Cap. 2.

Statica fluidelor 51 52 MECANICA FLUIDELOR, MAŞINI HIDRAULICE ŞI ACŢIONĂRI

2.9.1.1. Instrumente cu lichid

Instrumentele cu lichid exprima presiunea prin lungimea unei coloane de
lichid verticale sau înclinate. Acestea se bazează pe legea de repartiţie a
presiunii în câmp gravitaţional terestru (2.51) şi care arata ca presiunea p într-un
punct dintr-un lichid de densitate  este egala cu presiunea p 0 de la suprafaţa
liberă a acelui lichid plus presiunea dată de coloana de lichid de deasupra punctului
de măsură - de înălţime h - şi de aici, exprimarea presiunii p  p0 cu ajutorul
lungimii l a coloanei de lichid manometric:
p  p0
h (2.110)
g Fig. 2.28 e. Tubul vacuummetric indirect Fig. 2.28 f. Piezometrul diferenţial direct
Instrumentele cu lichid sunt în general de construcţie simplă, dintr-un tub de p A  p atm   2 gh2  1 gh1 p A  p B  h (h  z )
sticlă, drept sau curbat, şi se numesc piezometre. Acestea măsoară întotdeauna
presiuni relative, mai mari sau mai mici decât presiunea atmosferica. Când
măsoară presiunea într-un punct piezometrele sunt simple, iar când măsoară
diferenţa de presiune dintre două puncte, se numesc piezometre diferenţiale.
Piezometrele simple pot fi directe, dacă lichidul manometric este acela căruia i se
măsoară presiunea, sau indirecte, când măsoară presiunea unui fluid prin intermediul
altui lichid manometric. În figura 2.28 a - i sunt date câteva tipuri constructive.

Fig. 2.28 g. Piezometrul diferenţial Fig. 2.28 h. Piezometrul diferenţial

indirect  2  1 indirect  2  1
p A  p B   2 gh  1 g z  h  p A  p B   2 gh  1 g z  h 
Fig. 2.28 a. Tubul manometric
Fig. 2.28 b. Tubul vacuummetric
Drept - p A  p atm  gh
p atm  p A  gh
Înclinat - p A  p atm  gl sin  Fig. 2.28 i. Piezometrul cu braţe de
secţiuni inegale n  d / D
 1 
p A  p atm  gh1  2 
 n 

Măsurarea denivelărilor de lichid se face evaluând tangenta la meniscul

(convex sau concav) de lichid din tub cu ajutorul unor gradaţii marcate direct pe
tuburile de sticlă, sau pe rigle ajutătoare din spatele tuburilor piezometrice.
Fig. 2.28 c. Tubul manometric indirect Fig. 2.28 d. Tubul manometric indirect Pentru mărirea preciziei de citire, în unele cazuri este posibilă utilizarea unui
p A  p atm   2 gh2  1 gh1 p A  p atm   2 gh2  1 gh1 micrometru, ca în figura 2.29.
Cap. 2. Statica fluidelor 53 54 MECANICA FLUIDELOR, MAŞINI HIDRAULICE ŞI ACŢIONĂRI

Fig. 2.32. Aşezarea tuburilor Bourdon

Membranele pot fi metalice sau din alte materiale, drepte sau grofrate, ca
în fig. 2.33. Includerea membranelor în interiorul unor capsule sau alcătuirea
Fig. 2.29. Utilizarea micrometrului Fig. 2.30. Manometru cu lichid de tip unor capsule cu ajutorul membranelor gofrate conduce la elementele active ale
pentru măsurarea denivelării într-un clopot aparatelor de măsură a presiunii pe bază de membrane, ca în fig. 2.34. Limitele
piezometru domeniului de măsură sunt 0,2...80 bar.
Un tip special de manometru cu lichid este cel de tip clopot, prezentat în
figura 2.30. Acesta dispune de un clopot, în care se introduce un gaz a cărui
presiune urmează să fie determinată. Diferenţele de nivel rezultate între lichidele
din interiorul şi exteriorul clopotului vor creea forţe ascensionale diferite pe clopot,
compensate de un arc extern. O etalonare corespunzătoare va conduce la citirea
pe cadran a presiunii măsurate. Fig. 2.33 a. Membrana elastică dreaptă Fig. 2.33 b. Membrană gofrată
2.9.1.2. Instrumente cu element elastic
Acestea se bazează pe principiul deformării unui element elastic sub
acţiunea presiunii şi evidenţierea analogica a acestei deformări pe un cadran.
Cu cât aceasta deformaţie poate fi mai amplificată, cu atât precizia de citire
este mai bună. Instrumentele de măsurare a presiunii cu elemente elastice sunt
simple, uşoare, robuste, nu foarte precise, necesitând relativ dese reetalonări Fig. 2.34. Capsule cu
din cauza deformaţiilor remanente ale elementelor elastice. membrane
Cele mai folosite elemente elastice pentru măsurarea presiunilor sunt:
 tuburile Bourdon;
 membranele,
 burdufuri (tuburi ondulate sau sifoane).
Tuburile Bourdon, de forme constructive prezentate în fig. 2.31, se folosesc
la măsurarea presiunilor de la câţiva mm coloană Hg, până la circa 10.000 bar.
Presiunea acţionează asupra pereţilor tubului şi îl deformează, modificând poziţia Tuburile ondulate sau silfoanele sunt elemente elastice cu o sensibilitate
spaţială a extremităţii acestui tub, de o anumită aşezare spaţială, ca în fig. 2.32. superioară capsulelor cu membrane metalice. Elementele geometrice principale
Un mecanism de o configuraţie anume amplifică această deformaţie, iar printr-o sunt date în figura 2.35.
etalonare corespunzătoare se poate citi valoarea presiunii pe un cadran. În fig. 2.36 sunt date doua variante de utilizare a tuburilor ondulate pentru
măsurarea presiunilor. Tuburile ondulate sunt folosite pentru măsurări cu precizii
Fig. 2.31. Tuburi mai ridicate decât aparatele cu tuburi Bourdon sau cu membrane. Silfoanele au
Bourdon în mod curent 2 Re  7...150 mm şi grosimea pereţilor h0  0,08...0,3 mm. Cele
cu diametre mici şi pereţi groşi pot fi utilizate la presiuni de sute de bari.
Cap. 2. Statica fluidelor 55 56 MECANICA FLUIDELOR, MAŞINI HIDRAULICE ŞI ACŢIONĂRI

Fig. 2.37. Manometru

cu piston şi greutăţi
Fig. 2.35. Elementele geometrice ale
silfonului

Cilindrul 3 este conectat la presiunea de referinţă (sau la o sursă de vid)

prin racordul A, iar zona inferioară a pistonului 4 este pusă în corespondenţă cu
presiunea de măsurat p de la racordul B. Echilibrarea se realizează cu
greutăţile 5, şi daca la racordul A se găseşte presiunea p  , aparatul măsoară
diferenţa de presiune p  p  p  .
Fig. 2.36. Utilizarea
tuburilor gofrate
2.9.1.4. Traductoare de presiune
Transformarea acţiunii presiunii într-o mărime caracteristică circuitelor
electrice - curent sau tensiune - se efectuează cu ajutorul unor dispozitive numite
traductoare de presiune. Acestea pot fi generatoare - când în urma acţiunii
2.9.1.3. Instrumente cu piston presiunii la bornele lor apare o tensiune electromotoare, sau modulatoare -
când traductoarele sunt alimentate de o sursa electrică şi sub acţiunea presiunii
Spre deosebire de instrumentele mai sus prezentate unde presiunea se variază curentul sau tensiunea din circuit.
citeşte pe o scara gradată, în cazul instrumentelor cu piston, este utilizată o Utilizarea traductoarelor de presiune este tot mai răspândită, din cauza
lege fizică pentru măsurarea presiunii. Presiunea de măsurat p se exercită pe dezvoltării sistemelor automate conduse de calculatoare. În cele ce urmează se
suprafaţa S a unui piston şi este echilibrată pe cealaltă faţă de o sumă de vor trata unele aspecte constructive şi funcţionale legate strict de traductoare,
greutăţi G . Astfel presiunea căutată este: înglobarea lor în sisteme automate se va trata ulterior. Câteva tipuri mai
importante de traductoare de presiune se vor prezenta mai jos.
G 4G
p  (2.111) Traductoare piezoelectrice. Deformaţia unor materiale dielectrice cristaline
Sa 2
2 D piston  Dcilindru  este însoţită de apariţia unor sarcini electrice pe suprafaţa lor, acesta fiind

   fenomenul piezoelectric. Semnalul electric astfel generat este foarte slab, fiind
2 
  întotdeauna nevoie de o amplificare a sa. În fig. 2.38 este exemplificat un traductor
Aici cu S a s-a notat suprafaţa activă considerată ca o medie aritmetică dintre piezoelectric cu cristale de cuarţ de formă prismatică.
suprafaţa pistonului şi a cilindrului în care acesta se găseşte. Uneori, pentru
mărirea sensibilităţii şi a preciziei se imprimă pistonului o mişcare de rotaţie,
ceea ce duce la eliminarea în parte a influentei forţelor vâscoase şi de aderenţă Fig. 2.38. Traductorul piezoelectric
dintre lichidul de măsură şi suprafeţele solide cu care vine în contact. Aceste
instrumente, numite şi balanţe manometrice pot fi utilizate atât la măsurări de
presiuni absolute, cât şi diferenţiale. În figura 2.37 este prezentată o astfel
instalaţie de măsură cu piston şi greutăţi.
Cap. 2. Statica fluidelor 57
Cristalele de cuarţ 1 sunt separate de armătura metalică 2, întreg pachetul
fiind supus unei forţe dată de membrana 3, asupra căreia acţionează presiunea
de măsurat p. Tensiunea electromotoare generată pe feţele cristalelor este culeasă
de cablul coaxial 4, între armătură 2 şi masă. Traductoarele de presiune piezo-
electrice sunt sensibile la variaţii rapide ale presiunii de 10-20 kHz. O variantă
de traductor piezoelectric pentru măsurări diferenţiale de presiune este prezentată
în figura 2.39.
Fig. 2.39. Traductor piezoelectric
diferenţial
Cristalul de siliciu 1 este supus presiunii pe suprafeţele 2a şi 2b, 3 fiind o
cavitate interioară destinată măririi sensibilităţii. Capacul 4 şi suportul 5 al
elementului activ sunt ceramice.
Traductoare inductive. Acestea fac parte din clasa traductoarelor
modulatoare, şi folosesc modificarea unui flux magnetic într-un circuit, datorită
schimbării de poziţie a unei armături legată cu o membrană supusă acţiunii
presiunii. O construcţie specifică a unui asemenea traductor, ce poate fi utilizat
şi la măsurări diferenţiale de presiune este redată în fig. 2.40. Deformarea
elementului elastic 1 sub acţiunea presiunii produce deplasarea miezului unui
transormator, modificând circuitul său magnetic şi implicit curentul din
înfăşurarea secundară, proporţional cu variaţia presiunii.
Fig. 2.40. Traductor inductiv
58 MECANICA FLUIDELOR, MAŞINI HIDRAULICE ŞI ACŢIONĂRI
O construcţie specială de traductor inductiv este rezultatul unei combinaţii
între un instrument cu lichid şi un circuit electric cu doua bobine, denumit
piezometru cu fluid magnetic, figura 2.41.
Fig. 2.41. Piezometrul cu fluid magnetic
Traductorul de presiune cu ferofluid este totdeauna de tip indirect, indiferent
că este manometric sau vacuummetric şi se pretează numai la măsurarea
presiunii unor fluide nemiscibile cu lichidul manometric. Acesta este o suspensie
coloidală de particule magnetice într-un lichid de bază, de obicei pe bază de
petrol. Traductorul din figura 2.41 este compus dintr-un tub 1, în forma de U din
material nemagneic, izolator, pe fiecare braţ al său fiind aşezată câte o bobină 3.
Bobinele au acelaşi număr de spire şi sunt legate diferenţial. Tubul se umple
până la jumătate cu ferofluid 2, şi se aşează vertical. Diferenţa de presiune
aplicată braţelor tubului produce o denivelare a fluidului magnetic, ceea ce
duce la modificarea inductanţelor bobinelor, proporţional cu variaţia de presiune.
Sensibilitatea unui astfel de traductor este de ordinul a 10-3 mm coloana apa.
Traductoare capacitive. Acestea se bazează pe variaţia capacităţii unui
condensator, la care o armatura elastica îşi modifica poziţia spaţială faţă de
cealaltă, din cauza acţiunii presiunii asupra ei. Acest tip de traductoare au
avantajul unei mari sensibilităţi datorate lipsei frecării şi a unei inerţii minime.
Elementul elastic este cel care, prin caracteristicile sale da posibilitatea utilizării
traductoarelor capacitive la frecvente mari ale variaţiilor de presiune.
Traductoare rezistive. Un montaj adecvat de timbre tensometrice pe o
membrană elastică supusă acţiunii presiunii constituie cel mai simplu traductor
tensometric. Acest tip de traductor este utilizabil, ca şi celelalte mai sus prezentate
în gama presiunilor mici şi mijlocii. Pentru presiuni foarte înalte - cca. 7000 bar
şi mai mari - se foloseşte un traductor rezistiv tip Bridgeman, fig. 2.42, care are
ca principiu de funcţionare modificare rezistentei unui fir de manganină cu
creşterea presiunii peste 7000 bari. O înfăşurare de fir rezistiv 2 este introdusă
într-un lichid dielectric 1 aflat într-un element gofrat, supus presiunii p de măsurat.
Firul rezistiv al traductorului este introdus într-o punte de rezistenţe, de pe care
se culege semnalul electric. Acest tip de traductoare sunt folosite cu succes
până la presiuni de 14 000 bar, în clasele 0,1% - 0,5%. În această situaţie
etanşările 3 şi 4 au un rol deosebit.
Cap. 2. Statica fluidelor 59
Fig. 2.42. Traductor de
presiune rezistiv
2.9.1.5. Măsurarea vidului înaintat
Unitatea de măsură folosită pentru evaluarea presiunilor foarte mici este de
obicei torr-ul (mm Hg). Tuburile Bourdon se utilizează până la 10 torr, instrumentele
cu lichid până la 0,1 torr şi instrumentele cu membrana arareori până la 10-3 torr.
Măsurarea presiunilor absolute foarte mici de ordinul a 10-3-10-8 torr necesită
instrumente speciale, din care unele sunt prezentate în cele ce urmează.
Manometrul McLeod este un aparat foarte răspândit în tehnica măsurării
presiunilor foarte mici, ajungând în mod curent până la 10-4 torr, în clasa 1%. În
fig. 2.43 este prezentat un instrument McLeod.
Fig. 2.43. Vacuumetrul
McLeod
Un anumit volum de gaz cu presiune foarte mică este comprimat la o
presiune suficientă pentru a putea deplasa o coloană de lichid. În acest scop, vasul 1
este coborât până gazul a cărui presiune p gaz trebuie măsurată intră în balonul 3
şi tubul capilar 4 cu un volum V cunoscut. Apoi vasul cu rezerva de lichid
manometric se ridică până la reperul iniţial, izolând eşantionul de gaz preluat în tubul
capilar de volum V. Presiunea eşantionului de gaz comprimat în tubul capilar va
produce o denivelare h a lichidului manometric. Conform legii Boyle -Mariotte:
p gazV  pAh (2.112)
60 MECANICA FLUIDELOR, MAŞINI HIDRAULICE ŞI ACŢIONĂRI
unde p  p gaz  gh , iar A este aria secţiunii transversale a tubului capilar.
Cu acestea va rezulta presiunea de măsurat:
gAh 2
p gaz  (2.113)
V  Ah
Trebuie menţionat ca manometrul McLeod nu realizează o măsurare
continuă, ci numai pentru eşantioane discrete de gaz prelevate din incinta a
cărei presiune trebuie determinata.
Instrumentul Knudsen, prezentat în fig. 2.44, preia, de asemenea un volum
limitat de gaz a cărui presiune se caută. În interiorul aparatului se afla două
plăci fixe 1 încălzite la temperatura t f şi o placă pivotantă 2 la temperatura t p mai
mica decât t f , aflate iniţial la o distanta foarte mica între ele. Teoria cinetică a gazelor
arată că particulele de gaz ce lovesc plăcile calde ricoşează de pe acestea cu
un impuls mai mare decât de pe placa rece. Transferul total de impuls dintre
plăcile reci şi calde este funcţie de densitatea moleculară, care depinde de
temperatura şi presiunea gazului. Transferul de impuls produce o răsucire a
plăcii pivotante, proporţională cu presiunea gazului din incintă. Răsucirea plăcii
pivotante este constatată pe o scală gradată. Domeniul de utilizare al instrumentului
Knudsen este 10-8-10-2 torr.
Fig. 2.44. Instrumentul Knudsen Fig. 2.45. Manometrul cu ionizare
Manometrul cu ionizare, prezentat în fig. 2.45. este cel mai vechi instrument
pentru măsurarea presiunii gazelor aflate sub un vid înaintat.
Într-un tub catodic 1, electronii sunt acceleraţi de la un catod incandescent
2 către un anod 3. Acest tub este pus în legătură cu incinta în care se afla un
gaz în stare de vid înaintat. Daca electronii întâlnesc o moleculă de gaz este
posibilă apariţia unui ion pozitiv, care eliberează un electron secundar. Cantitatea
de ioni astfel creeaţi este proporţională cu presiunea gazului din tub. Ionii sunt
atraşi către anod unde se combina din nou cu electroni, ceea ce creeaza un
curent proporţional cu presiunea eşantionului de gaz aflat în tub.