Râul Prut

Pe cursul său superior − e un rîu

de munte tipic cu curenţi
furtunoşi, cu praguri şi cascade,
pe teritoriul Republicii
Moldova, însă, cursul său
devine domol, valea rîului se
extinde puternic, malurile nu
sînt înalte, terasele sînt bine reliefate. Rîul formează meandre, iar cursul său pe
alocuri − braţe. Lunca inundabilă s-a transformat în mlaştină în partea sa de jos.
Odată cu creşterea nivelului apei în Dunăre cursul Prutului se încetineşte şi se
revarsă, acoperind pînă la 8-10 km din lunca inundabilă. În anul 1976, în apropiere
de satul Costeşti, Rîşcani, Uniunea Sovietică împreună cu România a construit un
baraj, un lac de acumulare şi o Hidrocentrală, ceea ce a făcut posibilă
reglementarea debitului rîului şi irigarea unor suprafeţe mai mari. Apa Prutului este
o apă dulce, la fel ca cea a Nistrului, conţine hidrocarbonaţi de calciu, este
gustoasă, iar conform legendelor populare din vechime este şi curativă. Scriitorul
Mihail Sadoveanu glumea, că apa Prutului e mai folositoare decît vinul, iar,
moldovenii dintr-un motiv sau altul, preferă vinul. Prutul în multe privinţe se
aseamănă cu Nistrul, dar există şi diferenţe. Cea mai importantă dintre ele constă în
faptul că aproape 37% din debitul anual de apă trece pe timp de vară (pe Nistru
23%), iar scurgerile de primăvară sînt mai puţin abundente - 36% (44% pe Nistru).
Într-un an cu debitul mare nivelul maxim al apei este atins în lunile mai şi iunie,
într-un an mediu - în mai şi iulie, iar într-un an cu debitul mic – creşte brusc în
luna mai. În acelaşi timp, pot avea loc inundaţii puternice, uneori catastrofale în
diferite luni. Numeroşi afluenţi – „Prutuleţi”, care continuă afluenţii altor rîuri mai
mici – se întîlnesc în toată albia rîului principal. Mulţi dintre afluenţii mici ai rîului
Prut se usucă complet vara. Pe tot cursul său rîul are o luncă inundabilă
proeminentă, care este destul de vastă în raioanele de sud. De-a lungul întregului
său curs Prutul este împrejmuit de păduri inundabile, care în anii cu debitul mare
se inundă complet. Parţial din acest motiv şi, de asemenea, datorită faptului că
Prutul a fost mulţi ani sub control de frontieră strict, flora şi fauna s-au păstrat aici
aproape în întregime. Lunca inundabilă a Prutului este deosebit de bogată în
diverse soiuri de raţe, bîtlani. De-a lungul cursului inferior al rîului, în cele mai
mari lacuri naturale din ţară, la fel ca altădată, este mult peşte. În ultimii ani din
cauza controlului redus de la frontieră şi scoaterii gardurilor ghimpate de-a lungul
întregii frontiere, Prutul a devenit mai accesibil atît pentru turişti, cît şi pentru
localnici. Prutul este foarte frumos pe tot cursul său: la Nordul Moldovei datorită
toltrelor din preajma rîului şi numeroaselor defileuri pitoreşti din raioanele Briceni,
Rîşcani, Edineţ; la Sud, datorită luncilor inundabile vaste şi lacurilor naturale dens
populate cu păsări şi amfibii. Anume aici se afla una dintre rezervaţiile naturale -
„Prutul de Jos”. Foarte pitoreşti sînt pantele abrupte, întretăiate de numeroase rîpi
de pe malurile străvechi ale Prutului, pînă la care milioane de ani în urmă ajungea
apa Prutului. Acestea se reliefează mai ales în raioanele Făleşti, Hînceşti şi Cahul.
Cursul Prutului este rapid şi încetineşte numai în locurile extinderii şi la numeroase
curbe şi meandre şerpuitoare. În multe locuri pot fi observate multiple vîrtejuri.