5 invenţii din Egipt – cele mai importante descoperiri
În Antichitate, o serie de invenţii egiptene au jucat un rol esenţial în dezvoltarea
umanităţii după ce au fost preluate şi îmbunătăţite de întreaga lume. 1.Limbajul scris Primele limbaje scrise au apărut în Egipt şi Mesopotamnia în jurul anului 6.000 înaintea erei noastre, iar iniţial acestea erau elementare şi constau în diverse pictograme care simbolizau anumite cuvinte: o locuinţă, un teren sau o unealtă. Treptat, egiptenii au inventat diverse semne scrise, inclusiv de genul unor litere ale alfabetului actual, cu scopul de a putea scrie nume de persoane sau de a explica anumite idei abstracte. Toate aceste pictograme, simboluri şi litere de alfabetul alcătuiesc ceea ce în prezent numim hieroglife egiptene şi reprezintă primele limbaje scrise ale umanităţii. 2.Sisteme de irigaţii Aşezarea geografică transforma Egiptul într-o zonă cu trei anotimpuri din punct de vedere agricol: de însămânţare a culturilor, de recoltare şi de inundaţii. Ultimul dintre ele reprezinta un pericol real pentru culturi, astfel că egiptenii au dezvoltat o serie de canale pe malul Raului Nil pentru a direcţiona apa departe de zonele agricole. Aşa au apărut barajele în care era stocată apa de la inundaţii. Ulterior, egiptenii au realizat că ar putea folosi apa respectivă pentru a iriga culturile, ceea ce le-a permis să facă agricultură şi în zonele mai îndepărtate de Nil şi să aibă parte de recolte mai frecvente prin apariţia unor complexe sisteme de irigaţii. 3.Încuietoarea pentru uşi Una dintre cele mai utile invenţii egiptene pentru viaţa de zi cu zi a fost încuietoarea pentru uşi, care a apărut pentru prima oară în jurul anului 4.000 înaintea erei noastre. Sistemul se baza pe un şurub cu diverse scobituri care se conecta la o încuietoare cu mai mulţi pini. În momentul în care introduceai o cheie cu o anumită configuraţie, pinii erau împinşi în faţă şi permiteau deschiderea uşii. Primele încuietori egiptene aveau o lungime de circa o jumătate de metru, însă se bucurau de o securitate foarte bună. Mai târziu, romanii au inventat o încuietoare simplificată, însă aceasta avea dezavantajul că putea fi spartă relativ uşor. 4.Aparatul de bărbierit şi tuns În Antichitate, egiptenii considerau că părul de faţă este neigienic, iar bărbile deveneau dificil de suportat în lungile luni de vară caniculare, în special din cauza transpiraţiei. Pentru a uşura bărbieritul şi rasul în cap, egiptenii au utilizat pietre ascuţite, pe care le-au montat în diverse dispozitive de lemn pentru a crea o versiune preliminară a aparatului de bărbierit. Pe parcursul timpului, ei au decoperit că lamele din cupru erau mai bune decât simplele pietre ascuţite. 5.Pasta şi periuţa de dinţi La fel ca toţi oamenii, egiptenii aveau o problemă importantă la finalul fiecărei mese: unele resturi alimentare rămâneau între dinţi şi erau dificil de îndepărtat cu limba. Prin urmare, ei au creat un dispozitiv de lemn pe care au aplicat o pudră alcătuită din copite de bivoli, coji de ouă şi de piatră ponce, cu care frecau dintii pentru eliminarea resturilor alimentare. Mai târziu, în timpul ocupaţiei Imperiului Roman, egiptenii au îmbunătăţit reţeta pentru pasta cu dinţi cu sare, mentă, flori uscate şi chiar piper. Cele mai importante invenții descoperite în Mesopotamia 1. Roata Deși este una dintre cele mai cunoscute invenții din lume, în primă fază nu era folosită pentru transportul persoanelor, ci de hamali pentru a căra diverse obiecte mai ușor, pentru olărit și pentru agricultură. Se presupune că aceasta a fost inventată în jurul anului 3500 i.Hr. 2. Căruța Pe măsură ce oamenii au învățat să domesticească taurii și caii, căruța a fost inventată (în anul 3200 i.Hr) pentru a facilita traiul oamenilor – aceasta era folosită pentru transport, activități sportive și ca unealtă de deplasare pe timp de război. 3. Barca cu pânze Transportul pe uscat era foarte dificil și de lungă durată la vremea respectivă, așa încât civilizațiile Mesopotamiei au concluzionat că transportul pe apă ar putea fi mai simplu și prolific. Deși primele bărci aveau o structură foarte primitivă, reprezintă primul pas către globalizare. 4. Zarurile Expresia englezească “rolling the bones”, care s-ar putea traduce în română prin “a arunca oasele” este un omagiu adus primelor zaruri inventate, care erau create din oase de oaie. Se presupune că activitatea pentru care se foloseau aceste zaruri se asemăna cu jocul de table de astăzi. 5. Astronomia și astrologia Conceptul astrologiei provine din perioada Sumeriană, când oamenii considerau că orice eveniment are o semnificație spirituală. Astrologii interpretau pozițiile stelelor pentru a sfătui persoanele cu influență din societate asupra deciziilor pe care le aveau de luat. 6. Harta Prima hartă inventată (în jurul anului 2300 i.Hr) era o bucată de argilă, inscripționată cu un băț. Aceasta acoperea o zona mică și era folosită în principiu pentru a naviga spre un oraș, pentru campanii militare, pentru a facilita vânatul și pentru rutele de troc. 7. Matematica Pentru că civilizațiile erau în plină evoluție și oamenii erau implicații în activități de vânzare și cumpărare, aceștia aveau nevoie de o metodă corectă de a cuantifica bunurile pe care le gestionau. Astfel, sumerienii au inventat conceptul de a număra. Spre deosebire de noi, care folosim numărul 10 ca bază de numărare, aceștia se foloseau de numărul 6 (60 de secunde, 12 ore, 360 de zile, toate multiplu de 6). 8. Civilizațiie Înainte de perioada Mesopotamiei, oamenii nu cunoșteau conceptul de a se stabili într- un singur loc. În urma invenției cărămizilor uscate la soare, s-au dezvoltat construcțiile sustenabile și populația a început să se organizeze într-un singur loc. În jurul anului 3200 i.Hr, regele Gilgamesh construiește cea mai mare clădire din cărămizi de chirpici. 9. Scrierea cuneiforma Scrierea cuneiformă este prima formă de a scrie inventată vreodată, dezvoltată pentru a înregistra tranzacțiile afacerilor. Fiind o metodă primitivă de scriere, nu era optimizată, așa că se presupune că pentru a cunoaște întreg alfabetul cuneiform, oamenii aveau nevoie de 12 ani de studiu. Până în anul 2900 i.Hr, totuși, simbolurile au fost reduse la doar 600 de către scriitori vremii respective. 10. Agricultura Probabil cea mai importantă invenție dintre toate, agricultura a putut fi dezvoltată întrucât Mesopotamia se afla între fluviile Tigru și Eufrat. Cu ajutorul accesului la apă, oamenii au reușit să redirecționeze apa pentru a forma primele sisteme de irigație. Cele mai cultivate alimente de atunci erau castraveții, grâul și orzul. Cele 8 importante invenții indiene India are inventatori remarcabili, matematicieni, oameni de știință și arhitecți care au lăsat o moștenire minunată în ceea ce privește descoperirile și progresele tehnologice. Atunci vă vom lăsa o listă cu cele mai remarcabile invenții ale acestei civilizații. Zero Număr Simbol "0" Multe civilizații antice au descris un element care reprezintă absentul, din punct de vedere matematic.Cu toate acestea, indienii au fost cei care au proiectat simbolul oval pe care îl atribuim astăzi numărului zero. La mijlocul anului 458 d.Hr., astronomul indian și matematicianul numit Aryabhata au creat simbolul zero, iar datorită lui acest număr a fost recunoscut la nivel mondial ca o cifră proprie. Sistemul numărului zecimal Sistemul zecimal indian a fost un precursor al sistemului numeric arab. Originile datează din secolele 1 și 6, conform istoricului manuscrisului Bakhshali al lui Aryabhata butoane Acestea au fost inițial folosite în orașul antic Mohenjo-Daro, în anul 2000, înainte de Hristos.Primele butoane au fost făcute din cochilii și au avut două găuri în mijloc. Este demn de remarcat faptul că aceste elemente au fost folosite ca ornamente pentru articole de îmbrăcăminte și nu pentru a-și stabili poziția. Utilizarea fibrelor naturale, cum ar fi bumbacul și lana Cultivarea bumbacului și a iutei a avut vârful între 5000 și 3000 î.Hr., în Valea Indusului, o zonă care cuprindea părțile estice ale actualului Pakistan și nord-vestul Indiei. India a fost un precursor al artei de filare a bumbacului și în dezvoltarea țesăturilor pe bază de fibre naturale, cum ar fi lâna de capră din Kashmir, de exemplu. șah Acest joc strategic de bord a apărut în India la mijlocul secolului al VI-lea, în timpul dinastiei Gupta.Regele indian Balhait a ordonat unui Brahman indian să creeze un joc pentru a încuraja inteligența oamenilor săi.Semnificația numelui acestui joc în sanscrită, Chaturanga, reprezintă o armată de patru divizii. norme Există studii arheologice care confirmă faptul că primele reguli au fost folosite înainte de 1500 î.en, pentru civilizația care a locuit în Valea Indusului.Aceste reguli erau făcute din fildeș și aveau o inscripție foarte clară și precisă a subdiviziunilor zecimale. șampon Ceea ce știm astăzi ca șampon a fost dezvoltat din masaje capilare cu ulei pe care Nawabii din Bengal le-au practicat între ei, în timpul Imperiului Mongol din secolul al XVIII-lea. Comunicații fără fir Precursorul lui Marconi privind dezvoltarea telegrafiei fără fir a fost omul de știință Jagadish Chandra Bose, care a efectuat o demonstrație publică de transmisie cu microunde în Calcutta în 1895.Această invenție a lui Bose pune bazele tehnologice ale principiului de funcționare a tehnologiei mobile, a comunicațiilor prin satelit, a emisiunilor de televiziune, a internetului wireless, printre alte aplicații de astăzi.
Invențile și descoperirilor chineze antice
Praful de pușcă Praful de pușcă a fost descoperit în secolul al IX-lea în mod accidental. Se pare că alchimiștii chinezi încercau să găsească formula unui elixir al nemuririi, dar au sfârșit prin a inventa ceva care a dus la moartea a milioane de oameni. Primele formule, descrise la jumătatea secolului al XI-lea, constau dintr-o variație de azotat de potasiu, cărbune și sulf. Ulterior, de-a lungul secolelor, formula prafului de pușcă a fost perfecționată, prin reglarea concentrației de azotat de potasiu. La început, chinezii au folosit această invenție pentru semnale luminoase sau artificii (o altă invenție proprie). Abia mai târziu, praful de pușcă a început să fie folosit și de militari, prin inventarea primelor grenade. Praful de pușcă a ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, cel mai probabil adus de invadatorii mongoli. Europenii au perfecționat invenția și, pe baza ei, în secolul al XV- lea, au dezvoltat artileria și armele de foc, instrumente cu ajutorul cărora aveau, mai târziu, să cucerească lumea. Busola Cea mai timpurie referință la un instrument magnetic folosit pentru indicarea direcției se află într-o carte din anii 1040-1044, din timpul dinastiei Song. Însă această primă busolă a fost gândită în așa fel încât să arate Sudul, deoarece pentru chinezi, spre deosebire de occidentali, Sudul este direcția principală. Această invenție de secol XI se baza pe instrumente mai vechi, realizate din roci magnetice, folosite încă din secolul al IV-lea. Spre sfârșitul secolului al XI-lea, apar în cărți primele referiri la busolele cu ac magnetic. Acestea erau însă diferite de busolele contemporane. Timp de mai multe secole, chinezii au folosit ace magnetice plutind pe apă. Europenii au fost cei care i-au dat busolei forma pe care o cunoaștem astăzi, iar aceasta a pătruns în China abia în secolul al XVI-lea, unde a fost folosită în paralel cu modelul tradițional. Hârtia și tiparul Cai Lun, un funcționar la curtea imperială la începutul secolului al II-lea, este creditat cu inventarea hârtiei moderne. Hârtia era deja folosită în China de mai mult timp, dar era o variantă obținută din bambus sau mătase printr-un proces de producție mai complicat. Cai Lun vine cu o formulă nouă, bazată pe fibre de in și cânepă, coji de copac și plase de pescuit. La început, chinezii au folosit hârtia pentru împachetat, dar din secolul al III-lea aceasta devine instrument de scris. Ulterior, din secolul al VI-lea, chinezii încep să folosească și hârtia igienică. Din timpul dinastiei Tang (618–907), hârtia e folosită și pentru confecționarea pliculețelor de ceai, cu scopul conservării aromelor, iar dinastia Song (960–1279) e prima care emite bani sub forma bancnotelor de hârtie. Odată inventată hârtia, chinezii au conceput și o modalitate de imprimare, prin intermediul unui bloc din lemn gravat. Acesta era mult mai potrivit caracterelor chinezești decât imprimarea mobilă (inventată tot de chinezi, bineînțeles) și a dus la dezvoltarea acestei maniere de comunicații care domină lumea de azi (sau, mai bine spus, o domina până la inventarea computerelor și a internetului). Tehnica era următoarea:pe un bloc de lemn erau sculptate litererele, după care ele erau acoperite cu vopsea, apoi imprimate pe hârtie. Aceași metodă era folosită pentru imprimarea textilelor încă din secolul III. Tiparul european, invenția lui Gutenberg, a ajuns de asemenea în China, în secolul al XVI-lea, dar chinezii, fideli propriilor tradiții, nu l-au adoptat la scară largă decât în secolul al XIX-lea. Alte invenții chinezești Roaba O altă invenție pentru care trebuie să le mulțumim chinezilor este roaba, un obiect care a ușurat semnificativ munca oamnilor. Roaba apare pe mai multe basoreliefuri și picturi din secolul II, deci din timpul dinastiei Han, iar istoricul Chengzuo (233-297) atribuie această invenție lui Zhuge Liang, sfetnicul apropiat al lui Liu Bei, fondatorul dinastiei. El ar fi conceput roaba ca modalitate de transport a rechizitelor militare în campaniile împotriva statului Wei. Ulterior, roaba a început să fie folosită și cu alte scopuri.Conștienți de avantajele militare ce puteau fi obținute cu ajutorul acestei invenții, chinezii au încercat să păstreze secretul. Seismograful Seismograful, un instrument esențial în studierea cutremurelor, nu e – cum am putea crede – o invenție recentă. Acest obiect are în spate o istorie de aproape 2000 de ani ce a început în China antică. Astfel, chinezii sunt cei care au inventat primul detector de cutremure. Spre deosebire de seismografele recente, cele chinezești nu măsurau scara cutremurelor, dar ele erau la fel de eficiente în înregistrarea mișcărilor scoarței terestre. Chang Heng, astronom la curtea imperială a dinastiei Han, este cel care a inventat seismograful, în anul 132. Potrivit surselor, primul exemplar era realizat din bronz masiv. Cum funcționa acest seismograf? Vasul din bronz, cu un diametru de aproximativ 2 metri, era ornat, de jur împrejur, cu capete de dragoni care aveau, în gură, câte o bilă de bronz. La baza vasului, în dreptul fiecărui dragon stătea câte o broască cu gura deschisă. În interiorul vasului se afla un pendul sensibil la orice mișcare, iar când avea loc un cutremur, acesta se deplasa punând în mișcare un mecanism:gura unuia dintre dragoni (teoretic, în funcție de direcția cutremurului) se deschidea din cauza mișcărilor, iar bila cădea în gura broaștei. Sursele spun că invenția lui Chang Heng chiar funcționa, înregistrând un cutremur pe care oamenii de la curtea imperială nu l- au simțit (probabil că este vorba de marele cutremur de la Gansu din anul 143). Mătasea China și-a câștigat faima în Europa Medievală datorită unor produse necunoscute occidentalilor. Cel mai valoros dintre acestea a fost, cu siguranță, mătasea. Nu degeaba istoriografia vorbește de importanța Drumului Mătăsii, un drum comercial care a legat îndepărtata Chină de Orientul Mijlociu, Europa Occidentală și Africa musulmană. Mătasea este una dintre cele mai vechi invenții chinezești, metoda prelucrării materialului produs de viermii de mătase existând de circa 4700 de ani:cea mai veche mărturie privind producția de mătase datează din perioada Liangzhu (3300-3200 î.Hr.). Timp de secole, cheia producției de mătase a fost unul din cele mai bine păstrate secrete ale civilizației chineze. Asta până când misionarii creștini din Europa au descoperit secretul, aducând larve de viermi de mătase în Occident. Cu toate acestea, cererea pentru mătăsurile orientale, de o calitate mult superioară celor europene, a rămas la fel de mare. Porțelanul Nu degeaba în limba engleză cuvântul pentru porțelan este „china”. Acest tip valoros de ceramică, cunoscut pentru frumusețea sa, este originar din China dinastiei Sui (581-618). Tehnica a fost perfecționată apoi în timpul dinastiei Tang, când porțelanul e exportat și în lumea islamică, unde devine un bun foarte prețuit. Producția de porțelan atinge apogeul în timpul dinastiei Song (960-1279), când chinezii au construit cuptoare în care încăpeau până la 25.000 de bucăți. Porțelanurile s-au extins în Europa mai ales în timpul dinastiei Ming (1368-1644), când ceramica alb-albastră, faimoasă azi în întreaga lume, a ajuns să fie unul dintre cele mai căutate obiecte de preț din saloanele aristocrației.