Intoarcerea armelor contra Germaniei Naziste

În august 1944, pe măsură ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estică a

României, Mihai s-a alăturat politicienilor favorabili Aliaților, care îi includea pe comuniști.
Când balanța războiului s-a întors și forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României,
regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit lovitura de stat de la 23
august 1944: arestarea lui Antonescu și restaurarea Constituției din 1923. Uniunea
Sovietică a tergiversat semnarea unui armistițiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga
țară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit. Tânărul
rege a fost cel care a luat inițiativa arestării lui Antonescu, în după-amiaza zilei de 23 august
1944, scoțând astfel România din Axă.Apoi s-a format Partidul Național Țărănesc și Partidul
Național Liberal dar apoi Partidul Comunist Român L-au numit pe rege doar un simplu
spectator
 Într-un apel radiodifuzat către națiune și armată, transmis pe data de 23 august la orele 22,
Mihai a proclamat loialitatea României față de Aliați, a acceptat armistițiul oferit de aceștia, a
ordonat încetarea focului împotriva Aliaților, a ordonat trupelor române să se retragă cât mai
repede la sud de aliniamentul Focșani-Galați și a declarat război Germaniei. [32] În
proclamația regală din seara zilei de 23 august se afirma: "România a aceptat armistițiul
oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Din acest moment
încetează lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de
război cu Marea Britanie și Statele Unite."[33] Acestea, însă, nu au împiedicat o ocupație
sovietică, rapidă, nici capturarea de către URSS a circa 130.000 de militari români, duși
ulterior în prizonierat în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată [

DUPA REVOLUTIA DIN 1989

După Revoluția din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară, cu excepția
Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub președinția lui Emil
Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate și o parte
din proprietăți. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un
discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României.
La 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, a sosit pe aeroportul
Otopeni și a intrat în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a
merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde voia sa se reculeagă la mormintele antecesorilor săi
regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și
însoțitorii săi au fost opriți de un baraj al Poliției, conduși din nou la aeroport și obligați să
părăsească țara
 În 1992, la trei ani după revoluția Română din 1989 prin care a fost înlăturat guvernul
comunist, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la
prăznuirea Sf. Paști. Regele a fost întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită.
Copiii regelui Mihai [115]:

 ASR Principesa Margareta a României

 ASR Principesa Elena a României (Helen Nixon McAteer)
 ASR Principesa Irina a României
 ASR Principesa Sofia a României
 ASR Principesa Maria a României
Atât Elena cât și Irina au fii și fiice. Sofia, a cărei căsătorie nu a fost aprobată de tatăl ei, are o fiică.
Potrivit legii salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului
România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența
schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revine familiei de
Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe
prima poziție în ordinea de succesiune.

Personalitate și interese personale

 Mihai a avut dintotdeauna o reputație de taciturn. I-a spus odată bunicii sale: Am învățat să
nu spun ce simt și să le zâmbesc celor pe care-i urăsc cel mai mult.[necesită  citare]
La vârsta de 16 ani, Regele Mihai, pe atunci principe moștenitor, a accidentat cu mașina o persoană
conform Registrelor Cenzurii, un accident, se pare, cenzurat în presa vremii. [130]
Regele Mihai era pasionat de automobile [131], în special de jeepuri militare[132][133]. Mihai a fost
pasionat și de avioane[134], lucrând ca pilot de curse comerciale [135] în exil. Mihai era interesat și de
genealogia regală și aristocratică, oferindu-și în 1998 patronajul onorific [136], împreună cu regele Juan
Carlos I al Spaniei

Titluri, onoruri și funcții

Prin naștere, Mihai deținea titlurile de principe de Hohenzollern-Sigmaringen și principe al României.
La 4 ianuarie 1926 a devenit principe moștenitor, în urma renunțării tatălui său la succesiunea
tronului. Între 1927 și 1930 a fost regele României. După așa-zisa restaurație a lui Carol al II-lea, a
devenit principe moștenitor din nou, iar la propunerea lui Mihail Manoilescu i-a fost atribuit titlul
inventat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia (ortografiat voevod), propunere care a atras în
parlament protestele lui Nicolae Iorga. Din 6 septembrie 1940 până în 30 decembrie 1947 Mihai a
fost din nou regele României. După abdicarea forțată, Mihai a continuat să se intituleze rege. Într-un
interviu de la începutul anilor '90, Mihai argumenta că poate fi numit fostul suveran, însă nu fostul
rege. După 2000, Mihai a întrerupt legăturile cu casa de Hohenzollern-Sigmaringen și a interzis
membrilor familiei sale să mai poarte titlul de Hohenzollern-Sigmaringen.[9]
Din 1941, regele Mihai a fost mareșal al României.[141] La 10 mai 1941, de Ziua Națională a
României, printr-un decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălțat la gradul de mareșal,
bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului
