Atena (n greaca modern , Athina [sigular], n greaca clasic , Athnai [plural])

este capitala Greciei. Atena a cunoscut o evoluie glorioas, mai ales n Grecia Antic, fiind
locuit de oameni nc din Epoca Bronzului i guvernat pn n jurul anului 1000 .C. de regi
ionieni.
Acropola din Atena a fost nscris n anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial
UNESCO.

Etimologie
n Grecia Antic, numele Atenei era atnai, la plular, fiind legat de numele zeiei
Atena (n dialectul atic, [atn] i n cel ionic, [atn]), cu nelesul
"atenienii". n greaca folosit de Homer, numele oraului aprea n forma de singular (
[2]
)
apoi a luat forma de plural, ca i (Thbai), (Muknai) i (Delphoi).
Printre atenienii antici circula o legend care explica felul n care i-a luat oraul numele,
legend care a stat la baza sculpturii de pe frontonul vestic al Parthenonului. Conform acestei
legende, att Atena ct i Poseidon au cerut s fie patroni ai oraului i s-i dea numele lor, astfel
c s-au ntrecut pentru a obine onoarea, fiecare oferind un dar oraului. Poseidon a creat un
izvor de ap srat lovind pmntul cu tridentul su, pentru a simboliza puterea mrii. Atena a
creat n schimb mslinul, simboliznd pacea i prosperitatea. Atenienii, condui de Cecrops, au
acceptat mslinul i au botezat oraul Atena.
n secolul al XIX-lea, a fost readoptat ca nume al oraului. Dup ce varianta
Katharevousa a limbii grece a fost abandonat n anii 1970, n greaca demotic modern numele
oficial al oraului a devenit (Athna / [aina]).
Istorie
Cea mai veche prezen uman n Atena este atestat la petera Schist, datat a fi n preajma
mileniilor al IX-leaal VII-lea .e.n.
[3]
Atena este locuit permanent de cel puin 7000 de ani.
[4][5]

Pn la 1400 .e.n., aezarea devenise un centru important al civilizaiei miceniene, iar Acropola
a fost locul unei mari ceti miceniene ale crei ruine pot fi recunoscute ca seciuni ale unor
ziduri ciclopiene caracteristice acestei civilizaii.
[6]
Spre deosebire de alte centre miceniene, cum
ar fi Micene i Pylos, nu se tie dac Atena a suferit vreo distrugere n preajma anului 1200
.e.n., eveniment adesea atribuit unei invazii doriene, iar atenienii au susinut mereu c sunt
ionieni puri, fr influen doric. Atena a intrat ns ntr-o perioad de declin, ca i multe alte
aezri ale epocii bronzului, timp de 150 de ani dup aceasta.
nhumrile din Epoca Fierului, ale cror rmie au fost gsite la Kerameikos i n alte locuri,
demonstreaz c ncepnd cu 900 .e.n., Atena a devenit unul dintre principalele centre
comerciale din regiune, ca i Lefkandi n Euboea i Knossos n Creta.
[7]
Aceast poziie ar fi
putut s fie i rezultatul poziiei sale centrale n lumea greac, al cetii sale solide de pe
Acropol i a ieirii la mare, care i ddea un avantaj natural fa de alte orae rivale de pe uscat,
cum ar fi Teba i Sparta.
Atena clasic a devenit principalul ora al Greciei antice n secolul al V-lea .e.n., realizrile sale
culturale punnd bazele civilizaiei occidentale. El a fost depit n cele din urm de oraul-stat
rival Sparta.
[8]
Pn la sfritul antichitii trzii, oraul a deczut, dup care i-a revenit n a
doua jumtate a perioade bizantine medii (secolele al IX-leaal X-lea e.n.), i a fost relativ
prosper n timpul Cruciadelor, profitnd de pe urma comerului cu oraele italiene. n 1453 a fost
cucerit de Imperiul Otoman i a intrat ntr-o lung perioad de declin.
Dup rzboiul de independen al Greciei, Atena a fost ales capital a noii Grecii independente
n 1834, n mare parte din motive istorice i sentimentale. La acea vreme, era un orel modest
construit la poalele Acropolei. Primul rege al Greciei, Otto al Bavariei, a cerut arhitecilor
Stamatios Kleanthis i Gustav Schaubert s proiecteze un ora modern demn de a fi capital de
ar.
Primul plan al oraului modern era format dintr-un triunghi definit de Acropol, de cimitirul
antic Kerameikos i de noul palat al regelui (care astzi este sediul parlamentului grec), pentru a
evidenia continuitatea ntre Atena antic i cea modern. Neoclasicismul, stilul internaional al
epocii, a fost stilul arhitectural prin care arhiteci bavarezi, francezi i greci, cum ar fi Hansen,
Klenze, Boulanger i Kaftantzoglou, au proiectat primele cldiri publice importante ale noii
capitale. n 1896, Atena a gzduit primele Jocuri Olimpice moderne. n anii 1920, mai muli
refugiai greci, evacuai din Asia Mic n urma rzboiului greco-turc, au dus la creterea
populaiei Atenei; cu toate acestea, abia dup al Doilea Rzboi Mondial, dup anii 1950 i 1960,
populaia oraului a explodat, iar Atena a nceput s se extind treptat n toate direciile. n anii
1980 a devenit clar c poluarea fabricilor i creterea numrului de automobile, precum i lipsa
spaiului suficient deveniser principalele probleme ale oraului. Mai multe msuri anti-poluare
au fost luate de autoriti n anii 1990, fiind combinate cu o mbuntire substanial a
infrastructurii oraului (inclusiv autostrada Attiki Odos, extinderea metroului, i noul aeroport
internaional), care mpreun au ameliorat poluarea i au transformat Atena ntr-un ora mult mai
funcional.
[modificare] Cultura
Atena este unul dintre centrele lumii n ceea ce privete cercetarea arheologic. Sunt cteva
instituii principale care se ocup cu cercetarea i valorificarea vestigilor istorice cum ar fi :
Universitatea din Atena, Societatea de Arheologie care cuprinde cteva muzee. n acelai timp
oraul deine cteva laboratoare, printre care i laboratorul Demokritos pentru Arheometrie.
Atena este cunoscut n ntreaga lume i ca un pilon al diferitelor conferine i seminarii pe teme
de cercetare. Cel mai important obiectiv din Atena l reprezint Acropola, avnd ca punct
principal de atracie Partenon.
Misterioasa mostenire a sumerienilor


O analiza obiectiva a contributiei civilizatiei sumeriene in istoria
umanitatii ar constitui, cu siguranta, un proiect de amploare
pentru orice istoric. Ne vom opri doar la a spune ca, in urma cu
peste opt milenii, in rodnicul tinut al stravechii Mesopotamii, lua
nastere prima civilizatie a lumii. Si daca inventiile enigmaticilor
sumerieni depaseau cu mult cunostintele si tehnologia vremii,
punand bazele culturilor ce aveau sa le urmeze, o parte
insemnata a mostenirii lor nu isi gaseste nici astazi explicatia in
randul oamenilor de stiinta.
Ar fi suficient, poate, sa mentionam, intr-o ordine aleatorie, ca in
Sumerul antic erau inventate : scrierea, roata, matematica,
astronomia, calendarele, sistemele de irigatii, armura, carul de
lupta, sabiile, barcile, harnasamentul cailor, cuiele, morile,
sandalele, roata olarului, harponul, dalta, inelele, seile sau acul.
Tot aici lua nastere si prima mare opera literara a umanitatii,
Epopeea lui Ghilgames, descoperita in secolul al XIX-lea intre
ruinele stravechiului oras Uruk, precum si prima religie
politeista despre care ne-au parvenit informatii detaliate.

In fapt, istoria omenirii incepe cu sumerienii. Ei sunt cei care,
practic, au facut trecerea de la preistorie catre istorie, prin
inventarea scrisului si mentionarea, in premiera, a tuturor
cunostintelor si credintelor pe care le aveau. Chiar daca s-a
dovedit ca in Orientul Mijlociu au existat orase locuite
permanent de peste 10.000 de ani (vezi cazul Ierihonului sau al
Damascului), majoritatea istoricilor considera Sumerul drept
prima mare civilizatie a lumii.

Si totusi, dincolo de remarcabilele realizari ale sumerienilor,
intr-o epoca in care marile culturi ale lumii erau, cel mult, intr-o
faza incipienta, misterele care inconjoara stravechea civilizatie
sunt departe de a-si gasi o explicatie, chiar si in epoca moderna.
Incercand sa pastreze obiectivitatea adevarului istoric si
stiintific, Descopera.ro va invita la un scurt periplu printre cele
mai mari enigme ale culturii si istoriei sumeriene.
Sistemul solar sumerian
Teoriile general acceptate astazi, despre cunostintele de
astronomie ale sumerienilor, spun ca acestia remarcasera, inca
de la inceputuri, prezenta pe bolta cereasca a celor cinci planete
vizibile cu ochiul liber : Venus, Saturn, Jupiter, Mercur si
Marte, cele care, alaturi de Soare si Luna, vor da, in
majoritatea culturilor lumii, sistemul saptamanal de sapte zile.

Si cu toate acestea, descoperirea unei placute de lut sumeriene,
celebra VA-243, aflata in prezent la Muzeul de Istorie din Berlin
(vezi foto), soca lumea oamenilor de stiinta. Nu numai ca
sistemul solar, gravat in detaliu, arata toate planetele cunoscute
astazi ( inclusiv nou retrogradata de la stadiul de planeta, Pluto),
ba mai mult, alaturi de cele 11 corpuri ceresti recunoscute astazi
: Soarele, Luna, Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter,
Saturn, Uranus, Neptun si Pluto, apare reprezentata, la o
distanta considerabila, o alta planeta, numita in mediile
academice, si nu numai, Planeta X sau Nibiru.

Unii cercetatori sunt, insa, sceptici cu privire la desenul
sumerian, a carui autenticitate, de altfel, se afla dincolo de orice
banuiala. Conform acestora, desenul nu ar reprezenta sistemul
solar ci, mai degraba, ar fi simbolul Zeului Soare, inconjurat de
stele. Si totusi, asezarea respectivelor stele/planete, identica cu
cea a planetelor din sistemul solar, lasa loc, pe mai departe,
speculatiilor de orice natura.

Misterul se adanceste in momentul in care descoperim ca in
religia sumeriana existau 12 zeitati majore, numar identic cu
cel al corpurilor ceresti de pe VA-243, zeitati numite in
limbajul akkadian drept Anunnaki (Cei de sange regal). Mai
mult, sumerienii credeau ca originea zeitatilor lor se afla in
spatiu, mai precis pe enigmatica Planeta X, acolo de unde
acestia coborau pe Terra pentru a crea din lut primii oameni,
intr-un loc numit E-den (legatura mai mult decat evidenta cu
mitul biblic al creatiei). De altfel, zeul creator al oamenilor,
Marduk, era asociat in religia sumeriana cu Nibiru, planeta
considerata a fi, pe de o parte, Jupiter sau, pe de alta parte,
ipotetica planeta reprezentata pe placuta de lut.

Asa cum era de asteptat, teoriile pseudo-stiintifice cu privire la
eventuale influente din spatiul extrasolar in aparitia umanitatii
pe Terra nu au intarziat sa apara, Zecharia Sitchin, Erik von
Daniken sau Ludvik Soucek fiind doar cativa dintre autorii
care au vazut in mitologia sumeriana o veritabila descriere a
creatiei de sorginte extraterestra.
Misteriosul prizonier si regii giganti
In vremea aceea s-au ivit pe pamant uriasi, mai cu seama de
cand fiii lui Dumnezeu incepusera a intra la fiicele oamenilor si
acestea incepusera a le naste fii: acestia sunt vestitii viteji din
vechime - Geneza 6:4;

Acolo am vazut noi uriasi, pe fiii lui Enac, din neamul
uriasilor; si noua ni se parea ca suntem fata de ei ca niste
lacuste si tot asa le paream si noi lor Numerii 13:34

Inainte au locuit acolo Emimii, popor mare, mult la numar si
inalt ca fiii lui Enac. Si acestia se socotesc printre Refaimi ca
fiii lui Enac; iar Moabitii ii numesc Emimi - Deuteronom
2:10/11

Mitul existentei gigantilor in trecutul oamenirii exista in
aproape toate culturile lumii asa cum, de altfel, exista si mitul
potopului. Fiinte de staturi colosale sunt mentionate atat in
credinta sumeriana, prima cunoscuta de acest gen, precum si in
pasajele biblice si, mai tarziu, in miturile occidentale, cu
precadere cele nordice. Dar nicaieri nu exista gravuri mai
tulburatoare decat cele de pe placutele de lut din anticul Sumer,
in care existenta uriasilor sa fie atat de evidenta (vezi galerie
foto).

Este suficient sa aruncam o privire asupra deja celebrei VA-243
pentru a remarca statura impresionanta a regelui ce isi primeste
supusii in sala tronului. Calculele cercetatorilor au aratat ca,
misteriosul personaj, ridicat in picioare, ar masura aproape trei
metri inaltime, fapt evidentiat si de statura minuscula a
animalelor din preajma sa.

Si daca nu era de ajuns, aceleasi reprezentari apar si pe alte
gravuri vechi de peste 6 milenii. Pe o placuta de lut, cu o
vechime de circa 5500 de ani, apare, de asemenea, imaginea
unui monarh primindu-si supusii in audienta. De aceasta data,
inaltimea monarhului este de-a dreptul colosala. Nu numai ca
oamenii din fata sa par niste copii, ba mai mult, acestia nu ii
ajung decat la genunchi regelui asezat pe tron. O simpla
estimare arata ca personajul enigmatic ar avea peste 7 metri
inaltime.

Si ca misterul sa se adanceasca si mai mult, pe o a treia gravura,
un nou monarh cu o statura impresionanta primeste din partea
soldatilor sai un prizonier cu totul si cu totul atipic. La o prima
vedere, figura inlantuita din centrul imaginii ar parea un simplu
hominid. La o privire mai atenta, insa, se observa faptul ca
acesta, in partea inferioara a corpului, are trasaturi insectoide.
Articulatiile genunchilor sunt asezate invers fata de ale celorlalte
personaje din imagini, talpile ii sunt bifurcate, si asta in timp ce
spatele acestuia se continua cu o coada asemanatoare cu cea a
unei libelule. De altfel, enigmatica gravura nu si-a gasit o
explicatie stiintifica nici pana in prezent, singura corelatie cu
mitologia sumeriana fiind cu cea a unui alt hibrid, Enkidu,
creatura om-animal care apare in Epopeea lui Ghilgames.

Ca o ultima mentiunea trebuie sa amintim ca, daca istoricii
argumentau statura uriasa a zeilor sau regilor din imagini prin
respectul adus de supusi acestora, traducerea insemnelor
cuneiforme de pe placutele de lut nu a dus la identificarea nici
unui zeu din panteonul sumerian ca, de altfel, a niciunui monarh
cunoscut de istorici.