeniul culturii, al politicii audiovizuale și al mass
media).

Asigurarea calității aerului și gestionarea deșeurilor .


Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, care conține două obiective relevante
distincte:
1. Crearea unui sistem integrat de management al calității aerului, reducerea de poluanți a
emisiilor în atmosferă cu 30% până în 2023 și a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin
20% până în 2020 în raport cu scenariul de bază;
2. Crearea sistemelor de deșeuri și de gestionare a substanțelor chimice integrate, care ar
contribui la o reducere de 30% a cantității de deșeuri depozitate și o creștere cu 20% a ratei de
reciclare până în 2023.

Strategia de Dezvoltare Regională 2016 - 2020 cuprinde totalitatea măsurilor


planificate şi promovate de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu
diverse instituţii private, publice sau voluntari care au drept scop asigurarea unei dezvoltări
economice şi sociale, dinamice şi durabile, prin valorificarea eficientă a resurselor regionale şi
locale, în direcţia îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale populaţiei.
Domeniile vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piaţa forţei de
muncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor,
îmbunătăţirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate,
educaţie, învăţământ, cultură.

CONCLUZII
Orice comunitate urbană/rurală modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune
strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o
activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional
resurse preţioase.
Proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci cînd fac parte
9
dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic și aici putem menționa

elaborarea unui Plan Local de Acțiune pentru asigurarea dezvoltării durabile la nivel local.

Dezvoltarea durabilă presupune elaborarea de strategii şi planuri de acţiune adecvate caracteristic
ului localităților, ca astfel rezultatele să fie eficiente.
Orice proces de elaborare a strategiilor şi planurilor de acţiune trebuie să fie supus
consultării tuturor categoriilor sociale, pentru a avea siguranţa că odată adoptate ele vor fi puse
în practică, pentru că reprezintă expresia voinţei majorităţii membrilor localității. 
Acest lucru se poate realiza prin: sensibilizarea şi educarea oamenilor, prin consultarea şi
atragerea participării lor la realizarea măsurilor, prin crearea de parteneriate şi prin măsurarea,
supravegherea, evaluarea şi declararea progreselor înregistrate pe calea dezvoltării durabile.

Totodată autoritățile locale trebuie să înțeleagă că este imposibil să separi protecţia


mediului, protecţia socială şi dezvoltarea economică atunci când este vorba de a asigura un viitor
durabil, dezvoltarea unui program intr-un domeniu având influenţe pozitive şi în alte domenii.
Eforturile autorităților locale nu se axează doar pe asigurarea protecţiei mediului, a
protecţiei sociale, sau dezvoltării economice, ci pe realizarea unor schimbări eficiente în fiecare
sector în acelaşi timp.
Aceste eforturi implică nu doar un sector al societăţii, ci pe toate: civil,
politic,administraţia locală şi sectorul privat.
Ţelul autorităţilor locale nu se realizează intr-o zi ci este un proces care va continua
neincetat pentru a asigura generaţiilor următoare o calitate mai bună a vieții.

BIBLIOGRAFIE

https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/strategia_moldova_2030_redactata_parl.pd

https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/sustainable-development-goals/goal-
11-sustainable-cities-and-communities.html

https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/adaptarea_agendei_2030_rom_0.pd

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/299-303_4.pdf

http://aap.gov.md/files/publicatii/revista/18/100.pdf

10
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/

http://adrnord.md/public/files/strategii/SDR_Nord_2016-2020_actualizat_2018.pdf

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=97505&lang=ro

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=107434&lang=ro

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/
Materialele_Conferintei_23.11.2018_FINAL_.pdf

https://www.agir.ro/buletine/275.pdf

https://vdocuments.mx/reader/full/suport-de-curs-dezvoltare-durabila

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-322_7.pdf

http://files.asd.md/legislatie/transport%20si%20logisitica.pdf

https://cancelaria.gov.md/ro/apc/nationalizarea-obiectivelor-de-dezvoltare-durabila

https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/Agenda21.pdf

11

S-ar putea să vă placă și