Crearea statului roman modern

Cauza interna care duce la unirea principatelor a fost dorinta de unire a romanilor,
manifestatata si in anii anteriori, in principal in timpul revolutiilor din 1848.
Cauza externa va fi dorinta marilor puteri europene de a limita puterea Rusiei
invinsa in “Razboiul Crimeei”. Pentru intaia oara marile puteri europene discuta despre
unirea Romanilor si aparitia unui stat romanesc vazut ca o bariera intre Rusi si Turci.

In 1856 are loc Congresul de Pace de la Paris in care este semnat Tratatul de Pace de
la Paris. In problema romanilor sunt luate trei decizii.
- Trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail si Bolgrad) sunt date Moldovei ,
astfel dispare granita dintre Rusi si Turci.
- Este modificat statutul international al Principatelor. Este pastrata suzeranitatea
otomana dar protectoratul rusesc a fost inlocuit de garantia colectiva a tuturor marilor
puteri europene.
- Consultarea vointei de unire a romanilor.

In 1857 sunt organizate alegeri pentru Adunarile ad-hoc. Din acestea urmau sa faca
parte reprezentati ai tuturor categoriilor sociale (boieri, tarani si oraseni) care sa decida in
problema unirii. Cele doua adunari voteaza doua rezolutii prin care romanii cer unire,
neutralitate si un principe strain care sa conduca noul stat.

In 1858 Conferinta de la Paris ia o decizie finala in problema unirii romanilor. Apare

astfel Conventia de la Paris care stabilea conditiile unirii si urma sa fie constitutia noului
stat.
Marile puteri au fost de acord ca Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti
“, cum se numeau in acest act, sa se autoadministreze fara amestec din partea imperiului
otoman.
O Comisie Centrala se intrunea periodic la Focsani pentru a dezbate legile de interes
comun si tot aici functiona Curtea de Casatie si Justitie, instant suprema in puterea
judecatoreasca. Marile puteri au lasat guvenrul fiecarui principat in grija unei comisii
provizorii formate din trei comisari pana la alegere domnitorilor.
Principala atributie a comisarilor provizorii era de a supraveghea alegerea noilor
adunari elective.
Campania electorala din Moldova a dus la alegerea unei adunari favorabile unirii.
Unionistii moldoveni au putut impune cu usurinta candidatura la domnie a colonelului
Al I Cuza care a fost ales domn la 5 ian 1859.
 Ideea alegerii domnului Moldovean si la Bucuresti a fost oficial sugerata muntenilor
de catre delegatia moldovenilor care mergea spre Constantinopol pentru a anunta rezultatul
alegerilor de la Iasi.
!!!! In 5 ian 1859 in Moldova si in 24 ian in Tara. Romaneasca este ales acelasi
domnitor, Al. I. Cuza, astfel s-au pus bazele Statului National Roman Modern. !!!