5 invenţii din Egipt – cele mai importante descoperiri

În Antichitate, o serie de invenţii egiptene au jucat un rol esenţial în dezvoltarea

umanităţii după ce au fost preluate şi îmbunătăţite de întreaga lume.
1.Limbajul scris
Primele limbaje scrise au apărut în Egipt şi Mesopotamnia în jurul anului 6.000
înaintea erei noastre, iar iniţial acestea erau elementare şi constau în diverse
pictograme care simbolizau anumite cuvinte: o locuinţă, un teren sau o unealtă.
Treptat, egiptenii au inventat diverse semne scrise, inclusiv de genul unor litere ale
alfabetului actual, cu scopul de a putea scrie nume de persoane sau de a explica
anumite idei abstracte. Toate aceste pictograme, simboluri şi litere de alfabetul
alcătuiesc ceea ce în prezent numim hieroglife egiptene şi reprezintă primele limbaje
scrise ale umanităţii.
2.Sisteme de irigaţii
Aşezarea geografică transforma Egiptul într-o zonă cu trei anotimpuri din punct de
vedere agricol: de însămânţare a culturilor, de recoltare şi de inundaţii. Ultimul dintre
ele reprezinta un pericol real pentru culturi, astfel că egiptenii au dezvoltat o serie de
canale pe malul Raului Nil pentru a direcţiona apa departe de zonele agricole. Aşa au
apărut barajele în care era stocată apa de la inundaţii.
Ulterior, egiptenii au realizat că ar putea folosi apa respectivă pentru a iriga culturile,
ceea ce le-a permis să facă agricultură şi în zonele mai îndepărtate de Nil şi să aibă
parte de recolte mai frecvente prin apariţia unor complexe sisteme de irigaţii.
3.Încuietoarea pentru uşi
Una dintre cele mai utile invenţii egiptene pentru viaţa de zi cu zi a fost încuietoarea
pentru uşi, care a apărut pentru prima oară în jurul anului 4.000 înaintea erei
noastre. Sistemul se baza pe un şurub cu diverse scobituri care se conecta la o
încuietoare cu mai mulţi pini. În momentul în care introduceai o cheie cu o anumită
configuraţie, pinii erau împinşi în faţă şi permiteau deschiderea uşii.
Primele încuietori egiptene aveau o lungime de circa o jumătate de metru, însă se
bucurau de o securitate foarte bună. Mai târziu, romanii au inventat o încuietoare
simplificată, însă aceasta avea dezavantajul că putea fi spartă relativ uşor.
4.Aparatul de bărbierit şi tuns
În Antichitate, egiptenii considerau că părul de faţă este neigienic, iar bărbile
deveneau dificil de suportat în lungile luni de vară caniculare, în special din cauza
transpiraţiei. Pentru a uşura bărbieritul şi rasul în cap, egiptenii au utilizat pietre
ascuţite, pe care le-au montat în diverse dispozitive de lemn pentru a crea o versiune
preliminară a aparatului de bărbierit. Pe parcursul timpului, ei au decoperit că lamele
din cupru erau mai bune decât simplele pietre ascuţite.
5.Pasta şi periuţa de dinţi
La fel ca toţi oamenii, egiptenii aveau o problemă importantă la finalul fiecărei mese:
unele resturi alimentare rămâneau între dinţi şi erau dificil de îndepărtat cu limba.
Prin urmare, ei au creat un dispozitiv de lemn pe care au aplicat o pudră alcătuită din
copite de bivoli, coji de ouă şi de piatră ponce, cu care frecau dintii pentru eliminarea
resturilor alimentare.
Mai târziu, în timpul ocupaţiei Imperiului Roman, egiptenii au îmbunătăţit reţeta
pentru pasta cu dinţi cu sare, mentă, flori uscate şi chiar piper.
 Cele mai importante invenții descoperite în Mesopotamia
1. Roata
Deși este una dintre cele mai cunoscute invenții din lume, în primă fază nu era folosită
pentru transportul persoanelor, ci de hamali pentru a căra diverse obiecte mai ușor,
pentru olărit și pentru agricultură. Se presupune că aceasta a fost inventată în jurul
anului 3500 i.Hr.
2. Căruța
Pe măsură ce oamenii au învățat să domesticească taurii și caii, căruța a fost inventată
(în anul 3200 i.Hr) pentru a facilita traiul oamenilor – aceasta era folosită pentru
transport, activități sportive și ca unealtă de deplasare pe timp de război. 
3. Barca cu pânze
Transportul pe uscat era foarte dificil și de lungă durată la vremea respectivă, așa
încât civilizațiile Mesopotamiei au concluzionat că transportul pe apă ar putea fi mai
simplu și prolific. Deși primele bărci aveau o structură foarte primitivă, reprezintă
primul pas către globalizare.
4. Zarurile
Expresia englezească “rolling the bones”, care s-ar putea traduce în română prin “a
arunca oasele” este un omagiu adus primelor zaruri inventate, care erau create din
oase de oaie. Se presupune că activitatea pentru care se foloseau aceste zaruri se
asemăna cu jocul de table de astăzi. 
5. Astronomia și astrologia
Conceptul astrologiei provine din perioada Sumeriană, când oamenii considerau că
orice eveniment are o semnificație spirituală. Astrologii interpretau pozițiile stelelor
pentru a sfătui persoanele cu influență din societate asupra deciziilor pe care le aveau
de luat. 
6. Harta
Prima hartă inventată (în jurul anului 2300 i.Hr) era o bucată de argilă, inscripționată
cu un băț. Aceasta acoperea o zona mică și era folosită în principiu pentru a naviga
spre un oraș, pentru campanii militare, pentru a facilita vânatul și pentru rutele de
troc.
7. Matematica
Pentru că civilizațiile erau în plină evoluție și oamenii erau implicații în activități de
vânzare și cumpărare, aceștia aveau nevoie de o metodă corectă de a cuantifica
bunurile pe care le gestionau. Astfel, sumerienii au inventat conceptul de a număra.
Spre deosebire de noi, care folosim numărul 10 ca bază de numărare, aceștia se
foloseau de numărul 6 (60 de secunde, 12 ore, 360 de zile, toate multiplu de 6). 
8. Civilizațiie
Înainte de perioada Mesopotamiei, oamenii nu cunoșteau conceptul de a se stabili într-
un singur loc. În urma invenției cărămizilor uscate la soare,    s-au dezvoltat
construcțiile sustenabile și populația a început să se organizeze într-un singur loc. În
jurul anului 3200 i.Hr, regele Gilgamesh construiește cea mai mare clădire din
cărămizi de chirpici. 
9. Scrierea cuneiforma
Scrierea cuneiformă este prima formă de a scrie inventată vreodată, dezvoltată pentru
a înregistra tranzacțiile afacerilor. Fiind o metodă primitivă de scriere, nu era
optimizată, așa că se presupune că pentru a cunoaște întreg alfabetul cuneiform,
oamenii aveau nevoie de 12 ani de studiu. Până în anul 2900 i.Hr, totuși, simbolurile
au fost reduse la doar 600 de către scriitori vremii respective. 
10. Agricultura
Probabil cea mai importantă invenție dintre toate, agricultura a putut fi dezvoltată
întrucât Mesopotamia se afla între fluviile Tigru și Eufrat. Cu ajutorul accesului la
apă, oamenii au reușit să redirecționeze apa pentru a forma primele sisteme de
irigație. Cele mai cultivate alimente de atunci erau castraveții, grâul și orzul. 
 Cele 8 importante invenții indiene
India are inventatori remarcabili, matematicieni, oameni de știință și arhitecți care au
lăsat o moștenire minunată în ceea ce privește descoperirile și progresele tehnologice.
Atunci vă vom lăsa o listă cu cele mai remarcabile invenții ale acestei civilizații.
Zero Număr Simbol "0"
Multe civilizații antice au descris un element care reprezintă absentul, din punct de
vedere matematic.Cu toate acestea, indienii au fost cei care au proiectat simbolul oval
pe care îl atribuim astăzi numărului zero.
La mijlocul anului 458 d.Hr., astronomul indian și matematicianul numit Aryabhata
au creat simbolul zero, iar datorită lui acest număr a fost recunoscut la nivel mondial
ca o cifră proprie.
Sistemul numărului zecimal
Sistemul zecimal indian a fost un precursor al sistemului numeric arab. Originile
datează din secolele 1 și 6, conform istoricului manuscrisului Bakhshali al lui
Aryabhata
butoane
Acestea au fost inițial folosite în orașul antic Mohenjo-Daro, în anul 2000, înainte de
Hristos.Primele butoane au fost făcute din cochilii și au avut două găuri în mijloc.
Este demn de remarcat faptul că aceste elemente au fost folosite ca ornamente pentru
articole de îmbrăcăminte și nu pentru a-și stabili poziția.
Utilizarea fibrelor naturale, cum ar fi bumbacul și lana
Cultivarea bumbacului și a iutei a avut vârful între 5000 și 3000 î.Hr., în Valea
Indusului, o zonă care cuprindea părțile estice ale actualului Pakistan și nord-vestul
Indiei.
India a fost un precursor al artei de filare a bumbacului și în dezvoltarea țesăturilor
pe bază de fibre naturale, cum ar fi lâna de capră din Kashmir, de exemplu.
șah
Acest joc strategic de bord a apărut în India la mijlocul secolului al VI-lea, în timpul
dinastiei Gupta.Regele indian Balhait a ordonat unui Brahman indian să creeze un joc
pentru a încuraja inteligența oamenilor săi.Semnificația numelui acestui joc în
sanscrită, Chaturanga, reprezintă o armată de patru divizii.
norme
Există studii arheologice care confirmă faptul că primele reguli au fost folosite înainte
de 1500 î.en, pentru civilizația care a locuit în Valea Indusului.Aceste reguli erau
făcute din fildeș și aveau o inscripție foarte clară și precisă a subdiviziunilor zecimale.
șampon
Ceea ce știm astăzi ca șampon a fost dezvoltat din masaje capilare cu ulei pe care
Nawabii din Bengal le-au practicat între ei, în timpul Imperiului Mongol din secolul al
XVIII-lea.
Comunicații fără fir
Precursorul lui Marconi privind dezvoltarea telegrafiei fără fir a fost omul de știință
Jagadish Chandra Bose, care a efectuat o demonstrație publică de transmisie cu
microunde în Calcutta în 1895.Această invenție a lui Bose pune bazele tehnologice ale
principiului de funcționare a tehnologiei mobile, a comunicațiilor prin satelit, a
emisiunilor de televiziune, a internetului wireless, printre alte aplicații de astăzi.

Invențile și descoperirilor chineze antice

Praful de pușcă
Praful de pușcă a fost descoperit în secolul al IX-lea în mod accidental. Se pare că
alchimiștii chinezi încercau să găsească formula unui elixir al nemuririi, dar au sfârșit
prin a inventa ceva care a dus la moartea a milioane de oameni. Primele formule,
descrise la jumătatea secolului al XI-lea, constau dintr-o variație de azotat de potasiu,
cărbune și sulf. Ulterior, de-a lungul secolelor, formula prafului de pușcă a fost
perfecționată, prin reglarea concentrației de azotat de potasiu.
La început, chinezii au folosit această invenție pentru semnale luminoase sau artificii
(o altă invenție proprie). Abia mai târziu, praful de pușcă a început să fie folosit și de
militari, prin inventarea primelor grenade.
Praful de pușcă a ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, cel mai probabil adus de
invadatorii mongoli. Europenii au perfecționat invenția și, pe baza ei, în secolul al XV-
lea, au dezvoltat artileria și armele de foc, instrumente cu ajutorul cărora aveau, mai
târziu, să cucerească lumea.
Busola
Cea mai timpurie referință la un instrument magnetic folosit pentru indicarea
direcției se află într-o carte din anii 1040-1044, din timpul dinastiei Song. Însă această
primă busolă a fost gândită în așa fel încât să arate Sudul, deoarece pentru chinezi,
spre deosebire de occidentali, Sudul este direcția principală. Această invenție de secol
XI se baza pe instrumente mai vechi, realizate din roci magnetice, folosite încă din
secolul al IV-lea.
Spre sfârșitul secolului al XI-lea, apar în cărți primele referiri la busolele cu ac
magnetic. Acestea erau însă diferite de busolele contemporane. Timp de mai multe
secole, chinezii au folosit ace magnetice plutind pe apă. Europenii au fost cei care i-au
dat busolei forma pe care o cunoaștem astăzi, iar aceasta a pătruns în China abia în
secolul al XVI-lea, unde a fost folosită în paralel cu modelul tradițional.
Hârtia și tiparul
Cai Lun, un funcționar la curtea imperială la începutul secolului al II-lea, este creditat
cu inventarea hârtiei moderne. Hârtia era deja folosită în China de mai mult timp, dar
era o variantă obținută din bambus sau mătase printr-un proces de producție mai
complicat. Cai Lun vine cu o formulă nouă, bazată pe fibre de in și cânepă, coji de
copac și plase de pescuit. La început, chinezii au folosit hârtia pentru împachetat, dar
din secolul al III-lea aceasta devine instrument de scris.
Ulterior, din secolul al VI-lea, chinezii încep să folosească și hârtia igienică. Din timpul
dinastiei Tang (618–907), hârtia e folosită și pentru confecționarea pliculețelor de ceai,
cu scopul conservării aromelor, iar dinastia Song (960–1279) e prima care emite bani
sub forma bancnotelor de hârtie.
Odată inventată hârtia, chinezii au conceput și o modalitate de imprimare, prin
intermediul unui bloc din lemn gravat. Acesta era mult mai potrivit caracterelor
chinezești decât imprimarea mobilă (inventată tot de chinezi, bineînțeles) și a dus la
dezvoltarea acestei maniere de comunicații care domină lumea de azi (sau, mai bine
spus, o domina până la inventarea computerelor și a internetului). Tehnica era
următoarea:pe un bloc de lemn erau sculptate litererele, după care ele erau acoperite
cu vopsea, apoi imprimate pe hârtie. Aceași metodă era folosită pentru imprimarea
textilelor încă din secolul III.
Tiparul european, invenția lui Gutenberg, a ajuns de asemenea în China, în secolul al
XVI-lea, dar chinezii, fideli propriilor tradiții, nu l-au adoptat la scară largă decât în
secolul al XIX-lea.
Alte invenții chinezești
Roaba
O altă invenție pentru care trebuie să le mulțumim chinezilor este roaba, un obiect
care a ușurat semnificativ munca oamnilor. Roaba apare pe mai multe basoreliefuri și
picturi din secolul II, deci din timpul dinastiei Han, iar istoricul Chengzuo (233-297)
atribuie această invenție lui Zhuge Liang, sfetnicul apropiat al lui Liu Bei, fondatorul
dinastiei. El ar fi conceput roaba ca modalitate de transport a rechizitelor militare în
campaniile împotriva statului Wei. Ulterior, roaba a început să fie folosită și cu alte
scopuri.Conștienți de avantajele militare ce puteau fi obținute cu ajutorul acestei
invenții, chinezii au încercat să păstreze secretul.
Seismograful
Seismograful, un instrument esențial în studierea cutremurelor, nu e – cum am putea
crede – o invenție recentă. Acest obiect are în spate o istorie de aproape 2000 de ani ce
a început în China antică.
Astfel, chinezii sunt cei care au inventat primul detector de cutremure. Spre deosebire
de seismografele recente, cele chinezești nu măsurau scara cutremurelor, dar ele erau
la fel de eficiente în înregistrarea mișcărilor scoarței terestre. Chang Heng, astronom
la curtea imperială a dinastiei Han, este cel care a inventat seismograful, în anul 132.
Potrivit surselor, primul exemplar era realizat din bronz masiv.
Cum funcționa acest seismograf? Vasul din bronz, cu un diametru de aproximativ 2
metri, era ornat, de jur împrejur, cu capete de dragoni care aveau, în gură, câte o bilă
de bronz. La baza vasului, în dreptul fiecărui dragon stătea câte o broască cu gura
deschisă. În interiorul vasului se afla un pendul sensibil la orice mișcare, iar când avea
loc un cutremur, acesta se deplasa punând în mișcare un mecanism:gura unuia dintre
dragoni (teoretic, în funcție de direcția cutremurului) se deschidea din cauza
mișcărilor, iar bila cădea în gura broaștei. Sursele spun că invenția lui Chang Heng
chiar funcționa, înregistrând un cutremur pe care oamenii de la curtea imperială nu l-
au simțit (probabil că este vorba de marele cutremur de la Gansu din anul 143).
Mătasea
China și-a câștigat faima în Europa Medievală datorită unor produse necunoscute
occidentalilor. Cel mai valoros dintre acestea a fost, cu siguranță, mătasea. Nu
degeaba istoriografia vorbește de importanța Drumului Mătăsii, un drum comercial
care a legat îndepărtata Chină de Orientul Mijlociu, Europa Occidentală și Africa
musulmană.
Mătasea este una dintre cele mai vechi invenții chinezești, metoda prelucrării
materialului produs de viermii de mătase existând de circa 4700 de ani:cea mai veche
mărturie privind producția de mătase datează din perioada Liangzhu (3300-3200
î.Hr.).
Timp de secole, cheia producției de mătase a fost unul din cele mai bine păstrate
secrete ale civilizației chineze. Asta până când misionarii creștini din Europa au
descoperit secretul, aducând larve de viermi de mătase în Occident. Cu toate acestea,
cererea pentru mătăsurile orientale, de o calitate mult superioară celor europene, a
rămas la fel de mare.
Porțelanul
Nu degeaba în limba engleză cuvântul pentru porțelan este „china”. Acest tip valoros
de ceramică, cunoscut pentru frumusețea sa, este originar din China dinastiei Sui
(581-618). Tehnica a fost perfecționată apoi în timpul dinastiei Tang, când porțelanul e
exportat și în lumea islamică, unde devine un bun foarte prețuit.
Producția de porțelan atinge apogeul în timpul dinastiei Song (960-1279), când
chinezii au construit cuptoare în care încăpeau până la 25.000 de bucăți. Porțelanurile
s-au extins în Europa mai ales în timpul dinastiei Ming (1368-1644), când ceramica
alb-albastră, faimoasă azi în întreaga lume, a ajuns să fie unul dintre cele mai căutate
obiecte de preț din saloanele aristocrației.