Proiect Civile3

TEMA DE PROIECTARE
Prezentul proiect va trata faza de PT+DDE, pentru structura de rezistență a unei clădiri civile, cu regim
de înălțime S+P+5E, având elementele structurale verticale ale suprastructurii din pereți de beton
armat. Modul de dispunere a peretilor structurali este prezentat orientativ in planurile de arhitectura,
atasate.
DESCRIEREA STRUCTURII:
Dimensiunile gemetrice ale clădirii în plan:
- lățimea: l=(26,95+0,1·8)[m];
- lungimea: L=(30,40+0,2·8)[m];
Finisaje interioare și exterioare:
- Finisaje interioare;
- Tencuială gletuită la pereți și tavane;
- Pardoseli reci din gresie și calde din parchet;
- Zugrăveală lavabilă la pereți și tavane;
- Finisaje exterioare;
- Termosistem cu polistiren expandat de fațadă și extrudat la soclu, cu tencuială decorativa
structurată;
- Straturile pentru acoperiș sunt specifice teraselor circulabile;
- Utilități:
- Alimentare cu apă;
- Alimentare cu energie electrică;
- Centrală proprie pe gaz;
DESCRIEREA ETAPELOR DE LUCRU:

Se vor urmări următoarele etape:
- stabilirea dimensiunilor geometrice de calcul ale montanţilor şi ale riglelor de cuplare;
- evaluarea încărcărilor gravitaţionale (verticale), orizontale aferente peretelui de calcul;
- stabilirea combinaţiilor de încărcare şi schemei statice;
- determinarea eforturilor secţionale din calcul static;
- determinarea caracteristicilor de rigiditate al elementelor component ale peretelui: montanţi şi rigle de
cuplare;
- determinarea eforturilor de proiectare aferent montanţilor şi riglelor de cuplare;
- calculul de armare aferent montanţilor şi riglelor de cuplare;
- calculul de verificare al montanţilor şi a riglelor de cuplare;
PROIECTUL VA CUPRINDE:
A.PIESE SCRISE
a. Memoriu tehnic
b. Caiet de sarcini
c. Note de calcul
1. Predimensionarea structurii
2. Modelarea pentru calcul a structurii de rezistență a diafragmei alese
2.1. Modelarea montanţilor
2.2. Dimensionarea riglelor de cuplare
3. Evaluarea încărcărilor
3.1. Evaluarea încărcărilor gravitaționale
3.2. Evaluarea încărcărilor orizontale
3.3. Verificarea montanţilor după evaluarea încărcărilor
4. Determinarea eforturilor secţionale
4.1. Ipoteze de încărcare
4.2. Gruparea/combinația încărcărilor
4.3. Determinarea eforturilor secţionale din calculul static
4.4. Determinarea eforturilor secţionale de proiectare
5. Armarea diafragmei
5.1. Armarea montanţilor
5.2. Armarea riglelor de cuplare
5.3. Verificare armăturilor din montanţi
B.PIESE DESENATE
P1. Plan subsol
P2. Plan parter
P3. Plan nivel curent/etaj
P4. Plan terasă
P5. Secțiune longitudinală
P6. Secțiune tranzversal
P7. Plan cofraj diafragmă de calcul
P8. Plan cofraj elevație diafragmă
P9. Plan armare diafragmă de calcul plan
P10. Plan armare diafragmă de calcul elevație
P11. Plan cofraj/armare rigle de cuplare
P12. Detalii de alcătuire diafragmă în zonele caracteristice
PREZENTARE SUCCINTA A ETAPELOR CE VOR FI PARCURSE
LA PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT
1. Generalitati
1.1 Adoptarea unei structuri cu pereti din beton armat(se mai numesc si diafragme) este recomandata
pentru constructii inalte(in principiu peste 6-7nivele) sau la cele la care deplasarile laterale, din forte
orizontale, nu pot fi preluate cu stalpi de dimensiuni rezonabile;
1.2 Proiectarea acestor tipuri de structuri se face pe baza codului CR2-1-1.1/2013;
1.3 Proiectarea seismică a structurilor cu pereţi structurali pe baza codului CR2-1-1.1/2013 are în
vedere un răspuns seismic neliniar al ansamblului suprastructură-infrastructură-teren de fundare, implicând
absorbţia şi disiparea de energie prin deformaţii postelastice. Astfel:
a) Se urmăreşte, de regulă, localizarea deformaţiilor postelastice în elementele suprastructurii.

Prevederile codului CR2-1-1.1/2013 au în vedere asigurarea unei comportări ductile pentru aceste elemente.
b) În cazuri speciale, se admite să se realizeze ansamblul structural astfel încât deformaţiile

postelastice să se dezvolte şi în elementele infrastructurii.În situaţiile în care se optează pentru această
soluţie, se vor lua măsurile de ductilizare necesare pentru elementele structurale respective, cu o posibilă
reducere, într-o măsură limitată, a cerinţelor de ductilitate pentru elementele suprastructurii.
c) În situaţiile în care soluţiile de la punctele a) şi b) nu se pot realiza, de exemplu în cazul unor
construcţii ce urmează să se execute în spaţiile limitate dintre alte construcţii existente (care nu permit
dezvoltarea suprafeţei de rezemare a structurii), se admit deformaţii inelastice limitate şi în terenul de
fundare, controlate prin procedee de calcul adecvate. Şi în aceste cazuri se pot diminua măsurile de
ductilizare a elementelor suprastructurii, deoarece cerinţele de ductilitate ale acestora sunt mai mici decât
cele corespunzătoare construcţiilor obişnuite.
În situaţiile în care se optează pentru abordări de tip b) şi/sau c), trebuie să existe condiţii de acces şi de
intervenţie ulterioară la elementele sistemului de fundare proiectate pentru a lucra ca elemente disipative.
Dirijarea deformaţiilor neliniare în una sau în mai multe din cele trei părţi ale ansamblului suprastructură-
infrastructură-teren de fundare se va face, în conformitate cu prevederile din
P 100-1, pe baza principiilor metodei de proiectare la capacitate. Corelarea capacităţilor de
rezistenţă ale celor trei componente se va face pe baza valorilor medii ale rezistenţei betonului, armăturii de
oţel şi, respectiv, a terenului de fundare.
1.4 În condiţiile în care aplicarea unui calcul structural care să reflecte întreaga complexitate a
comportării structurale nu este totdeauna posibilă, în proiectarea obişnuită se vor utiliza procedeele metodei
curente de proiectare, indicate în cap. 4.7 din P 100-1, care admite următoarele simplificări principale:
a) Calculul la acţiunea seismică se face la încărcările de proiectare stabilite conform cap.3 şi 4 din P
100-1, aplicate pe structura considerată ca având o comportare elastica(cazul nostru).
b) În cazul clădirilor cu forme regulate, cu elementele structurale (pereţi, eventual cadre) orientate pe
două direcţii principale de rigiditate ale structurii, calculul se efectuează separat pe cele două direcţii. În
cazul în care intervin elemente structurale vertical dominante, orientate pe direcţii care diferă de direcţiile
principale ale construcţiei, calculul se efectuează şi pe alte direcţii, stabilite ca potenţial nefavorabile din
punct de vedere al comportării structurale la acţiuni orizontale.
În conformitate cu prevederile secţiunii 4.5.3 din P 100-1, se aplică metoda forţelor seismice statice
echivalente sau metoda modală cu spectru de răspuns. Valorile de proiectare ale efectelor acţiunii se stabilesc
pe baza metodelor de combinare date la pct. 4.5.3.3.2 şi 4.5.3.6 din P 100-1(cazul nostru).
c) Dirijarea formării unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei, cu deformaţii plastice
dezvoltate în grinzile de cuplare şi la baza pereţilor structurali, se face prin dimensionarea elementelor
structurale la valorile de eforturi date la cap.7.2 şi7.3 din codul CR2-1-1.1/2013.
d) Cerinţele de ductilitate se consideră implicit satisfăcute prin respectarea condiţiilor de calcul şi de

alcătuire constructivă date în codul CR2-1-1.1/2013.
e) Deformaţiile planşeelor se consideră neglijabile în raport cu deformaţiile pereţilor(cazul nostru).
2. Succesiunea etapelor de proiectare

În această secţiune se prezintă principalele etape ale proiectării întocmite pe baza metodelor de calcul de tip
curent, bazate pe calculul structural în domeniul elastic.
Verificarea îndeplinirii cerinţelor structurale de diferite tipuri se face la cele două stări limită, starea limită
ultimă (ULS) şi starea limită de serviciu (SLS), în conformitate cu prevederile din CR 0. Succesiunea de
proiectare ar fi urmatoarea:
2.1.Predimensionarea structurii
2.1.1.Elemente generale privind alcătuirea de ansamblu a clădirii cu structură de rezistență cu pereți
portanți din beton armat monolit
- Dimensiunile geometrice în plan:
l=(26,95+0,1·n)[m]; L=(30,40+0,2·n)[m];
-Pentru alcătuirea preliminară a stucturii se va ține cont de:
- formă regulată în plan și elevație (data de dimensiunile geometrice);
- uniformitate în dispunerea rezistențelor și rigidităților;
- dispunerea elementelor structurale verticale după direcțiile principale ale clădirii (după două dir.
perpendiculare): 3,57 [m] – distanța interax – clădiri cu dispunere rară sau 3 5 [m] – distanța interax –
clădiri cu dispunere deasă;
-asigurarea rolului de șaibă rigidă a plenșeului – planșeu din beton armat monolit;
-alegerea unor sisteme adecvate de fundare – fundație tip radier general;
2.1.2. Elemente generale privind alcătuirea diafragmelor
- forma în plan a peretelui:
150 [mm] – pereți nivel curent;
- inima: - grosimea inimii: bw0= 200 [mm] – pereți de subsol;
= = 150 [mm];
-talpă: lf = = 750[mm];
bf= bw0;
- bulb: - grosimea bulbului: bw= 250 [mm];
Hnivel·0,1=3000·0,1=300 [mm];
- lungime bulbului: lc  bw0;
Hnivel·0,1=3000·0,1=300 [mm];
- forma în elevație:
- pereți independenți – legătura pe orizontală se realizează prin intermediul planșeelor;
- pereți cuplați – alcătuite din: - montanți(rigle) – elemente verticale;
- rigle de cuplare – elemente de legătură dintre montați, a căror grosime

este egală cu grosimea peretelui, respectiv înălțimea lor egală cu distața dintre partea superioară a golului și
fața inferioară a golului imediat următor;
-pentru păstrarea rigidității perețior se impune ca distanța dintre golurile decalate să fie de minim. 600 [mm],
respectiv în plan golurile la capătul peretelui să fie la o distanță de cel puțin 1200 [mm];
2.1.3. Verificare preliminară - Densitatea pereților structurali.
- aria preliminară a inimii pereților structurali de la un nivel după o direcţie de calcul se determină conform
prevederilor din CR2-1-1-1/2013, cap.6, pct. 6.2.
- dispunerea elementelor structurale verticale după direcțiile principale ale clădirii (după două dir.
perpendiculare): 3,57 [m] – distanța interax – clădiri cu dispunere rară;
2.1.4. Necesitatea dispunerii bulbilor si talpilor şi aria acestora; criteriul de ductilitate
- acest criteriu are rol de verificare;
- necesitatea dispunerii şi aria tălpilor rezultă pe baza relaţiei de calcul din CR2-1-1-1/2013, cap.6, pct. 6.2.1.
paragraful (4);
- această verificare se va face după evaluarea încărcărilor gravitaționale;
CERINȚE – întocmire planșe de arhitectură pentru strutura civilă P1 – P7, pentru a putea determina peretele
care urmează a fi calculat;
2.2. Modelarea pentru calcul a structurii de rezistență a diafragmei alese
2.2.1.Modelarea montanţilor. Determinarea ariei active a peretelui
- Conform temei de proiectare se va considera peretele de pe axul E.
- Aria inimii pereților de pe axul considerat;
- Aria tălpilor montanților de pe axul considerat;
Dimensionarea tălpilor:
- se vor considera axele alăturate peretelui de calcul la stanga si la dreapta;
, ,
·𝑙 ; ·𝑙 ;
, , , ,
llf,i 𝑑 ; fr,i 𝑑 ;
𝑑 ; 𝑑 ;
llf,i - lungimea tălpii peretelui luat în considerare în calcul pentru partea din stânga peretelui; fr,i - lungimea
tălpii peretelui luat în considerare în calcul pentru partea din stânga peretelui; 𝑙 , – lungimea inimii
peretelui i; 𝑙 , – lungimea inimii peretelui i+1; 𝑙 – distanța dintre pereteți pe direcție tranzversală; 𝑑 –
distanța până la primul gol pe peretele tranzversal; 𝑑 – distanța până la marginea peretelui pe
direcție tranzversală pe partea considerată;
- lungimea totală a tălpii peretelui: lf,eff,1=llf,i+ bwo,i +rlf,i;
- Aria activă a peretelui: Aactică=Ainimă+Atalpă;

- Determinarea suprafețelor planșeului de pe care sunt preluate acțiunile verticale aferente fiecărui
perete
- Aria aferentă inimilor și tălpilor se determină utilizând programul AutoCAD, pe baza bisectoarelor la 45,
se va consulta planșa Plan reprezentativ pentru modul de descărcare a planșeelor;
2.2.2. Dimensionarea riglelor de cuplare
Obs. Planșeul se va turna odată cu pereții, astfel se realizează o con lucrare a pereților cu plăcile, care se ține
seama prin majorarea secțiunii riglei de cuplare, având o formă în secțiune de T, dimensiunile geometrice vor
rezulta din planșele de arhitectură;
- se va determina aria inimii riglelor de cuplare;
2.3. Evaluarea încărcărilor

2.3.1. Evaluarea încărcărilor gravitaționale
- se vor aveaîn vedere valorile din SR EN 1991-1-1 pentru greutatea volumică a materialelor de construcții și
pentru valorile de proiectare a încărcăilor prevederile din SR EN 1990;
2.3.1.1. Încărcări la nivelul planșeului - terasă circulabil
a)Evaluarea încărcării din greutatea proprie:
-Straturile componente ale planșeului sunt prezentate în figura 1:
Fig. 1. Alcătuirea planșeu terasă.
b) Evaluarea încărcării din zăpadă, conform prevederile din CR1-1-3-2012;
c) Încărcarea din exploatare, conform SR EN 1991-1-1-AN-oct.2006;
2.3.1.2. Planșeu nivel curent
a) Straturile componente ale planșeului nivel curent sunt prezentate în figura 2:

Fig. 2. Alcătuirea plașeu nivel curent.
b) Încărcarea din exploatare, conform SR EN 1991-1-1-AN-oct.2006;
2.3.1.3. Greutatea proprie a peretelui până la secțiunea de calcul (de încastrare)
- peretele exterior are alcătuirea specifică din figura 3:
Fig. 3. Alcătirea peretelui exterior.
-peretele interior are alcătuirea specifică din figura 4:
Fig. 4. Alcătuirea peretelui interior
2.3.2. Evaluarea încărcărilor orizontale
2.3.2.1. Acțiunea vântului, conform CR1-1-4-2012;

- se va avea în vedere presiunea / sucţiunea vântului ce acţionează pe suprafeţele rigide exterioare ale clădirii
și presiunea / sucţiunea vântului ce acţionează pe suprafeţele rigide interioare ale clădirii;
- Determinarea încărcărilor orizontale de nivel datorită acțiunii vântului.
- presiunile interioare nu reprezintă o încărcare adițională, care produc deplasări laterale, ele sunt se sensuri
contrare și d.p.d.v. vectorial se anulează; acestea produc eforturi de compresiune în lungul riglelor de
cuplare, respective încovoiere la nivelul terasei din cauza acționării excentrice a forțelor de compresiune,
nesemnificative în calculul static;
- se va avea în vedere regimul de înălțime a construcției și distribuție încăcrcării din vânt, se vor determina
forte concentrate la nivelul fiecărui planșeu;
2.3.2.2. Acțiunea seismică, conform prevederilor din P100-1/2013, cap. 4, subcap. 4.5 și anexa B a aceluiași
normativ;
- Determinarea forței tăietoare de bază;
- Determinarea forței tăietoare pentru peretele de calcul;
- pentru calcul trebuie avut în vedere că betonul se fisurează și în acest fel scade rigiditatea montanților,
acestă scădere depinde de efortul unitar de compresiune (𝜗)al fiecărui perete în parte, conform prevederilor
din CR2-1-1-1/2013, cap.6, pct. 6.6.
- Determinarea distribuției forțelor orizontale pe elevație
2.3.3. Verificarea montanţilor după evaluarea încărcărilor
Necesitatea dispunerii şi aria tălpior, criteriul de ductilitate, verificare.
- necesitatea dispunerii şi aria tălpilor rezultă pe baza relaţiei de calcul din CR2-1-1-1/2013, cap.6, pct. 6.2.1.
paragraful (4);
2.4. Determinarea eforturilor secţionale
2.4.1. Ipoteze de încărcare
- pentru calculul eforturilor secționale se vor considera următoarele ipoteze de încărcare:
- încărcări permanente: - grutatea proprie e elementelor structurale;
- încărcări din straturile nestructurale ale elemntelor componente;
- încărcarea din greutatea pereților despărțitori;
- încărcări variabile: - încărcare utilă;
- încărcare din acțiunea vântului;
- încărcarea din acțiunea zăpezii;
- încărcare seismică;
2.4.2. Gruparea/combinația încărcărilor
- pentru determinarea eforturilor secționale se face cu principiul superpoziției efectelor, astfel efectul fiecărei
tip de încărcare poate fii calculat separat, efectul total se obține prin suprapunerea efectelor;
- se vor avea în vedere prevederile din CR0-2012;
2.4.3.Determinarea eforturilor secţionale pentru peretele ales
2.4.3.1. Stabilirea secţiunii de încastrare
- secțiunea de încastrare se stabilește în funcție de reglementările din CR2-1-1.1
2.4.3.2. Determinarea caracteristicilor de rigiditate al montanţilor pentru peretele ales
- se va determina poziția centrului de masă a montantului, aria montantului, aria inimii montantului (aria de
forfecare a montantului), momnetul de inerție maxim, distanța centrului de greutate față de axele structurii;
- se vor avea în vedere, eforturile unitare de compresiune din montanți, factorii de reducere pentru momentul
de inerție, factorul de reducere pentru aria secțiunii montantului, factorul de reducere pentru aria de forfecare
a secțiunii în funcție de relațiile din CR2-1-1-1/2013, cap.6, pct. 6.6.2.
2.4.3.3. Determinarea caracteristicilor de rigiditate a riglelor de cuplare pentru peretele ales
- pentru determinarea valorilor se vor avea în vedere prevederile din CR2-1-1-1/2013, cap.6, pct. 6.4.2.
- se va determina poziția centrului de masă, aria riglei de cuplare, aria inimii riglei de cuplare (aria de
forfecare a riglei de cuplare), momnetul de inerție maxim și lungimea rigleli de cuplare, care se va considera
mărimea golului;
2.4.3.4. Stabilirea schemei statice de lucru
- schema statică se va stabili în funcție de tipul peretelui;
- diafragme pline, pentru care se va adopta modelul de calcul de grindă cu constrângerile respective;
- diafragme cu goluri, pentru care starea de tensiune este perturbată de prezența golurilor și în acest caz
diafragmele cu goluri se clasifică în trei categorii în funcție de coeficientul de monolitism, 𝛼:
- diafragme cu goluri mici, având 𝜔 > 10, pentru care se va considera că golurile nu perturbă starea
de eforturi din diafragmă și se vor considera în calcul ca și diafragme pline;
- diafragme cu goluri mijlocii, având 1 < 𝜔 < 10, situație considerată între diaframă plină și sistem
de tip cadru, pentru care se va folosi metoda cadrelor înlocuitoare sau metoda structurii continue echivalente;
pentru exemplele de calcul se va folosi metoda cadrelor înlocuitoare;
- diafragme cu goluri mari 𝜔 < 1, la care datorită rigidităților reduse, riglele de cuplare fisurează în
zonele de legătură cu montanții și sunt considerate legături pendulare în calcul, montanții lucrează
independent, riglele de cuplare asigură deplasări egale sub acțiunea forțelor orizontale;
-determinarea coeficientului de monolitism se face cu ajutorul relației:

𝛼 =𝑛∙ ∙
𝑛 – numărul de niveluri a struturii;  - raportul între rigiditatea riglelor de cuplare KRe și rigiditatea
montanților KMe;  - coeficient prin care se va introduce în calcul influența deformațiilor axiale ale
montanților;
- pentru determinarea coeficientului de monolitism se vor determina:
- determinarea rigidității montanților la distorsiune:
𝐸 ∙𝐼
𝐾 =
𝐻
𝐸 - modulul de elasticitate al betonului din montant; 𝐼 - momentul de inerție al montantului; 𝐻 – înălțimea

de nivel;
- determinarea rigidității riglelor de cuplare, se va ține seama și de distorsiunile produse de momentul

încovoietor și a forței tăietoare:
6∙𝐸 ∙𝐼 𝐿
𝐾 = ∙ ∙𝜇
𝐿 𝑙
𝐸 - modulul de elasticitate al betonului din rigla de cuplare; 𝐼 - momentul de inerție al riglei de cuplare; 𝐿
– lungimea totală a peretelui;𝑙 – lungimea riglei de cuplare; 𝜇 – coeficient care introduce influența
deformațiilor produse de forța tăietoare;
1
𝜇=
30 ∙ 𝐼
1+
𝐴 ∙𝑙
𝐴 - aria de forfecare a riglei de cuplare;
- capacitatea portantă a riglelor de cuplare fiind limitată, îndeosebi la forță tăietoare, se impune un raport,
care să reflecte în mod indirect apariția unor articulații plastice la capetele riglelor de cuplare mai puternic
solicitate:
= 25 ÷ 30;  𝐸 = 0,25 ∙ 𝐸 ;
∑
- rigidiatea montantului: KMe= , pentru că schema statică de calcul este un cadru cu doi stâlpi și rigle în
dreptul fiecărui nivel;
- rigidiatea riglei de cuplare: KRe=∑ 𝐾 ;
- detrerminarea coeficientului de influență a deformațiilor axiale ale montanților:
𝐼 +𝐼 1 1
𝛾 = 1+ ∙ +
𝐿 A A
𝐼 , 𝐼 - momentul de inerție al primului montant și al ultimului montant, A ,A - aria primului, repectiv
al ultimului montant;
2.4.3.5. Determinarea eforturilor secționale
- Schema statică este un cadru, cu o singură deschidere, cu rigle orizontale în dreptul fiecărui nivel, fiind
încastrat la bază.
- Determinarea eforturilor se va realiza în două combinații de încărcări, luând în considerare încărcările:

gravitaționale, orizontale – din vânt si din seism;
- Într-un calcul manual pentru fiecare tip de încărcare se determină eforturile secționale și efortuile finale se
obțin prin suprapunerea liniară a efectelor, deoarece materialul are o comportare elastică.
- Încărcările aferente cadrului:
- din eforturile secționale datorate încărcărilor gravitaționale ne interesează numai eforturile axiale de
întindere/compresiune din elementele cadrului;
- din eforturile secționale datorate încărcărilor orizontale: vânt și seism, ne interesează eforturile axiale de
întindere/compresiune, forțele tăietoare și momentele încovoietoare din elementele cadrului;
- pentru efectul total se va folosi principiul superpoziției efectelor pentru ambele grupări de acțiune:
fundamentală și specială/seismică;
- Etape de calcul a eforturilor secționale prin metoda eliminării lui Gauss, determinarea momentelor
încovoietoare:
I. Schema de încărcare din acțiunea orizontală din seism.
II. Se calculează forțele tăietoare exterioare, prin însumarea pe nivel de sus în jos;
III. Se determină momentele de încastrare perfectă 𝑀 =𝑀 pe sistemul de bază,
𝑀 +𝑀 𝑄 𝐻 3,00
= ;𝑀 =𝑀 = ∙𝑄 = ∙ 𝑄 = 0,75 ∙ 𝑄 ;
𝐻 2 4 4
IV. Se calculează momentele neechilibrate în noduri:
𝑀 =𝑀 +𝑀
V. VI. VII. VIII. Din condiția de rigiditate la distorsiune a riglei, ecuațiile depind de parametrii  și . Se
formează un sistem de 6 ecuații, pentru a cărei rezolvare se folosește metoda eliminării lui Gauss. Se
formează sistemul de ecuații echivalente pentru care, se determină coeficienții necunoscuți 𝑎, și termenii
liberi 𝑏 , .
a=𝑎, =2+ ∙ 𝛾; 𝑎, = 𝑎 − , ; 𝑎, = 𝑎 − , ; 𝑎, = 𝑎 − , − 1;
- termenii liberi al sistemului de ecuații: 𝑏 = − ∙ 𝑀 ;

, , ,
- termenii liberi ai sistemului echivalent: 𝑏 , =𝑏 ; 𝑏 , = + 𝑏 ; 𝑏, = , + 𝑏 ; 𝑏, = , +𝑏 ;
, , ,
- soluția sistemului de ecuații: 𝑀 = , ;𝑀 = , ;𝑀 = , ;
IX. Se încarcă semistructura înlocuitoare cu forțele exterioare Fi/2 și cu momentele de pe capetele riglelor Mj
și se determină diagrama de momente cu Fi/2 și Mj;
X. Se însumează momentele obținute, se obține diagrama pe semistructura înlocuitoare M e;
XI. Se distribuie momentele în funcție de rigiditatea montanților, momentele încovoietoare de pe riglele

marginale se obține din echilibrul nodului, pentru cele intermediare momentele se calculează în funcție de
rigiditatea riglelor care converg în nod;
- momentul încovoietor pentru fiecare montant la nivelul considerat: 𝑀 = ∙𝑀 ;
- momentul încovoietor pentru riglele de cuplare se determină în funcție de momentele încovoietoare

inferioare și superioare, respectiv rigiditatea rigleleor de cuplare pe fiecare parte a montantului;
( , )
𝑀 =− 𝑀 +𝑀 ;𝑀 ( / ) =− 𝑀 +𝑀 ∙ ;
( ) ( )
XII. Diagramele de forțe tăietoare și eforturi axiale se obțin prin considerarea fiecărui segment (montant sau
riglă) ca un element finit, iar eforturile se obțin din echilibrul elementului (ex. M i=0);
XIII. Se determină eforturile axiale din încărcările gravitaționale direct pe cadrul real;
Notă pentru semne: pentru momente încovoietoare: parcurgerea barelor se face de jos în sus, eforturi
negative pe partea din stânga, cele pozitive partea din dreapta;
2.4.4. Determinarea eforturilor secționale de proiectare
2.4.4.1. Determinarea înălțimii critice
- zona critică cu comportanre potențial plastică se determină în funcție de prevederile din CR2-1-1-1/2013,
cap.7, subcap. 7.1.;
2.4.4.2. Determinarea eforturilor secționale de proiectare
- elementele componete ale pereţilor: montanţi şi rigle de cuplare vor fi dimensionaţi la solicitarea de
încovoiere şi forfecare.
2.4.4.3. Determinarea eforturilor secționale de proiectare pentru montanți
- pentru moment încovoietor, în funcție de clasa de ductilitate a structurii, se vor folosi relațiile prevederile
din CR2-1-1-1/2013, cap.7, subcap. 7.2, pct. 7.2.2. și 7.2.3.;
- pentru forța tăietoare, în funcție de clasa de ductilitate a structurii, se vor folosi relațiile prevederile din
CR2-1-1-1/2013, cap.7, subcap. 7.2, pct. 7.2.4. și 7.2.5.;
- pentru calcule se vor avea în vedere caracteristicile materialelelor conform prevederile din CR2-1-1-1/2013,
cap.8, subcap. 8.1; prevederi de ordin constructiv referitoare la armarea montanților conform prevederile din
CR2-1-1-1/2013, cap.8, subcap. 8.4. și 8.5;
- Modelare pentru calcul a montantului ales:
- se va determina lungime totală a montantului, centrul de greutate a montantului și poziția centrului de

greutate față de axaele structurii și distanța dintre centrele de greutate ale montanților învecinați;
- se va determina centrul de greutate al armăturilor din capetele peretelui, capete (lamelar, bulb sau talpă)
dispuse din considerente constructive, respectiv înălțimea activă pentru calcul aferenta acestor centre de
greutate;
- calculul se va realiza pentru valorile eforturilor obținute în gruparea fundamentală și gruparea seismică,
pentru ambele direcții de acționare a seismului;
- se va determina valoare 𝝎, raportul între capacitatea de rezistență la moment încovoietor în secțiunea

de la bază și momentul de proiectare în aceeași secțiune;
- se determină coeficientul de falmbaj, 𝜑, pentru partea de perete comprimat;

, ∙
- coeficientul de flambaj se va stabili în funcție de raportul = , pentru cazul în care există o
legătură rigidă între diafragmă și planșeu, planșee monolite executate odată cu diafragma;
- pentru capăt de tip talpă, de formă L sau T, respectiv pentru bulb, cu raportul l f/bp  4, 𝜑=1;
- pentru capăt cu bulb, cu raportul lf/bp >4 și lf/bp  7, 𝜑=0,90;
- pentru capăt lamelar se determină din tabelul 1, pentru valorile intermediare ale raportului l f/bp, se va
utiliza interpolarea;
Tabel 1.Valorile coeficienților de falmbaj pentru perete cu capăt lamelar
lf/bp 4 4 6 8 10 12 14 16 18 20
𝜑 1,00 0,98 0,96 0,91 0,86 0,82 0,77 0,72 0,68 0,63
- pentru montantul considerat se va scrie ecuația de echibru static pentru forțe verticale, rezulatnata
forțelor din armăturile din capătul întins/comprimat și din capătul comprimat de beton (betonul întins nu
se va lua în considerare și se va considera o distribuție uniformă a eforturilor unitare în zona de perete
comprimat); în acest fel se va determina lungimea zonei comprimate în funcție de efortul axial maxim în
gruparea considerată la baza montantului; cu valoarea obținută se determină aria comprimată și bratul de
pârghie (distanța dintre rezultanta forțelor de întindere a armăturilor întinse și rezultanta forțelor de
compresiune din zona de perete comprimat);
- pentru montant se va scrie ecuația de echilibru static de momente în dreptul rezultantei eforturilor
unitare de întindere a armăturilor din zona întinsă, se va obține momentul capabil M Rd,0;
- pentru situația considerată se vor determina valorile de proiectare ale momentului încovoietor și forțele
tăietoare pentru montant;
2.4.4.4. Determinarea eforturilor secționale de proiectare pentru riglele de cuplare
- Modelare pentru calcul a riglei de cuplare alese:
- pentru riglele de cuplare se vor alege valorile cele mai mari pentru momentele încovoietoare, la care se vor
adăuga valorile încărcărilor permanente și utile, specifice preluate de riglele de cuplare;
- valorile de proiectare se determină conform prevederile din CR2-1-1-1/2013, cap.7, subcap. 7.3.;
2.4.4.5. Verificare de stabilitate a capătului comprimat
- verificarea se va face conform prevederile din CR2-1-1-1/2013, cap.7, subcap. 7.5.;
2.5. Calculul de armare
2.5.1. Calculul de armare al montanților
- prin determinarea valorilor de proiectare a eforturilor secționale s-au propus armături pentru zonele de capăt
a peretelui, valori care se vor verifica prin calcul;
- calculul armăturilor din montant se va rezuma la un calcul la forță tăietoare, repectiv prin efectuarea unor
verificări conform prevederilor din CR2-1-1-1/2013, cap.7, subcap. 7.6;
2.5.2. Calculul de armare al riglelor de cuplare
- pentru calculul armăturilor din riglele de cuplare se vor avea în vedre prevederilor din CR2-1-1-1/2013,
cap.7, subcap. 7.7;
2.5.3. Verificare cantităților de armătură rezultată din calcul
- proecentele de armare, diametrul și numărul minim de bare vor respecta prevederile din CR2-1-1-1/2013,
cap.8, subcap. 8.4. și 8.5;
BORDEROU
A.PIESE SCRISE
a. Memoriu tehnic
b. Caiet de sarcini
c. Note de calcul
1. Predimensionarea structurii
2. Modelarea pentru calcul a structurii de rezistență a diafragmei alese
2.1. Modelarea montanţilor
2.3. Predimensionarea plăcilor
3. Evaluarea încărcărilor
4. Determinarea eforturilor secţionale
4.3. Determinarea eforturilor secţionale din calculul static
5. Armarea diafragmei
B.PIESE DESENATE
P1. Plan subsol
P2. Plan parter
P3. Plan nivel curent/etaj
P4. Plan terasă
P5. Secțiune longitudinală
P6. Secțiune tranzversal
P7. Plan pentru calcul static, aria activă a peretelui
P8. Plan reprezentativ pentru modul de descărcare a planșeelor
P9. Plan cofraj diafragmă de calcul
P10. Plan cofraj elevație diafragmă
P11. Plan armare diafragmă de calcul plan
P12. Plan armare diafragmă de calcul elevație
P13. Plan cofraj/armare rigle de cuplare
P14. P15. P16. Detalii de alcătuire diafragmă în zonele caracteristice
A. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚĂ
Prezentul proiect tratează structura de rezistență a unei clădiri civile, cu regim de înălțime
S+P+5E, situat în municipiul Brașov .
DATE GENERALE:
Beneficiar: s.c.FULLERINVEST.srl.
Proiectant general: Imre Lajos;
Proiectant de specialitate : Imre Lajos P.F.A.;
Amplasament: Str. Turnului nr. 5A, Brașov;
· Structură: Pereți portanți din beton armat;
· Caracterul intervenției : construire clădire de birouri S+P+5E;
· Caracterul construcției : construcție civilă;
· Destinatia : clădire de birouri;
· Categoria de importanță "C" - conform HGR nr. 766/1997;
· Clasa de importanță a construcției: III - conform P100-1/2006;
CARACTERISTICI AMPLASAMENT:
- Conform P100-1/2013: zona seismica este caracterizata de o accelerație a terenului

pentru proiectare egală cu 0,20·g și perioada de control(colț), T c a spectrului de răspuns egală cu
0,7 secunde;
- Conform STAS 6054/77: adâncimea maximă de îngheţ= 0,90 [m];
- Conform CR-1-1-3-2012: valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol s 0,k=2,00
[kN/mp];
DESCRIEREA DIAFRAGMEI STABILITE PRIN PROIECT:
Conform temei de proiectare peretele structural din beton armat este situat pe axul E, pe direcţia
longitudinală a clădirii.
Lungimea totală a peretelui este de 30,40 [m], având o grosime de 20 [cm].
Conform planurilor arhitecturale diafragma de calul este alcătuit din 5 montanţi legaţi prin 4 rigle
de cuplare.
În partea notelor de calcul sunt prezentate calculele referitoare la dimensionarea montanţilor şi a
riglelor de cuplare, respectiv determinarea dimensiunilor acestora şi calcul de armare aferent
încărcărilor de revine peretelui de calcul.
S-au urmărit următoarele etape:
- stabilirea dimensiunilor geometrice de calcul ale montanţilor şi ale riglelor de cuplare;
- evaluarea încărcărilor gravitaţionale (verticale), orizontale aferente peretelui de calcul;
- stabilirea combinaţiilor de încărcare şi schemei statice;
- determinarea eforturilor secţionale din calcul static;
- determinarea caracteristicilor de rigiditate al elementelor component ale peretelui: montanţi şi
rigle de cuplare;
- determinarea eforturilor de proiectare aferent montanţilor şi riglelor de cuplare;
- calculul de armare aferent montanţilor şi riglelor de cuplare;
- calculul de verificare al montanţilor şi a riglelor de cuplare;
DESCRIEREA STRUCTURII:
INFRASTRUCTURA:
Fundarea structurii se va realiza pe radier general de beton armat. (Vezi proiect de specialitate)
La solsol structura este realizata din pereți de beton armat cu grosimea de 25 cm și placă de
beton armat cu grosimea de 16 cm;
CTN = -0,50 [m] faţă de cota ±0,00 [m];
CTA = -0,50 [m] faţă de cota ±0,00 [m];
Radierul, pereții, placa peste subsol de 16 [cm] grosime, realizează o încastrare pentru
suprastructură cu înălțimea totală de 18,00 [m].
SUPRASTRUCTURA:
Structura de rezistență a construcției este de tip pereți portanți din beton armat pe două direcții.
Datorită formei în plan, cât și a repartizării uniforme a încărcărilor de exploatare, centrele de
rigidate și de mase au poziții foarte apropiate ceea ce conduce la torsiuni generale mici, deci o
comportare de ansamblu echilibrată. Prin analiza modelului de calcul s-au stabilit dimensiuni ale
pereților: montanți și rigle de cuplare astfel încât perioadele proprii de vibrație ale structurii pe
cele 2 direcții principale să aibă valori apropiate.
Dimensiunile gemetrice ale clădirii sunt:
- lățimea: 27.75 [m];

- lungimea: 31.8 [m];
Dimensiunile elementelor structurale sunt:
- pereții portanți din beton armat au grosimea de 20 [cm]: montanții și riglele de cuplare
și planșeele(curente și planșeu tip terasă) rezultă din condițiile de rigiditate și rezistență și au
dimensiuni egale în cadrul structurii.
- grosime plăci = 14 [cm]; - plăcile peste P, E1, E2, E3, E4, E5;
= 16 [cm];- placa peste subsol;
Planșeele realizează o șaibă rigidă și rezistență în planul lor și asigură o izolare fonică
corespunzătoare.
Scară cu rampe drepte, 2 podeste de întoarcere.
Pereții de închidere exterioare și de compartimentare, sunt realizate din blocuri de BCA plus
termoizolatie din polistiren expandat la fațadă și extrudat la soclu, cu tencuială decorative
structurată.
Acoperisul va fi de tip terasă necirculabilă, straturile sunt alcătuite în conformitate.
Finisaje interioare și exterioare:
o Finisaje interioare;
o Tencuială gletuită la pereți și tavane;
o Placaje din faianță la pereți;
o Pardoseli reci din gresie și calde din parchet;
o Zugrăveală lavabilă la pereți și tavane;
o Finisaje exterioare;
o Termosistem cu polistiren expandat de fațadă și extrudat la soclu, cu tencuială
decorative structurată;
o Straturile pentru acoperiș sunt specifice teraselor necirculabile;
Utilități:
o Alimentare cu apă;
o Alimentare cu energie electrică;
o Centrală proprie pe gaz;
o Telefonie fixă;
Materiale folosite:
o Beton C20/25 - în radierul de beton armat, la planșee, la pereți portanți din beton armat;
o Oţel Beton PC52 - armăturile de rezistenţă;
Calculul de rezistenţă este realizat manual, utilizând pentru calculul static metoda eliminării lui
Gauss respectiv calculele de armare analitice, iar notele de calcul sunt anexate proiectului.
REGLEMENTARI TEHNICE
La proiectarea structurii de rezistență s-au respectat:
CR 0-2012 Bazele proiectarii structurilor în construcţii.

SR EN 1991-1-1-AN.
CR-1-1-3-2012 Încărcări din acţiunea zăpezii .
CR-1-1-4-2012 Încărcări de vânt.
INDICATIV CR 2- 1- 1.1/2013 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereți portanți din beton
armat.
P100-1/2013 Cod de proiectare seismică.
NP112/2014 Normativ privind proiectrarea fundaţiilor de suprafață.
Legea 10/95 privind calitatea in constructii.

Legea 50/1991 privind autorizarea executarii construcţiilor si unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor.
Macedon Drumitraş ş.a.: Proiectarea structurilor etajate pentru construcţii civile, Editura
Tehnică, Bucureşti, 2000;
Note de curs, Construcţii Civile III, 2018-2019;
PROTECȚIA MUNCII
În anexa la proiect s-au indicat normele de protectia muncii ce trebuiesc respectate la executia
lucrarilor, pe toate tipurile de categorii de lucrari (Legea 319 din 2006 - Legea privind securitatea
si sanatatea in munca). Acestea nu sunt limitative, şeful punctului de lucru având obligaţia de a
lua orice măsură de protecţie suplimentară pentru evitarea accidentelor.
Avind în vedere specificitatea lucrărilor, înainte de începerea lucrărilor se va efectua obligatoriu:
-instructajul muncitorilor cu privire la specificul lucrărilor
-înzestrarea muncitorilor cu echipament de protecţie specific.
Pe toata durata executiei se va asigura permanenta pe santier a conducatorului tehnic al lucrarii.
În privinţa prevenirii şi stingerii incendiilor se vor respecta normele din “Normativ de siguranţa
la foc a constructiilor ”indicativ P118-99,aprobat de MLPAT cu Ord.nr.27/N din 7 aprilie 1999.
Santierul se va dota cu mijloacele de stingerea incendiilor necesare pe perioada execuţiei.
Zona de lucru se va delimita cu panouri şi plăci de avertizare. Toate evenimentele ce intervin în

viața structurii vor fi consemnate în Cartea Construcției.
C. NOTE DE CALCUL
1.PREDIMENSIONAREA STRUCTURII
1.1.Elemente generale privind alcătuirea de ansamblu a clădirii cu

structură de rezistență cu pereți portanți din beton armat monolit
- Dimensiunile geometrice în plan:
L =4·500+2·(510+10·N) +2·10=2000+1010+20·8+20=3040cm=31.80m
l=2·400+2·600+(675+10·8)+20=2695cm=27.75m
- Dimensiunile geometrice în elevație:
- conform temei de proiectare avem regim de înălțime P+5E;
- se va considera diferența de nivel Hnivel=3,00 [m];
-Pentru alcătuirea preliminară a stucturii s-a ținut cont de:
- formă regulată în plan și elevație (dat de dimensiunile geometrice);
- uniformitate în dispunerea rezistențelor și rigidităților;
- dispunerea elementelor structurale verticale după direcțiile principale ale clădirii (după
două dir. perpendiculare): 3,57 [m] – distanța interax – clădiri cu dispunere rară;
-asigurarea rolului de șaibă rigidă a plenșeului – planșeu din beton armat monolit;
-alegerea unor sisteme adegvate de fundare – fundație tip radier general;

1.2. Elemente generale privind alcătuirea diafragmelor
- forma în plan a peretelui:
150 [mm] – pereți nivel curent;
- inima: - grosimea inimii: bw0= 200 [mm] – pereți de subsol;
= = 150 [mm];
-talpă: lf = = 750[mm];
bf= bw0;
- bulb: - grosimea bulbului: bw= 250 [mm];
Hnivel·0,1=3000·0,1=300 [mm];
- lungime bulbului: lc  bw0;
Hnivel·0,1=3000·0,1=300 [mm];
- forma în elevație:
- pereți independenți – legătura pe orizontală se realizează prin intermediul planșeelor;
- pereți cuplați – alcătuite din: - montanți(rigle) – elemente verticale;
- rigle de cuplare – elemente de legătură dintre montați, a

căror grosime este egală cu grosimea peretelui, respectiv înălțimea lor egală cu distața dintre
partea superioară a golului și fața inferioară a golului imediat următor;
-pentru păstrarea rigidității perețior se impune ca distanța dintre golurile decalate să fie de
minim. 600 [mm], respective în plan golurile la capătul peretelui să fie la o distanță de cel puțin
1200 [mm];
1.3. Verificare preliminară
Densitatea pereților structurali.
- aria preliminară a inimii pereților structurali de la un nivel după o direcţie de calcul se determină:
- construcția este o clădire civilă, astfel:
Ai,j  ∙α·ks·n·Afl;
, ∙
ks= = =0,20;
𝑎 =0,20·g – cf. P100-1-2013, clădirea este situată în localitatea Brașov;
α=1,0-coef. De importanta a cladirii
n – numărul planșeelor peste nivelul de calcul considerat (16);
Afl – aria planșeului considerat;
- clădirea este regulată în plan și elevație, fără discontinuități ale elementelor structurale verticale;
astfel se consideră secțiunea deasupra subsolului:
n=8;
A =A -2∙A =882,45-22,8=859,65 [m ];
A =31.80·27.75=882,45 [m ];
Agol=3·3,80=11,40 [m2];
Ai,j  ∙1·0,20·6·859,65=8,59 [m ];
- calculul ariei inimilor pereților după direcția longitudinală:
Ai,1= AA+AB+AC+AD+AE+AF;
A =31,80·0,20-(4·1,5·0,2+3·0,9·0,2+0,2·1,8)=4,26 [m ];
A = A =4,26 [m ];
A =31,80·0,20-(3·0,9·0,2+1,5·0,2+0,2·1,8)=5,16 [m ];
A =31,80·0,20-1,5·0,2·2=5,76 [m ];
A =31.80·0,20-(2·1,5·0,2+2·1,8·0,2)=5,04 [m ];
A = A =5,16 [m ];
 A =2·4,26+2·5,16+5,76+5,05=29,65 [m ];
 A =29,65 [m ] 7,965 [m ] – condiția este îndeplinită;
- calculul ariei inimilor pereților după direcția tranzversală:
Ai,2= A1+A2+A3+A4+A5+A6+A7;
A1 =27,75·0,20-6·0,2·1,5=3,75 [m ];
A 7= A1 =3,75 [m ];
A2 =27,75·0,20-4·0,2·0,9=4,83 [m ];
A6 = A2 =4,63 [m ];
A3=27,75·0,20-(2·0,2·1,8+0,2·1,5)=4,53 [m ];
A5=A 3=4,53[m ];
A4=27,75·0,20-0,2·1,5=5,25 [m ];
 Ai,2 =2·(3,75+4,63+4,53)+5,25=31,07 [m ];
 Ai,2 =31,07 [m ] 7,965 [m ] – condiția este îndeplinită;
- ariile preliminare a inimilor pereților la un nivel pe ambele direcții de calcul respectă limitele
impuse de densitatea pereților pe ambele direcții de calcul;
1.4. Necesitatea dispunerii şi aria tălpior, criteriul de ductilitate

- acest criteriu are rol de verificare;
- necesitatea dispunerii şi aria tălpilor rezultă pe baza relaţiei de calcul(vezi CR2-1-1.1/2013, relatia 4.2):
𝜗 ≤ 1,2 ∙ + 0,3 , pentru structuri cu ductilitate înaltă (DCH), unde:
At-aria talpilor
Ai-aria inimii
- această verificare se va face după evaluarea încărcărilor gravitaționale;

2. MODELAREA PENTRU CALCUL A STRUCTURII DE
REZISTENȚĂ A DIAFRAGMEI ALESE
2.1.Modelarea montanţilor. Determinarea ariei active a peretelui

- Conform temei de proiectare se va considera peretele de pe axul E.
2.1.1. Aria inimii pereților de pe axul E:

Ai,E=Atot,E -∑Agol = 31,80·0,2-(3·0,9·0,2+1,5·0,2+0,2·1,8)=5,16 [m ];
2.1.2. Aria tălpilor:

a) Dimensionarea tălpilor:
Fig. 2.1.1. Schiță ajutătoare pentru dimensionarea tălpilor - la intersecția axului E cu șirul 1 .
-la intersecția axului E cu șirul 1:
- dimensiuni geometrice: lw,E=405 [cm]; lw,F=185 [cm]; bwo,E= bwo,F=20 [cm]; lcl =380
[cm];
,
·𝑙 = · 380 = 260,85 [cm]  𝑙 , = 405 [cm];
, ,
llf,E 𝑑 = 215 [cm];  llf,E= 215 [cm];
𝑑 = 215 [cm];
,
·𝑙 = · 380 = 260,85 [cm]  𝑙 , = 405 [cm];
, ,
rlf,E 𝑑 = 115 [cm];  rlf,E= 115 [cm];
𝑑 = 115 [cm];
lf,eff,1=llf,E+ bwo,E +rlf,E=215+20+115=350 [cm];
-la intersecția axei E cu șirul 3:
[cm];
,
·𝑙 = · 380 = 232,57 [cm]  𝑙 , = 560 [cm];
, ,
llf,E 𝑑 = 560 [cm];  llf,E= 235 [cm];
𝑑 = 600 [cm];
,
·𝑙 = · 380 = 232,57 [cm]  𝑙 , = 560 [cm];
, ,
rlf,E 𝑑 = 560 [cm];  rlf,E= 235 [cm];
𝑑 = 600 [cm];

[cm];
,
·𝑙 = · 380 = 284,5 [cm]  𝑙 , = 685 [cm];
, ,
llf,E 𝑑 = 600 [cm];  llf,E= 285 [cm];
𝑑 = 600 [cm];
,
·𝑙 = · 380 = 284,5 [cm]  𝑙 , = 685 [cm];
, ,
rlf,E 𝑑 = 400 [cm];  rlf,E= 285 [cm];
𝑑 = 400 [cm];
[cm];
,
·𝑙 = · 380 = 325,375 [cm]  𝑙 , = 585 [cm];
, ,
llf,E 𝑑 = 600 [cm];  llf,E= 330 [cm];
𝑑 = 600 [cm];
,
·𝑙 = · 380 = 325,375 [cm]  𝑙 , = 585 [cm];
, ,
rlf,E 𝑑 = 100 [cm];  rlf,E=100 [cm];
𝑑 = 100 [cm];

[cm];
,
·𝑙 = · 380 = 191,6 [cm]  𝑙 , = 350 [cm];
, ,
llf,E 𝑑 = 0 [cm];  llf,E= 0 [cm];
𝑑 = 0 [cm];
,
·𝑙 = · 380 = 191,6 [cm]  𝑙 , = 350 [cm];
, ,
rlf,E 𝑑 = 400 [cm];  rlf,E= 195 [cm];
𝑑 = 400 [cm];
[cm];
,
·𝑙 = · 380 = 260,85 [cm]  𝑙 , = 405 [cm];
, ,
llf,E 𝑑 = 215 [cm];  llf,E= 215 [cm];
𝑑 = 215 [cm];
,
·𝑙 = · 380 = 260,85 [cm]  𝑙 , = 405 [cm];
, ,
rlf,E 𝑑 = 115 [cm];  rlf,E= 115 [cm];
𝑑 = 115 [cm];
b)aria tălpilor:
Atalpă=(bw0·ltalp)=0,2·(2,15+1,15+2,35+2,35+2,85+2,85+3,30+1,00+0+1,95+2,15+1,15)=0,2·2
3,25=4,6[𝑚 ];
2.1.3. Aria activă a peretelui:
Aactică=Ainimă+Atalpă=
= Ainimă+(bw0·ltalp)=
=5,16+0,2·(2,15+1,15 +2,35+2,35 +2,85+2,85 +3,30+1,00+ 0+1,95+ 2,15+1,15)=
= 5,16+0,2·23,25=9,81
2.1.4. Determinarea suprafețelor planșeului de pe care sunt preluate acțiunile

vertical aferente fiecărui perete:
-Se va considera: - montant M1: segmentul din peretele de pe axul E intersectat cu șirul 1;
- montant M2: segmental din peretele de pe axul E intersectat cu șirul 3;
- montant M3: segmental din peretele de pe axul E intersectat cu șirurile 4 și 5;
- Aria aferentă inimilor și tălpilor se determină utilizând programul AutoCAD, pe baza

bisectoarelor la 45 și sunt cuprinse în tabelul 1:
Tabel 2.1. Ariile aferente fiecărui montant la un nivel

Montant Aria aferentă Aria aferentă Aria aferentă Aria aferentă
talpă dreapta talpă stânga [m2]; inimă segmentului de
[m2]; [m2]; perete [m2];
M1 4,08 1,805 11,27 17,155
M2 5,531 5,118 19,436 28,692
M3 18,899 10,012 22,732 48,857
M4 0,226 6,962 10,933 18,121
M5 4,08 1,805 11,044 16,929
- Aria totală a planșeului preluat de perete la un nivel: Apl =136,693 [mp ];

Obs. Planșeul se va turna odată cu pereții, astfel se realizează o con lucrare a pereților cu plăcile,
care se ține seama prin majorarea secțiunii riglei de cuplare, având o formă în secțiune de T;
- caracteristicile geometrice ale riglelor de cuplare pe axele intermediare:
hr=90 [cm]; br=20 [cm]; l − lumina dintre montanți;
- aria riglelor de cuplare se determină conform prevederilor menționate, astfel:
A ă
= 76 ∙ 20 = 1520 [cm ];
A = 90 ∙ 20 = 1800 [cm ];
2.3. Predimensionarea plăcilor

- În cazul curent avem:
-trei tipuri de plăci în funcție de modul de rezemare: două laturi încastrate adiacent și
două laturi rezemate adiacent, trei laturi încastrate și una simplu rezemată, patru laturi încastrate;
-ca dimensiuni geometrice avem 4 tipuri de plăci, armate pe două direcții:
1=lmax/lmin=480/380=1,262; - armat pe două direcții;
-În cazul de față avem 12 ochiuri de placă, pentru care:
= =9,5 [cm];
6 [cm] (cond. tehnologică1);
hP2= hP12=max 10 [cm] (cond. de rezistență la foc 90);  hP2= hP12=13 [cm];
13 [cm] (cond. izolare fonică);
+2 [cm] = +2=11,6 [cm] (cond. tehnologică2);

= =12 [cm];
= =12 [cm];
= =12,25 [cm];
= =12,25 [cm];

= =12 [cm];
Obs. Rampa sării și podestele intermediare au aceași grosime cu placa: 13 [cm];
- Se va considera o grosime uniform pentru placă: 14 [cm];

3. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

- pentru fiecare element component al peretelui de pe axul E s-au stabilit încărcările
gravitaţionale.
3.1.1. Încărcări la nivelul planșeului - terasă circulabil

a)Evaluarea încărcării din greutatea proprie:
-Straturile componente ale planșeului sunt prezentate în figura 1:
Fig. 2.4.1. Alcătuirea planșeu terasă.
-Straturile componente ale planșeului tip terasă:

-strat protecție termoizolație (dale mozaicate 50[cm]x50[cm]): d1=2 [cm]; 1= 28
3
[kN/m ];
-strat de nisip: d2=4 [cm]; 2= 17 [kN/m3];
-hidroizolație – două membrane bituminoase;
-strat de difuzie vapori;
-beton de pantă (beton ușor): d3=10 [cm]; 3= 18 [kN/m3];
-barieră tehnologică (folie polietilenă);
-strat termoizolant: d4=20 [cm]; 4= 0,362 [kN/m3];
-barieră contra vaporilor;
-strat de corecție suprafață beton (mortar de ciment): d 5=3 [cm]; 5= 18 [kN/m3];
-placă din beton armat: d6=14 [cm]; 6= 25 [kN/m3];
-strat de finisaj (mortar de ciment): d7=2 [cm]; 7= 18 [kN/m3];
-gptn=di·i=0,02·28+0,04·17+0,1·18+0,20·0,362+0,03·18+0,14·25+0,02·18=
=0,56+0,68+1,8+0,072+0,54+3,5+0,36=
=7,512 [kN/m2];
-gptc=G· gptn=1,35·7,512=10,141 [kN/m2];
b) Evaluarea încărcării din zăpadă:
-construcția este situată în localiatea Brașov, astfel cf. CR1-1-3-2012: s K=200[daN/m2]=

2[kN/m2];
-destinașia construcției este clădire de birouri, administrativă, clasa de importanță expunere la
acțiunea zăpezii III: Is=1,00;
-se consideră că avem condiții de expunere Normală, adică topografia terenului și prezența altor
construcții sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt: c e=1,0;
-construcția are destinația de corp administrativ, astfel nu se înregistrează transfer termic ridicat
la nivelul acoperișului: ct=1,0;
-se consideră acoperiș tip terasă, pentru care 35, cu o singură pantă având 1=0,8;
-se consideră că valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș în situația de

proiectare persistentă/tranzitorie este:
snt=Is·1· ce · ct · sK=1·0,8· 1·1·2=1,6 [kN/m2];
sct=s·snt =1,5·1,6=2,4 [kN/m2];

c) Încărcarea din exploatare conform SR EN 1991-1-1-AN-oct.2006, pentru categoria de
utilizare B, clădiri pentru birouri, terase circulabile pentru mentenaţă, fără posibilitatea unor
aglomerări mari de oameni qnt=3,0 [kN/m2];
qct=u·qnt =1,5·3=4,5 [kN/m2];
d) Pentru teasa circulabilă se va prevedea un atic de hpar=90 [cm], realizat din zidărie BCA și
centură la partea superioară, în calcul se va consideră o greutate volumică medie; d 1=20 [cm];
1= 10 [kN/m3];
-gaticn=d1· hpar ·1=0,2·0,9·10 =1,8 [kN/m];

-gaticc=G· gaticn=1,35·1,8=2,43 [kN/m];
3.1.2. Planșeu nivel curent

-din greutatea proprie placă;
-utile/exploatare;
a) Straturile componente ale planșeului nivel curent sunt prezentate în figura 2:
Fig. 2.4.2. Alcătuirea plașeu nivel curent.
-Straturile componente ale planșeului nivel curent:
-pardoseală propriu-zisă (rece), gresie/granit: d1=2 [cm]; 1= 28 [kN/m3];

-strat suport pardoseală propriu-zisă: mortar ciment (șapă) slab armată: d 2=5[cm]; 2= 18
3
[kN/m ];
-barieră tehnologică (folie polietilenă);
-strat termo-fono absorbant: d3=5 [cm]; 3= 0,362 [kN/m3];
-strat de egalizare (corecție): mortar de ciment: d 4=3 [cm]; 4= 18 [kN/m3];
-placă de beton armat: d5=14 [cm]; 5= 25 [kN/m3];
-strat finisaj tavan (mortar de ciment): d6=2 [cm]; 6= 18 [kN/m3];
-gpcn=di·i=0,02·28+0,05·18+0,05·0,362+0,03·18+0,14·25+0,02·18=
=0,56+0,9+0,018+0,54+3,5+0,36=
=5,878 [kN/m2];
-gpcc=G· gpcn=1,35·5,878=7,935 [kN/m2];
b) Încărcarea din exploatare conform SR EN 1991-1-1-AN-oct.2006, pentru categoria de

utilizare B, clădiri pentru birouri: qnc=2,5 [kN/m2];
qcc=u·qnc =1,5·2,5=3,75 [kN/m2];
3.1.3. Greutatea proprie a peretelui până la secțiunea de calcul (de încastrare)
- peretele exterior are alcătuirea specifică din figura 3:
Fig. 2.4.3. Alcătirea peretelui exterior.

- Straturile componente ale peretelui exterior:
-tencuială gletuită (mortar ciment): d1=3 [cm]; 1= 18 [kN/m3];
-perete de beton armat: d2=20 [cm]; 2= 25 [kN/m3];
-termosistem: - termoizolație: d3=15 [cm]; 3= 0,362 [kN/m3];
- strat tencuială (decorative): d4=0,5 [cm]; 4= 18 [kN/m3];
-se consideră diferența de nivel Hnivel=3,00 [m];
-gzen=Hnivel·di·i=3·(0,03·18+0,2·25+0,15·0,362+0,005·18)=
=3·(0,54+5+0,054+0,09)=
=17,052 [kN/m];
-gze =G· gzen=1,35·17,052=23,02 [kN/m];
c
-peretele interior are alcătuirea specifică din figura 4:
Fig. 2.4.4. Alcătuirea peretelui interior
- Straturile componente ale peretelui interior:
-tencuială gletuită (mortar ciment): d1=3 [cm]; 1= 18 [kN/m3];
-perete de beton armat: d2=20 [cm]; 2= 25 [kN/m3];
- tencuială gletuită (mortar ciment): d3=3 [cm]; 3= 18 [kN/m3];
-se consideră diferența de nivel Hnivel=3,00 [m];
-gzin=Hnivel·di·i=3·(0,03·18+0,2·25+0,03·18)=
=3·(0,54+5+0,54) =18,24 [kN/m];
-gzic=G· gp=zin=1,35·18,24=24,63 [kN/m];
- pereților nestructurali interiori BCA, având regularitate de dispunere pe verticală:
- se consideră zidărie din BCA , cu rosturi orizontale GBN 35, =7,25 [kN/m3];
gzinp =3·0,2·7,25=4,35 [kN/m];
- aricul este alcătuit din beton slab armat =20 [kN/m3];, cu hatic=0,90 [m];
gatic =0,2·0,9·20=1,80 [kN/m];
3.1.4. Determinarea greutății proprii a riglelor de cuplare

- riglele de cuplare au înălțimea hr=0,76 [m], lățimea egală cu cea a peretelui br=0,20 [m],
realizat din beton armat r=25 [kN/m3];
griglă =0,76·0,2·25=3,80 [kN/m];

3.2.1. Acțiunea vântului

- construcția este situat în localiatea Brașov pentru care conform CR1-1-4-2012 valoarea de vârf
a presiunii dinamice a vântului qb=0,6 [kN/m2]=60[daN/m2];
- clădirea se află în localiatatea Brașov, iar terenul are următoarea descriere: zone acoperite
uniform cu vegetatie, sau cu clădiri, sau cu obstacole izolate aflate la distanţe de cel mult de 20
de ori înăltimea obstacolului ( 360 [m]) – conform definiției avem categoria de teren III, z 0=0,3
[m], zmin=5 [m];
-destinașia construcției este clădire de birouri, administrativă, clasa de importanță expunere la
acțiunea vântului III: Iw =1,00;
a)Presiunea / sucţiunea vântului ce acţionează pe suprafeţele rigide exterioare ale

clădirii /structurii se determină cu relaţia:
we=Iw·cpe·qp(ze)= =Iw·cpe·ce(z)qp;
Iw =1,00;
ze - este înălţimea de referinţă pentru presiunea exterioară; z e=6·Hniv=6·3,00=18 [m];
ce(z) - factorul de expunere pentru categoria de teren III și z e=19 [m] este: ce(z)=1,9;
- determinarea coeficientului aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe exterioare;
- zona expusă a construcției depășeste 10 [m2];

- distribuția presiunii/sucțiunii pe pereți este o distribuție uniform pe elevație cu intesitatea q p(z)=
qp(ze);
H= ze =19 [m]; b=L=30,40 [m]; HL – distribuție uniformă;
Figura 3.1.1. Scematizarea acțiunii vântului asupra construcției în elevație.
- pentru determinarea zonelor de presiune/ sucțiune avem:

b 31,8 [m]
e=min 2·h = 38 [m] = 31,8 [m];
 e=30,4 d= 27,75 [m];
d=l=27,75 [m];
- astfel avem 4 zone de expunere: 1 cu presiune și 3 cu sucțiune:
Figura 3.2.1. Scematizarea acțiunii vântului în plan pe preți.
- în situația de față coeficienții aerodinamici de presiune sucțiune (c pe) pentru = =

,
0,7051 sunt:
- zona A: c =-1,2; cu zona de expunere: e/5=6,36 [m];
- zona B: c =-0,8; cu zona de expunere: d-e/5=27,75-6,36=21,39 [m];
- zona C: c =0,8; cu zona de expunere: d-e/5=27,75-6,36=21,39 [m];
- zona D: c =-0,5; cu zona de expunere: d-e/5=27,75-6,36=21,39 [m];
- pentru peretele ce trebuie dimensionat de pe axul E situate la distanța de 4,2 [m] față de latura
lungă a clădirii evaluăm:
WA=Iw·cpe·qp(ze)=1·(-1,2)·1,9·0,6=-1,368 [kN/m2];
WB=Iw·cpe·qp(ze)=1·(-0,8)·1,9·0,6=-0,912 [kN/m2];
- astfel presiunea exterioară pe pereții structurali de calcul este de W A= -1,368 [kN/m2];
b)Presiunea / sucţiunea vântului ce acţionează pe suprafeţele rigide interioare ale

clădirii /
structurii se determină cu relaţia:
wi=Iw ·cpi·qp(zi)= Iw ·cpi·ci(z)qp;
- coeficientul aerodinamic de presiune /sucţiune interioară, cpi, depinde de mărimea şi

distribuţia golurilor în anvelopa clădirii:
Agol=75,6 [m2];  Agol/ Aperete=0,138=13,81 [%] 30 [%];
Aperete=547,2 [m2];
- nu avem o latură dominantă: 64,8 [m2]  64,8+75,6+75,6 [m2], astfel cpi se determină în
funcție de aria golurilor:
∑ ,
= ∑
= = 0,5;  prin interpolare: cpi= -0,86;
,
= = 0,705  0,7;
,
zi - este înălţimea de referinţă pentru presiunea interioară: zi= ze=19 [m];
- presiunea interioară pe pereții structurai este:
wi=Iw ·cpi·qp(zi)= 1·(-0,86)·1,9·0,6= -0,86 [kN/m2];
-mărimea tălpilor expuse acțiunii vântului este l p=3,50 [m];
- la intersecția ax E cu șirul 1 avem: wi=-0,86 [kN/m2];
- la intersecția ax E cu șirul 7 avem: we=-1,368 [kN/m2]; wi=-0,86 [kN/m2];
c) Determinarea încărcărilor orizontale de nivel datorită acțiunii vântului.
- presiunea totală ce se exercită asupra diafragmei este: we=-1,368 [kN/m2];

- presiunile interioare nu reprezintă o încărcare adițională, care produc deplasări laterale, ele sunt
se sensuri contrare și d.p.d.v. vectorial se anulează; acestea produc eforturi de compresiune în
lungul riglelor de cuplare, respective încovoiere la nivelul terasei din cauza acționării excentrice
a forțelor de compresiune, nesemnificative în calculul static;
- determinarea forțelor de nivel din acțiunea vântului pe exteriorul construcției:
- nivelul 1:
,
Fw,1=Aaf · we= -3,5·( + 0,50)·1,368=-9,576 [kN]; - efort preluat întotaliate de placa peste
subsol, considerat infinit rigid;
- nivelul j={2,3,4,6}:
Fw,j=Aaf · we= -3,5·3,00·1,368=-14,364 [kN];
- nivelul i=7;
,
Fw,6=Aaf · we= -3,5·( + 1)·1,368=-11,970 [kN];
Tabel 3.1. Tabel centralizator pentru calculul forțelor de nivel din acțiunea vântului
Număr nivel Forță de nivel [kN] Cota relative [m]

1 -14,364 3
2 -14,364 6
3 -14,364 9
4 -14,364 12
5 -14,364 15
6 -11,970 18
- determinarea forțelor de nivel din acțiunea vântului pe interiorul construcției:
- nivelul 1:
,
Fw,1=Aaf · wi= -3,5·( + 0,50)·0,86 =-6,02 [kN]; - efort preluat întotaliate de placa peste
subsol, considerat infinit rigid;
- nivelul j={2,3,4,6}:
Fw,j=Aaf · wi= -3,5·3,00·1,368=-9,03 [kN];
- nivelul i=7;
,
Fw,6=Aaf · wi= -3,5·( + 1)·1,368=-7,525 [kN];
3.2.2. Acțiunea seismică
- pentru evaluarea acțiunii seismice asupra structurii vom folosi metode forțelor statice
echivelente;
- clădirea este situate în localiatea Brașov pentru care:
- factor de importanță-expunere la acțiunea seismică: clasa de importanță III, Ie=1,0;
- valoarea de vârf a accelarației orizontale a terenului (IMR=225 ani):
ag=0,2·g; g= 9,81 [m/s2];
- perioada de control Tc=0,7 [s], pentru care avem: TB=0,14 [s], TD=3,00 [s];
- factorul de amplificare dinamică maximă a accelarației orizontale a terenului de către un

sistem cu 1 GLD: ß0=2,5;
- structura are clasa de ductilitate înaltă (DCH), q – factorul de comportare la acțiunea
seismică: q=5· =5·1,15=5,75;
-pentru structuri cu pereți din beton armat, cu mai mult de 2 pereți pe o dir. de calcul
=1,15;
a) Determinarea forței tăietoare de bază
-expresia forței tăietoare de bază:
Fb=Ie·Sd(T1)·mtot·;
Ie =1,0;
Sd(T1) – spectru de răspuns de proiectare;
T1 – perioada fundamental proprie pentru direcția orizontală considerate, care se

determină pe baza unui calcul dinamic structural;
-metodă simplificată de determinare a perioadei fundamentale: T 1=Ct·H3/4;
Ct=0,05 – structure cu pereți portanți din beton armat monolit;
H=hs·n=3·6=18 [m];
hs=3,00 [m] (înălțimea etajului); n=6 (număr de niveluri);
T1=0,05·183/4=0,05·8,739=0,44 [s];
- ca verificare putem considera că metoda poate fi aplicată, dacă: T 1 1,5

[s]  0,44 [s] 1,5 [s];
( )
T1> TB  Sd(T1)= ag·  0,2· ag;
𝛽(𝑇 )- spectrele normalizate de răspuns elastic;
TB < T < TC  𝛽(𝑇 )= 𝛽 =2,5 – factor de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale
a terenului de către un sistem cu 1 GLD;
Sd(T1)= 0,43· ag= 0,853 [s];
mtot – masa totală a structurii; mtot=∑ 𝑚 ;
- construcția se consideră încastrată la nivelul partelului, subsolul are o comportare de cutie

rigidă;
- masa care se ia în considerare se evaluează conform grupării special/seismice:

- încărcările permanente și cvasipermanente: 1,00;
- încărcare utilă planșeu curent: 0,30;
- încărcarea utilă pe terasă: 0,00;
- încărcarea din zăpadă: 0,40;
- masele participante la acțiunea seismică:
- masa pereților structurali interiori:
L=4·(31,8-2·0,2)+5·(27,75-6·0,2)=258,35 [m];
gzi =18,24 [kN/m];

∙ 258,35x18,24 4712
mzi = = = [kN];
- masa pereților structurali exteriori:
L=2·(31,8+2·(27,75-2·0,2))=173 [m];
gze =17,052 [kN/m];

∙ 173x17,052 2949,96
mzi = = = [kN];
- masa pereților nestructurali interiori BCA:
- se consideră zidărie din BCA , cu rosturi orizontale GBN 35 =7,25 [kN/m3];
gzinp =3·0,2·7,25=4,35 [kN/m];
Lnc=2·(4,6+18,9+18,15+4,8)+9,8=92,9+9,8=102,7 [m]; - nivel curent;
Lp=2·(4,6+18,9+18,15+4,8)+9,8+5,5=108,2 [m]; - parter;

∙ , ∙ , ,
mnc = = = [kN];
∙ , ∙ , ,
mp = = = [kN];
31,8x27,75x14 , ∙ , ∙ , 5187
- masă greutate proprie placă: mpl= = = [kN];
31,8x27,75x2,5 , ∙ , ∙ , 2206
- masa utilă: mu= = = [kN];
31,8x27,75x7,512 , ∙ , ∙ , 6628
- masa placă terasă: mplt= = = [kN];
31,8x27,75 , ∙ , ∙ , 1411
- masa din zăpada pe terasă: ms= = = [kN];
(31,8-2x0,2)x(27,75-2x0,2)gatic ( , · , )∙( , · , )∙ , 1545

- masa atic: ma= = = [kN];
- masa concentrate în dreptul nivelului 1:
m =m +m +m + m np1 +0,3·m =(5187+2949+4712+458,708+0,3·2206)/g=13968,508/g [kN];
- masa concentrate în dreptul nivelului 2,3,4,5:
mi =mpl+mzi+mze+ mzinp+0,3·mu=(5187+2949+4712+446,745+0,3·1206)/g=13956,945/g [kN];
- masa concentrate în dreptul nivelului 6:
m6=mplt+mzi/2+mze/2+ mzinp/2+0,4·ms+ma=
=(6628+1474,5+2536,5+223,373+0,4·1411+1545)/g=12971,773/g [kN];
- masa totală:
mtot= m 1 +4· mi + m
6 =13968,508+4·13956,945+12971,773=82768,061/g [kN];
 - factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia, T1 TC  =0,85;
Fb=1,00·0,43·0,2·g·82768,061/g ·0,85=6050,061 [kN];
b) Determinarea forței tăietoare pentru peretele de pe axul E
- pentru determinarea forței tăietoare aferente diafragmei de calcul se vor urmării pașii:
- determinarea poziției centrului de greutate/masă a nivelului – elemente structural;

∑ ∙
xCM= ∑
;
∑ ∙
yCM= ∑
;
- determinarea poziției centrului de rigiditate;

∑ ∙ ,
xCR= ∑
;
,
∑ ∙ ,
yCR= ∑
;
,
- din cauza faptului că elementele structural verticale sunt realizate din același
material: E, putem să trecem la:
∑ ∙ ,
xCR= ∑
;
,
∑ ∙ ,
yCR= ∑
;
,
- din cauza volumului mare de calcul s-a recurs la automatizarea acestei părți
printr-un algoritm în programul SciLab 5.3.1.
Descrierea programului:
- ca date de intrare s-au considerat dimensiunile geometrice ale montanților și poziția

centrului de greutate a acestora;
- ca sistem de referință: axa x – latura de pe axul A; axul y – latura de pe șirul 1;
- montanții au formă regulată, dreptunghiulară centrul de greutate și centrul de rigiditate

coincide;
- prin cicluri repetitive se obține centrul de greutate, rigiditate, momentele de inerție și cel
polar;
- astfel se obțin:
xg= 15,33 [m]; yg=13,910 [m]; xcr=14,522 [m]; ycr=13,09 [m];
- determinarea rigidităților diafragmelor pe cele două direcții principlae de calcul;
- pentru determinarea acestor valori se folosește un program de calcul SciLab;
- determinarea momentului de inerție polar;
- pentru determinarea acestor valori se folosește un program de calcul SciLab;
I = ∑ (K , ∙ y + K , ∙ x ) ; I = 23908,299 [m6];
- determinarea excentricițății forței tăietoare de nivel;
ey= eyi+ e0i;
- excentricitatea de calcul se compune din: excentricitatea centrului de rigiditate și

de greutate (eyi), respective cel accidental (e0i) conform P100-1-2013;
e0i = 0,05·L; L – mărimea laturii perpendicular pe direcția acțiunii seismice;

L=26,95 [m];
e0i = 0,05·L=0,05·26,95=1,3475 [m];
eyi= yg- ycr =13,910-12,831=0,82 [m];
ey =0,473+1,3475=2,168 [m];
- determinarea forței aferente diafragmei de pe axul E;
, , ∙ , , ∙
FE,x=Fb· ∑ + Fb· ey· = Fb·(∑ + ey· )= Fb·c;
, ,
- pentru calcul trebuie avut în vedere că betonul se fisurează și în acest fel scade
rigiditatea montanților, acestă scădere depinde de efortul unitar de compresiune (𝜗)al fiecărui
perete în parte;
- ax A: Ac=30,4·0,2-Agol=6,08-2,1=3,98 [m2]; Aapl=60,8 [m2];
NA= 4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·30,4· gze +30,4·ga = 4·60,8·8,378+

60,8·12,112+ 6·30,4·17,052+30,4·1,8=2037,53+736,41+3110,285+54,72=5938,945 [kN];
,
𝜗A= = =0,0896;  1,A=0,4896;
∙ , ∙ ∙ ,
- ax B: Ac=30,4·0,2-Agol=6,08-1,27=4,81 [m2]; Aapl=152 [m2];
NB= 4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·30,4· gzi

=5093,824+1841,024+3326,976=10261,824 [kN];
,
𝜗 B= = =0,128;  1,B=0,5281;
∙ , ∙ ∙ ,
- ax C: Ac=30,4·0,2-Agol=6,08-0,6=5,48 [m2]; Aapl=193,8 [m2];
Nc=4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·30,4· gzi

=6494,626+2347,306+3326,976=12168,908 [kN];
,
𝜗 C= = =0,133;  1,C=0,533;
∙ , ∙ ∙ ,
- ax D: Ac=30,4·0,2-Agol=6,08-1,32=4,76 [m2]; Aapl=193,8 [m2];
ND=4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·30,4· gzi

=6494,626+2347,306+3326,976=12168,908 [kN];
,
𝜗D= = =0,154;  1,D=0,554;
∙ , ∙ ∙ ,
- ax E: Ac=30,4·0,2-Agol=6,08-1,27=4,81 [m2]; Aapl=152 [m2];

NE= 4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·30,4· gzi
=5093,824+1841,024+3326,976=10261,824 [kN];
,
𝜗 E= = =0,128;  1,E=0,528;
∙ , ∙ ∙ ,
- ax F: Ac=30,4·0,2-Agol=6,08-2,1=3,98 [m2]; Aapl=60,8 [m2];
NF= 4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·30,4· gze +30,4·ga = 4·60,8·8,378+

60,8·12,112+ 6·30,4·17,052+30,4·1,8=2037,53+736,41+3110,285+54,72=5938,945 [kN];
,
𝜗F= = =0,0899;  1,F=0,4899;
∙ , ∙ ∙ ,
- șirul 1: Ac=26,95·0,2-Agol=5,39-1,8=3,59 [m2]; Aapl=67,38 [m2];
N1= 4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·26,95· gze +26,95·ga = 4·67,38·8,378+

67,38·12,112+ 6·26,95·17,052+26,95·1,8=2257,871+816,106+2757,308+48,51=5879,795 [kN];
,
𝜗 1= = =0,0983;  1,1=0,4983;
∙ , ∙ ∙ ,
N2= 4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·26,95· gzi

=4515,742+1632,092+2949,408=9097,242 [kN];
,
𝜗 2= = =0,119;  1,2=0,519;
∙ , ∙ ∙ ,
- șirul 3: Ac=26,95·0,2-Agol=5,39-1,02=4,37 [m2]; Aapl=136,1[m2];

=4560,983+1648,443+2949,408=9158,834 [kN];
,
𝜗 3= = =0,1258;  1,3=0,5258;
∙ , ∙ ∙ ,

=4606,057+1664,734+2949,408=9220,199 [kN];
,
𝜗 4= = =0,1993;  1,4=0,5993;
∙ , ∙ ∙ ,
- șirul 5: Ac=26,95·0,2-Agol=5,39-1,02=4,37 [m2]; Aapl=136,1[m2];
N5=4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·26,95· gzi

=4560,983+1648,443+2949,408=9158,834 [kN];
,
𝜗 5= = =0,1258;  1,5=0,5258;
∙ , ∙ ∙ ,

=4515,742+1632,092+2949,408=9097,242 [kN];
,
𝜗 6= = =0,1992;  1,6=0,5992;
∙ , ∙ ∙ ,
N7= 4·Aapl·(gpl+qpl)+ Aapl·(gpl,t+qpl,t+s)+6·26,95· gze +26,95·ga = 4·67,38·8,378+

67,38·12,112+ 6·26,95·17,052+26,95·1,8=2257,871+816,106+2757,308+48,51=5879,795 [kN];
,
𝜗 7= = =0,0983;  1,7=0,4983;
∙ , ∙ ∙ ,
- după determinarea coeficienților de influență introducem valorile echivalente ale momentelor

de inerție;
- pentru determinarea coeficientului c vom folosi un program în SciLab 5.3.1.;
Descrierea programului:
1) Date de intrare;
- Într-o matrice X se vor introduce pentru fiecare montant în parte respectând direcția lor:
înățimea, lățimea, poziția centrului de greutate/rigiditate al elemntului, coeficientul pentru
echivalarea momentului de inerție; (tabel 3.2)
Tabel 3.2. Date de intrare program SciLab
Nr. Cr. Înălțime Lățime YG XG 𝜗

1. 1.85 0.2 0.925 0.1 0.4896
2. 2.95 0.2 4.825 0.1 0.4896
3. 1.6 0.2 8. 0.1 0.4896
4. 1.15 0.2 11.175 0.1 0.4896
5. 1.15 0.2 13.225 0.1 0.4896
6. 2.3 0.2 15.265 0.1 0.4896
7. 3.55 0.2 20.275 0.1 0.4896
8. 3.5 0.2 25.3 0.1 0.4896
9. 1.85 0.2 29.475 0.1 0.4896
10. 4.05 0.2 2.025 4.1 0.5281
11. 3.5 0.2 6.75 4.1 0.5281
12. 7. 0.2 13.45 4.1 0.5281
13. 5.45 0.2 21.525 4.1 0.5281
14. 4.05 0.2 28.375 4.1 0.5281
15. 8.5 0.2 4.25 10.1 0.533
16. 10.4 0.2 15.2 10.1 0.533
17. 8.5 0.2 26.15 10.1 0.533
18. 8.5 0.2 4.25 16.85 0.554
19. 1.75 0.2 10.875 16.85 0.554
20. 3.3 0.2 15.2 16.85 0.554
21. 1.75 0.2 19.525 16.85 0.554
22. 8.5 0.2 26.15 16.85 0.554
23. 4.05 0.2 2.025 22.85 0.528
24. 5.45 0.2 8.875 22.85 0.528
25. 7. 0.2 16.95 22.85 0.528
26. 3.5 0.2 23.65 22.85 0.528
27. 5.45 0.2 8.875 22.85 0.528
28. 1.85 0.2 0.925 26.85 0.4899
29. 3.5 0.2 5.1 26.85 0.4899
30. 3.55 0.2 10.125 26.85 0.4899
31. 2.3 0.2 15.135 26.85 0.4899
32. 1.15 0.2 17.175 26.85 0.4899
33. 1.15 0.2 19.225 26.85 0.4899
34. 1.6 0.2 22.4 26.85 0.4899
35. 2.95 0.2 25.575 26.85 0.4899
36. 1.85 0.2 29.475 26.85 0.4899
37. 1.35 0.2 0.1 26.275 0.4983
38. 3.5 0.2 0.1 22.35 0.4983
39. 3.2 0.2 0.1 17.5 0.4983
40. 1.85 0.2 0.1 13.475 0.4983
41. 3.2 0.2 0.1 9.45 0.4983
42. 3.5 0.2 0.1 4.6 0.4983
43. 1.35 0.2 0.1 0.675 0.4983
44. 4.2 0.2 5.1 24.85 0.519
45. 7.25 0.2 5.1 18.125 0.519
46. 7.25 0.2 5.1 8.825 0.519
47. 4.2 0.2 5.1 2.1 0.519
48. 10.2 0.2 10.1 21.85 0.5258
49. 7.25 0.2 10.1 11.625 0.5258
50. 3.2 0.2 10.1 4.6 0.5258
51. 1.2 0.2 10.1 0.6 0.5258
52. 10.2 0.2 15.2 21.85 0.5993
53. 15.25 0.2 15.2 7.625 0.5993
54. 1.2 0.2 20.3 26.35 0.5258
55. 7.2 0.2 20.3 20.35 0.5258
56. 7.25 0.2 20.3 11.625 0.5258
57. 6.2 0.2 20.3 3.1 0.5258
58. 4.2 0.2 25.3 24.85 0.5992
59. 7.25 0.2 25.3 18.125 0.5992
60. 7.25 0.2 25.3 8.825 0.5992
61. 4.2 0.2 25.3 2.1 0.5992
62. 1.35 0.2 30.3 26.275 0.4983
63. 3.5 0.2 30.3 22.35 0.4983
64. 3.2 0.2 30.3 17.5 0.4983
65. 1.85 0.2 30.3 13.475 0.4983
66. 3.2 0.2 30.3 9.45 0.4983
67. 3.5 0.2 30.3 4.6 0.4983
68. 1.35 0.2 30.3 0.675 0.4983
2) Calculul C.G., C.R., c;

- Pentru determinarea acestor valori sunt folosite cicluri repetitive; (tabel 3.3.)
Tabel 3.3. Program în SciLab
clear
clc
X=[];
sx=0;sy=0;S=0;
for i=1:size(X,1)
sx=sx+X(i,1)*X(i,2)*X(i,3); sy=sy+X(i,1)*X(i,2)*X(i,4);
S=S+X(i,1)*X(i,2)
end
S=S-41*0.2*0.2;
xg=sx/S;yg=sy/S;//coordonatele centrului de greutate;
Ix=0;Iy=0;Ixx=0;Ixy=0;Iyy=0;Ipx=0;Ipy=0;
for i=1:38
Ix=Ix+X(i,5)*X(i,1)^3*X(i,2)/12; Ixcr=Ix+X(i,1)^3*X(i,2)/12;
Ixx=Ixx+X(i,5)*X(i,1)^3*X(i,2)/12*X(i,3); Ixxcr=Ixx+X(i,1)^3*X(i,2)/12*X(i,3);
Ixy=Ixy+X(i,5)*X(i,1)^3*X(i,2)/12*X(i,4); Ipx=Ipx+X(i,5)*X(i,1)^3*X(i,2)/12*(X(i,4))^2;
end
for i=1:(size(X,1)-38)
Iy=Iy+X(i,5)*X(i,1)^3*X(i,2)/12; Iycr=Iy+X(i,1)^3*X(i,2)/12;
Iyy=Iyy+X(i,5)*X(i,1)^3*X(i,2)/12*X(i,4); Iyycr=Iyy+X(i,1)^3*X(i,2)/12*X(i,4);
Ipy=Ipy+X(i,5)*X(i,1)^3*X(i,2)/12*(X(i,3))^2;
end
Ixe=0;Ixye=0;
for i=24:38
Ixe=Ixe+X(i,5)*X(i,1)^3*X(i,2)/12; Ixye=Ixye+X(i,5)*X(i,1)^3*X(i,2)/12*X(i,4);
end
xcr=Ixxcr/Ixcr;ycr=Iyycr/Iycr;//coordonatele centrului de rigiditate;
Ip=Ipx+Ipy;//moment de inerție polar;
c1=Ixe/Ix; c2=Ixye/Ip;
ey=abs(yg-ycr)+1,3475;// caz pozitiv și excentricitatea adițională cf. P100-1
Fx=1;//forța tăietoare de bază;
Fe=Fx*(c1+ey*c2);//forța ce revine diafragmei F;
- În urma rulării programului determinăm: c=F e= 0,1784270;
FE=Fb·c=5292,218·0,1784270=944,275 [kN];
c) Determinarea distribuției forțelor orizontale pe elevație

- după determinarea forței ce revine diafragmei E (FE), distribuim forța pe elevație conform
metodei forțelor statice echivelente, conform căreia forțele de nivel din seism sunt proporționale
cu înălțimea nivelelor și masele aferente;
∙
Fi=FE · ∑ ;
∙
Tabel 3.4. Tabel centralizator pentru calculul forțelor de nivel din acțiunea seismică.
Număr etaj Masa aferentă [kg] Cota relative [m]

1 1260765,341 3
2 1259545,872 6
3 1259545,872 9
4 1259545,872 12
5 1259545,872 15
6 108080,836 18
∑ 𝑚 ∙ 𝑧 =1260765,341·3+1259545,872·42+108080,836·18=
=3,782·106+52,901·106+1,946·106=58,629·106 [kg·m];
- forțele orizontale de nivel vor fii:

∙ , ∙
F1=Fb· ∑ = 944,275 · = 60,929 [kN];
∙ ,
∙ , ∙
F2=Fb· ∑ = 944,275 · = 121,664 [kN];
∙ ,
∙ , ∙
F3=Fb· ∑ = 944,275 · = 182,493 [kN];
∙ ,
∙ , ∙
F4=Fb· ∑ = 944,275 · = 243,324 [kN];
∙ ,
∙ , ∙
F5=Fb· ∑ = 944,275 · = 304,155 [kN];
∙ ,
∙ , ∙
F6=Fb· ∑ = 944,275 · = 313,389 [kN];
∙ ,
Tabel 3.5. Tabel centralizator a forțelor de nivel
Planşeu peste nivelul Forţa de nivel [kN]

1 60,929
2 121,664
3 182,493
4 243,324
5 304,155
6 313,389
Obs.1:
În urma rulării programului în SciLab 5.3.1. pe lângă coordonatele centrului de rigiditate se vor
obţine şi coeficienţii de rigiditate. Baza calculului este că elementele sunt alcătuite din acelaşi
material şi avem regularitet în plan.
Ixcr=48,957 [cm4], după direcţia axei X;
Iycr=48,193 [cm4], după direcţia axei Y;
Ip=23908,299 [cm6], aferent unei rotaţii;
Cele trei valori reflectă cele trei deplasări în plan, iar acţiunea seismică va produce deplasare în
raport cu rigidtăţile pe cele trei grade de libertate, cea mai mare va fii după direcţia axei Y.
Necesitatea dispunerii şi aria tălpior, criteriul de ductilitate, verificare.

- necesitatea dispunerii şi aria tălpilor rezultă pe baza relaţiei de calcul:
𝜗 ≤ 1,2 ∙ + 0,3 , pentru structuri cu ductilitate înaltă (DCH);
𝜗 - factorul mediu de compresiune;
𝑁
𝜗 =
𝐴 ∙𝑓
𝑁 – efortul secţional de calcu, determinat în fazele preliminare, pe baza încărcărilor

gravitaţionale din gruparea seismică;
- pentru evaluează încărcărilor în grupării special/seismice, se folosesc coeficienţii de grupare:
- încărcările permanente și cvasipermanente: 1,00;
- încărcare utilă planșeu curent: 0,30;
- încărcarea utilă pe terasă: 0,00;
- încărcarea din zăpadă: 0,40;
- pentru DCH, avem clasa minimă de beton C20/25; 𝑓 =∝ ∙ = 1∙ = 16,66 [N/mm2];

,
Tabel 3.6. Ariile aferente fiecărui montant la un nivel

Montant Aria aferentă Aria aferentă Aria aferentă Aria aferentă
2
talpă dreapta talpă stânga [m ]; inimă segmentului de
[m2]; [m2]; perete [m2];
M1 1,47 0,81 4,08 1,805 11,27 17,155
M2 2,06 1,12 5,522 5,118 17,123 27,763
M3 3,37 1,37 18,085 10,022 18,118 46,184
M4 1,07 0,70 0,226 6,962 10,933 18,121
M5 1,47 0,81 4,08 1,805 11,044 16,929
- pentru montantul M1:
N = 5·Aapl·gpl+ Aapl·gpl,t +7·3,85· gzi +7·3,5· gze +7·1,15· gzinp+7·3,5· gatic +0,3·(5·Aapl·qpl)
+0,4 ·(Aapl·s) +6·Lr·griglă =
= 5·17,155·5,878+ 17,155·7,512 +7·3,85·18,24 +7·3,5·17,052 +7·1,15·4,35 +7·3,5·1,8
+0,3·(5·17,155·2,5) +0,4 ·(17,155·1,6) +6·1,05·3,80 =
= 504,186+128,868+491,568+417,774+35,018+44,1+64,331+10,979+23,94=
= 1676,664 [kN];
,
𝜗 = = = 0,0685;
∙ , ∙ , ∙
- pentru că betonul fisurează la acțiuni exterioare, rigiditatea acestuia se va reduce în consecință:
𝛼 , =0,4685;
𝐴 = 1,47 − 0,81 = 0,66 [m2];
𝐴 = 0,81 [m2];
,
𝜗 = 0,0685 ≤ 1,2 ∙ + 0,3 = 1,2 ∙ + 0,3 = 1,278;
,
N = 5·Aapl·gpl+ Aapl·gpl,t +7·10,3· gzi +7·4,00· gzinp +0,3·(5·Aapl·qpl) +0,4 ·(Aapl·s) +6·Lr·griglă =
= 5·27,763·5,878+ 27,763·7,512 +7·10,3·18,24 +7·4·4,35 +0,3·(5·27,763 ·2,5) +0,4

·(27,763·1,6) +6·1,95 ·3,8 =
= 2610,182 [kN];
,
𝜗 = = = 0,0761;
∙ , ∙ , ∙
𝛼 , =0,4761;
𝐴 = 2,06 − 1,12 = 0,94 [m2];
𝐴 = 1,12 [m2];
,
𝜗 = 0,0761 ≤ 1,2 ∙ + 0,3 = 1,2 ∙ + 0,3 = 1,307;
,
N = 5·Aapl·gpl+ Aapl·gpl,t +7·18,35· gzi +0,3·(5·Aapl·qpl) +0,4 ·(Aapl·s) +6·Lr·griglă =
= 5·46,184·5,878+ 46,184·7,512 +7·18,35·18,24 +0,3·(5·46,184·2,5) +0,4 ·(46,184·1,6)

+6·1,65·3,8 =
= 1933,869 [kN];
,
𝜗 = = = 0,0316;
∙ , ∙ , ∙
𝛼 , =0,4316;
𝐴 = 3,67 − 1,67 = 2,00 [m2];
𝐴 = 1,67 [m2];
,
𝜗 = 0,0316 ≤ 1,2 ∙ + 0,3 = 1,2 ∙ + 0,3 = 1,737;
,
N = 5·Aapl·gpl+ Aapl·gpl,t +7·5,35· gzi +7·2,65· gzinp+7·· gatic +0,3·(5·Aapl·qpl) +0,4 ·(Aapl·s)
+6·Lr·griglă =
= 5·18,121·5,878+ 18,121·7,512 +7·5,35·18,24 +7·2,65·4,35 +0,3·(5·18,121·2,5) +0,4

·(18,121·1,6) +6·1,25·3,8 =
= 1248,992 [kN];
,
𝜗 = = = 0,0701;
∙ , ∙ , ∙
𝛼 , =0,4701;
𝐴 = 1,07 − 0,70 = 0,37 [m2];
𝐴 = 0,70 [m2];
,
𝜗 = 0,0701 ≤ 1,2 ∙ + 0,3 = 1,2 ∙ + 0,3 = 0,934;
,
N = 5·Aap·gpl+ Aapl·gpl,t +7·3,85· gzi +7·3,5· gze +7·1· gzinp+7·3,5· gatic +0,3·(5·Aapl·qpl) +0,4
·(Aapl·s)+6·Lr·griglă =
= 5·16,929·5,878+16,929·7,512 +7·3,85·18,24 +7·3,5·17,052 +7·1·4,35 +7·3,5·1,8

+0,3·(5·16,929·2,5)
+0,4 ·(16,929·1,6) +6·0,5·3,8 =
= 2014,355 [kN];
,
𝜗 = = = 0,0823;
∙ , ∙ , ∙
𝛼 , =0,4823;
𝐴 = 1,47 − 0,81 = 0,66 [m2];
𝐴 = 0,81 [m2];
,
𝜗 = 0,0823 ≤ 1,2 ∙ + 0,3 = 1,2 ∙ + 0,3 = 1,278;
,
- conform temei de proiectare trebuie dimensionat axul E;
ax E: Ac=30,4·0,2-Agol=6,08-1,27=4,81 [m2]; Aapl=152 [m2];
NE= 5·Aapl·gpl+ Aapl·gpl,t +7·30,4· gzi +0,3·(5·Aapl·qpl) +0,4 ·(Aapl·s) +6·Lr·griglă =
= 5·152·5,878+ 152·7,512+7·24,05· 18,24 +0,3·(5·152·2,5) +0,4 ·(152·1,6)

+6·6,35 ·3,8 =
= 4467,28+1141,824+3070,704+570+97,28+144,78 =
= 9491,868 [kN];
,
𝜗 = = = 0,118 ≤ 0,3;
∙ , ∙ , ∙
4. DETERMINAREA EFORTURILOR SECŢIONALE

- pentru calculul eforturilor secționale se vor considera următoarele ipoteze de încărcare:
- încărcări permanente: - grutatea proprie e elementelor structurale;
- încărcări din straturile nestructurale ale elemntelor componente;
- încărcarea din greutatea pereților despărțitori;
- încărcări variabile: - încărcare utilă;
- încărcare din acțiunea vântului;
- încărcarea din acțiunea zăpezii;
- încărcare seismică;

- pentru determinarea eforturilor secționale se face cu principiul superpoziției efectelor, astfel
efectul fiecărei tip de încărcare poate fii calculat separat, efectul total se obține prin suprapunerea
efectelor;
- superpoziția efectelor se poate aplica atât timp cât materialul răspunde liniar-elastic adică este
valabilă legea lui Hooke sau relația forța-deplasare /cuplu-rotație este liniară;
a) Gruparea FUNDAMENTALĂ.
Ed= ∑ 𝛾 , ∙𝐺 , +𝛾 , ∙𝑄 , +∑ 𝛾 , ∙𝜑 , 𝑄 , ;
𝐺 , – încărcările permanente și cvasipermanente;
𝑄 , – încărcările utile;
𝑄 , – încărcările din zăpadă și vânt;

b) Gruparea SEISMICĂ/SPECIALĂ.
Ed= ∑ 𝐺 , +𝐴 +∑ 𝜑 ,𝑄 ,;
𝐺 , – încărcările permanente și cvasipermanente;
𝐴 – încărcările datorită acțiunii seismice;
𝑄 , – încărcările utilă, din zăpadă și vânt;
- coeficienții parțiali de siguranță:
γ , = 1,35; γ , = 1,50;
- coeficienții de grupare:
- încărcările din exploatare, clădire cu birouri: 𝜑 = 0,7; 𝜑 = 0,3;
- acțiuni din zăpadă: 𝜑 = 0,7; 𝜑 = 0,4;
- acțiuni din vânt: 𝜑 = 0,7; 𝜑 = 0;
- în mod practic se vor calcula trei scheme:
- grupul încărcărilor gravitaționale: încărcările permanente, cvasipermanente, utilă și din

zăpadă;
- grupul încărcărilor orizontale din acțiunea vântului;
- grupul încărcărilor orizontale din acțiunea seismică;

4.3.Determinarea eforturilor secţionale pentru peretele ales
4.3.1. Stabilirea secţiunii de încastrare
Calculul s-a efectuat punând condiţia ca subsolul se comportă ca o cutie rigidă. Conform
reglementărilor CR2-1-1.1 infrastructura este alcătuită ca o cutie închisă, realizată de ansamblul
pereţilor de subsol de contur şi intermediari, şi dediafragmele orizontale constituite de planşeele
subsolurilor şi dala de la nivelul terenului. Aceasta este proiectată ca radier general pentru a prelua
încărcările normale la planul ei, îndeplini rolul de diafragmă de „transfer” a eforturilor de la baza
suprastructurii la pereţii de contur.
4.1.1. Schiţă reprezentativă pentru infrastructură.
Efectul de cutie rigidă sau de fixare a elementelor verticale prein efectul de menghină se realizează ţinând
cond de prevederile:
a) conectarea dintre elementele verticale şi planşeul superior pentru a asigura transmiterea forţei de
legătură (lunecare);
b) planşeul superior poate prelua forţa transmisă prin efectul de încastrare – condiţia de rezistenţă la forţă
tăietoare şi moment încovoietor a diafragmei orizontale superioare; la structurile cu pereţi rari, planşeul
peste subsol va avea cel puţin o grosime de 150 [mm]. Armarea minimă în ambele direcţii va reprezenta,
pe fiecare faţă, un procent de minim 0,25% şi cel puţin 6 bare 8 / m.
c) rezistenţă suficientă la forţă tăietoare a elementului vertical pe porţiunea dintre elementele care
realizează efectul de menghină; pereţii de contur ai subsolului vor avea o grosime de cel puţin 250 [mm],
iar cei interiori de cel puţin 200 [mm].
d) preluarea forţei orizontale de către planşeul inferior sau de către fundaţia elementului vertical;
e) existența unor elemente verticale rigide (pereţi ai infastructurii) care să poată prelua reacţiunile
planşeelor şi să le transmită terenului de fundare; se vor evita tramele cu deschiderea maximă de 6 [m].
4.3.2. Determinarea caracteristicilor de rigiditate al montanţilor de pe axul E
-poziţia centrului de masă după direcţia x:
∑ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙ , ∙ , ∙ , ∙
xCM1= ∑
= = = = 116,1 [cm];
∙ ∙ ∙ , ∙ ,
- aria montantului M1:
𝐴 =350·20+385·20=14700 [cm2];
- aria inimii montantului M1:
𝐴 =405·20=8100 [cm2];
- determinarea poziţiei centrului de masă pentru schematizarea structurii faţă de latura B:
X1=116,1 [cm];
- determinarea momentului de inerţie în raport cu axa locală y-y, cu relaţia lui Steiner:
∙ ∙
I1= + 350 ∙ 20 ∙ (116,1 − 10) + + 385 ∙ 20 ∙ (116,1 − 212,5) = 0,233 ∙
10 + 78,8 ∙ 10 + 95,111 ∙ 10 + 71,556 ∙ 10 = 245,7 ∙ 10 [cm4];
∑ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙ ∙ ∙ , ∙ , ∙ , ∙
xCM2= ∑
= = =
∙ ∙ ∙ , ∙
, ∙
= 332,5 [cm];
,
𝐴 = 385 ∙ 20 + 490 ∙ 20 + 155 ∙ 20=33700 [cm2];
𝐴 =560·20=11200 [cm2];
- determinarea poziţiei centrului de masă pentru schematizarea structurii:
X1-2=831,4;
∙ ∙
I2= + 385 ∙ 20 ∙ (332,5 − 192,5) + + 490 ∙ 20 ∙ (332,5 − 395) +
∙
+ 155 ∙ 20 ∙ (332,5 − 182,5) = 95,111 ∙ 10 + 150,92 ∙ 10 + 0,327 ∙ 10 + 38,281 ∙
10 + 6,206 ∙ 10 + 69,75 ∙ 10 = 360,595 ∙ 10 [cm4];
∑ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙
xCM3= ∑
= =
∙ ∙ ∙ ∙
, ∙ , ∙ , ∙ , ∙ , ∙
= = 364,4 [cm];
, ∙ ,
𝐴 = 155 ∙ 20 + 590 ∙ 20 + 490 ∙ 20 + 450 ∙ 20=33700 [cm2];
𝐴 =685·20=13700 [cm2];
X2-3=771,9
∙ ∙
I3 = + 155 ∙ 20 ∙ (364,4 − 77,5) + + 590 ∙ 20 ∙ (364,4 − 165) +
∙ ∙
+ 490 ∙ 20 ∙ (364,4 − 420) + + 450 ∙ 20 ∙ (364,4 − 675) = 6,206 ∙ 10 +
255,166 ∙ 10 + 0,393 ∙ 10 + 469,172 ∙ 10 + 196,082 ∙ 10 + 30,295 ∙ 10 + 0,3 ∙ 10 +
868,251 ∙ 10 = 1825,865 ∙ 10 [cm4];
∑ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙ , ∙ , ∙ , ∙
xCM4= ∑
= = = = 232,1 [cm];
∙ ∙ ∙ , ∙ ,
𝐴 =385·20+350·20=14700 [cm2];
𝐴 =405·20=8100 [cm2];
X3-4=702,7 [cm];
∙ ∙
I4= + 350 ∙ 20 ∙ (232,1 − 175) + + 185 ∙ 20 ∙ (232,1 − 360) =
71,458 ∙ 10 + 22,823 ∙ 10 + 0,123 ∙ 10 + 43,077 ∙ 10 = 137,481 ∙ 10 [cm4];
∑ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙ , ∙ , ∙ , ∙
xCM5= ∑
= = = = 288,9 [cm];
∙ ∙ , ∙ ∙ ,
𝐴 =385·20+350·20=14700 [cm2];
𝐴 =405·20=8100 [cm2];
X4-5=501,8 [cm];
∙ ∙
I5= + 385 ∙ 20 ∙ (288,9 − 192,5) + + 350 ∙ 20 ∙ (288,9 − 395) =
95,111 ∙ 10 + 71,556 ∙ 10 + 0,233 ∙ 10 + 78,8 ∙ 10 = 245,7 ∙ 10 [cm4];
- determinarea poziţiei centrului de masă pentru schematizarea structurii până la latura B:
X5-B=116,1 [cm];
4.1. Tabel centralizator pentru definirea schemei statice.
Montant 1 Montant 2 Montant 3 Montant 4 Montant 5

Ii 245,7 360,595 1825,865 137,481 245,7
Li-j 116,1 831,4 771,9 702,7 501,8 116,1
4.2. Tabel centralizator cu coeficienţii de redure rigidităţilor pentru montanţi.
Montant Efortul unitar de Factor de reducere Factor de reducere Factor de

compresiune (𝜗 ) pentru momentul pentru aria secțiunii reducere pentru
de inerție (𝛼 , ) montantului (𝛼 , ) aria de forfecare a
secțiunii (𝛼 , )
M1 0,0685 0,4685 0,6411 0,5514
M2 0,0761 0,4761 0,6457 0,5571
M3 0,0316 0,4316 0,6190 0,5237
M4 0,0701 0,4701 0,6421 0,5526
M5 0,0823 0,4823 0,6494 0,5617
4.3.3. Determinarea caracteristicilor de rigiditate al riglelor de cuplare (axul

E).
Obs. Planșeul se va turna odată cu pereții, astfel se realizează o con lucrare a pereților cu plăcile,
care se ține seama prin majorarea secțiunii riglei de cuplare, având o formă în secțiune de T;
Obs. Pentru calculul la forță tăietoare se va considerea numai aria inimii;
- pentru rigla de cuplare R1-2:
4.3.1. Alcătuire riglei de cuplare R1-2

hr=90 [cm]; lo=210 [cm]; br=20 [cm];
∆bst=∆bdr =0,25 ·lo=0,25·210=52,5 [cm]  2·hp=2·14=28[cm];
astfel se va adopta
∆bst=∆bdr =28[cm];  bp=∆bst+ br+∆bdr=28+20+28=76 [cm];
- riglele de cuplare au o secțiune monosimetrică, astfel centrul de greutate al secțiunii se va

poziționa pe axa de simetrie al riglei;
- determinarea componentei centrului de greutate z 1-2:
∑ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙ , ∙ , ∙ ,
zCM= ∑
= = = = 33,5 [cm];
∙ ∙ , ∙ ,
- aria riglei:
𝐴 =76·14+76·20=2584 [cm2];
- aria inimii riglei
𝐴 , =90·20=1800 [cm2];
∙ ∙
𝐼 = + 76 ∙ 14 ∙ (33,6 − 7) + + 76 ∙ 20 ∙ (33,6 − 52) = 17,379 ∙ 10 +
752,844 ∙ 10 + 731,627 ∙ 10 + 514,661 ∙ 10 = 2,025 ∙ 10 [cm4];
- pentru calculul riglei de culare, aceste vor fi considerate armate cu bare ortogonale (bare
longitudinale și verticale), cu valori reduse ale ariei și a momentului de inerție:
𝐴 , =0,2·2584=516,8 [cm2];
𝐼 , =0,2 ∙ 2,025 ∙ 10 = 0,405 ∙ 10 [cm4];

hr=90 [cm]; lo=180 [cm]; br=20 [cm];
∆bst=∆bdr =0,25 ·lo=0,25·180=45 [cm]  2·hp=2·14=28[cm];
astfel se va adopta

∑ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙ , ∙ , ∙ ,
zCM= ∑
= = = = 33,5 [cm];
∙ ∙ , ∙ ,
- aria riglei:
𝐴 =76·14+76·20=2584 [cm2];
𝐴 , =90·20=1800 [cm2];
∙ ∙
𝐼 = + 76 ∙ 14 ∙ (33,6 − 7) + + 76 ∙ 20 ∙ (33,6 − 52) = 17,379 ∙ 10 +
752,844 ∙ 10 + 731,627 ∙ 10 + 514,661 ∙ 10 = 2,025 ∙ 10 [cm4];
𝐴 , =0,2·2584=516,8 [cm2];
𝐼 , =0,2 ∙ 2,025 ∙ 10 = 0,405 ∙ 10 [cm4];
hr=90 [cm]; lo=150 [cm]; br=20 [cm];
∆bst=∆bdr =0,25 ·lo=0,25·150=37,5 [cm]  2·hp=2·14=28[cm];
astfel se va adopta

∑ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙ , ∙ , ∙ ,
zCM= ∑
= = = = 33,5 [cm];
∙ ∙ , ∙ ,
- aria riglei:
𝐴 =76·14+76·20=2584 [cm2];

𝐴 , =90·20=1800 [cm2];
∙ ∙
𝐼 = + 76 ∙ 14 ∙ (33,6 − 7) + + 76 ∙ 20 ∙ (33,6 − 52) = 17,379 ∙ 10 +
752,844 ∙ 10 + 731,627 ∙ 10 + 514,661 ∙ 10 = 2,025 ∙ 10 [cm4];
𝐴 , = 0,2 · 2584 = 516,8 [cm2];
𝐼 , =0,2 ∙ 2,025 ∙ 10 = 0,405 ∙ 10 [cm4];
hr=90 [cm]; lo=95 [cm]; br=20 [cm];
∆bst=∆bdr =0,25 ·lo=0,25·95=23,75 [cm] ≤ 2·hp=2·14=28[cm];
astfel se va adopta


∑ ∙ ∙ ∙ ( )∙ ∙ , ∙ , ∙ ,
zCM= ∑
= = = = 35 [cm];
∙ ∙ , ∙ ,
- aria riglei:
𝐴 =66·14+76·20=2444 [cm2];
𝐴 , =90·20=1800 [cm2];
∙ ∙
𝐼 = + 66 ∙ 14 ∙ (35 − 7) + + 76 ∙ 20 ∙ (35 − 52) = 15,092 ∙ 10 +
724,416 ∙ 10 + 731,627 ∙ 10 + 439,28 ∙ 10 = 1,91 ∙ 10 [cm4];
𝐴 , =0,2·2444=488,8 [cm2];
𝐼 , =0,2 ∙ 1,91 ∙ 10 = 0,382 ∙ 10 [cm4];
4.3.4. Schema statică de lucru

- diafragma de pe axul E este o diafragmă cu goluri, pentru a alege modelul de calcul trebuie să
determinăm coeficientul de monolitism ().
- ca shemă statică se consideră un cadru cu deschiderea egală cu distanța dintre centrul de

greutate al montantului M1 și M5.
L=30,4-1,161-1,161=28,08 [m] = 2808 [cm];
4.3. Tabel centralizator cu caracteristicile geometrice și secționale ale montanților și a riglelor.
Montant Riglă de cuplare

Am [cm2] Amt [cm ] 2
Im ∙ 10 [cm ] 4
Ar [cm2] Art [cm2] Ir ∙ 10 [cm4]
M1 14700 8100 245,7
2584 1800 2,025
M2 20600 11200 360,595
2584 1800 2,025
M3 33700 13700 1825,865

2584 1800 2,025
M4 10700 7000 137,481
2444 1800 1,910
M5 1700 8100 245,7
∑𝐼 = 245,7∙ 10 +360,595∙ 10 +1825,865∙ 10 +137,481∙ 10 +245,7∙ 10 =
=2815,341∙ 10 [cm4];
4.4. Tabel centralizator cu caracteristicile geometrice și secționale ale montanților și a riglelor

reduse conform CR2-1-1.1.
Montant Riglă de cuplare

Am [cm2] Amt [cm ]2 4
Im ∙ 10 [cm ] Ar [cm2] Art [cm2] Ir∙ 10 [cm4]
M1 9424,17 4466,138 115,110
516,8 360 0,405
13300,59
M2 6238,4 171,679
6
516,8 360 0,405
20858,95
M3 7174,69 788,043
2
516,8 360 0,405
M4 6870,042 3869,25 64,629

488,8 360 0,382
M5 1103,946 4549,973 118,501
∑𝐼 = 115,110∙ 10 +171,679∙ 10 +788,043∙ 10 +64,629∙ 10 +118,501∙ 10 =
=1257,962∙ 10 [cm4];
4.5. Tabel centralizator cu pozițiile centrelor de greutate ale montanților și lungimea riglelor de
cuplare.
Li-j 116,1 831,4 771,9 702,7 501,8 116,1

li-j - 210 180 150 95 -
- coeficientul de monolitism se poate determină:
=n·  ∙ 𝜸;
n - numărul de niveluri; n=6;
 - raportul dintre rigiditatea riglelor de cuplare K re și rigiditatea montanților Kme;

 - coeficient prin care se introduce în calcul influența deformațiilor axiale ale montanților;
- determinarea rigidității montanților la distorsiune:

∙ ∙ , ∙
𝐾 = = = 0,38 ∙ 10 · 𝐸 [cm3];
∙ ∙ , ∙
𝐾 = = = 0,392 ∙ 10 · 𝐸 [cm3];
,
∙ ∙ , ∙
𝐾 = = = 2,627 ∙ 10 · 𝐸 [cm3];
,
∙ ∙ , ∙
𝐾 = = = 0,215 ∙ 10 · 𝐸 [cm3];
,
∙ ∙ , ∙
𝐾 = = = 0,395 · 10 · 𝐸 [cm3];
,
- determinarea rigidității riglelor de cuplare, se va ține seama și de distorsiunile produse de

momentul încovoietor și a forței tăietoare:
∙ ∙ ∙ ∙ , ·
𝐾 = ∙ ∙𝜇 = ∙ ∙ 0,566 = 0,088 · 10 · 𝐸 [cm3];
1 1
𝜇= = = 0,566;
30 ∙ 𝐼 30 ∙ 0,405 · 10
1+ 1+
𝐴 ∙𝑙 360 ∙ 210
∙ ∙ ∙ ∙ , ·
𝐾 = ∙ ∙𝜇 = ∙ ∙ 0,489 = 0,104 · 10 · 𝐸 [cm3];
1 1
𝜇= = = 0,489;
30 ∙ 𝐼 30 ∙ 0,405 · 10
1+ 1+
𝐴 ∙𝑙 360 ∙ 180
∙ ∙ ∙ ∙ , ·
𝐾 = ∙ ∙𝜇 = ∙ ∙ 0,4 = 0,122 · 10 · 𝐸 [cm3];
1 1
𝜇= = = 0,4;
30 ∙ 𝐼 30 ∙ 0,405 · 10
1+ 1+
𝐴 ∙𝑙 360 ∙ 150
∙ ∙ ∙ ∙ , ·
𝐾 = ∙ ∙𝜇 = ∙ ∙ 0,221 = 0,158 · 10 · 𝐸 [cm3];
1 1
𝜇= = = 0,221;
30 ∙ 𝐼 30 ∙ 0,382 · 10
1+ 1+
𝐴 ∙𝑙 360 ∙ 95
KM=∑ 𝐾 =0,384 ∙ 10 · 𝐸 +0,392 ∙ 10 · 𝐸 +2,627 ∙ 10 · 𝐸 +
+0,215 ∙ 10 · 𝐸 +0,395 · 10 · 𝐸 =
= 4,013 · 10 · 𝐸 ;
∑ , · ·
KMe= = = 2,007 ∙ 10 · 𝐸 ;
KRe=∑ 𝐾 = 0,088 · 10 · 𝐸 + 0,104 · 10 · 𝐸 + 0,122 · 10 · 𝐸 +0,158 · 10 · 𝐸 =0,471·

10 · 𝐸 ;
- calculul se va face pe metoda cadrelor înlocuitoare, astfel determinarea coeficientului de

monolitism se va face după acestă considerare;
- capacitatea portantă a riglelor de cuplare fiind limitată, îndeosebi la forță tăietoare, se impune
un raport, care să reflecte în mod indirect apariția unor articulații plastice la capetele riglelor de
cuplare mai puternic solicitate:
= 25 ÷ 30;  𝐸 = 0,25 ∙ 𝐸 ;
- acest asoect reflectă faptul că se consideră că riglele de cuplare sunt solicitate la încovoiere în
stadiul II de lucru, având grad de fisurare mai avansat decât cel al montanților, care lucrează la
compresiuna excentrică; această reducere a fost luatîn considerare prin reducerea caracteristicilor
mecanici ai secțiunilor tranzversale ale montanților, riglelor;
- se va considera:
, · · ,
= =
, ∙ ·
=
,
= 0,235;
, ∙ , ∙
𝛾 =1+ ∙ + =1+ ∙ + =1,029;
, ,
- în cazul diafragmelor cu mai multe șiruri de goluri, efortul axial mai semnificativ apar numai în
montanții de capăt, întrucât la cei interiori, reacțiunile transmise de riglele adiacente fiind de
semne contrare, se echilibrează în bună parte; în consecință este suficient să se ia în considerare
în calcul numai deformabilitatea axială a montanților de capăt 1 și 5, cu brațul de pârghie L 1-5:
L1-5=L=30,4-1,161-1,161=28,08 [m] = 2808 [cm];

- coeficientul de monolitism:
=n·  ∙ 𝛾 = 6 ∙ 0,235 ∙ 1,029 = 2,951, valoare care se încadrează între 1 şi 10, astfel
diafragma de pe axul E se încadrează în categoria diafragmelor cu goluri mijlocii și calculul în
continuare se va realiza în mod corespunzător;
4.3.5. Determinarea eforturilor secționale

- Schema statică este un cadru, cu o singură deschidere, cu 5 rigle orizontale, fiind încastrat la
bază.
- Determinarea eforturilor se va realiza în două combinații de încărcări, luând în considerare

încărcările:
- încărcările gravitaționale;
- încărcările orizontale – din vânt;
- încărcările orizontale – din seism;
- Într-un calcul manual pentru fiecare tip de încărcare se determină eforturile secționale și
efortuile finale se obțin prin suprapunerea liniară a efectelor, deoarece materialul are o
comportare elastică. Calculul se poate efectua pe o semistructură fiind acesta una simetrică.
- Încărcările aferente cadrului:

- din eforturile secționale datorate încărcărilor gravitaționale ne interesează numai eforturile
axiale de întindere/compresiune din elementele cadrului;
- din eforturile secționale datorate încărcărilor orizontale: vânt și seism, ne interesează eforturile
axiale de întindere/compresiune, forțele tăietoare și momentele încovoietoare din elementele
cadrului;
- pentru efectul total se va folosi principiul superpoziției efectelor pentru ambele grupări de
acțiune: fundamentală și specială/seismică;
- Gruparea fundamentală:
4.6. Tabel centralizator al forțelor distribuite de nivel din încărcări gravitaționale

gruparea fundamentală, la care se adaugă efectul vântului.
Număr nivel Forță de nivel [kN/m] Cota relative [m]

1 63,508 3
2 63,453 6
3 63,453 9
4 63,453 12
5 63,453 15
6 67,004 18
4.7. Tabel centralizator al forțelor de nivel din acțiunea vântului, care se adaugă la
încărcările gravitaționale.
Număr nivel Forță de nivel [kN] Cota relative [m]

1 15,082 3
2 15,082 6
3 15,082 9
4 15,082 12
5 15,082 15
6 12,569 18
- Gruparea specială/seismică:
4.8. Tabel centralizator al forțelor distribuite de nivel din încărcări gravitaționale

gruparea seismică, la care se adaugă efectul acțiunii seismice.
Număr nivel Forță de nivel [kN/m] Cota relative [m]

1 41,472 3
2 41,432 6
3 41,432 9
4 41,432 12
5 41,432 15
6 35,558 18
4.9. Tabel centralizator al forțelor de nivel din acțiunea seismică.
Planşeu peste nivelul Forţa de nivel [kN] Cota relative [m]

1 60,929 3
2 121,664 6
3 182,493 9
4 243,324 12
5 304,155 15
6 313,389 18
4.3.5.1. Etape de calcul al eforturilor secționale pentru gruparea specială.
Determinarea momentelor încovoietoare.

I. Schema de încărcare din acțiunea orizontală din seism.
II. Se calculează forțele tăietoare exterioare:
Q6=F6=313,389 [kN];
Q5= F5+F6=617,544 [kN];
Q4= F4+F5+F6=860,868 [kN];
Q3= F3+F4+F5+F6=1043,361 [kN];
Q2= F2+F3+F4+F5+F6=1165,025 [kN];
Q1= F1+F2+F3+F4+F5+F6=1225,954 [kN];
𝑀 +𝑀 𝑄 𝐻 3,00
= ;𝑀 =𝑀 = ∙𝑄 = ∙ 𝑄 = 0,75 ∙ 𝑄 ;
𝐻 2 4 4
M6-5=M5-6=235,042 [kNm];
M5-4=M4-5=463,158 [kNm];
M4-3=M3-4=645,651 [kNm];
M3-2=M2-3=782,521 [kNm];
M2-1=M1-2=873,769 [kNm];
M1-0=M0-1=919,466 [kNm];
𝑀 =𝑀 +𝑀
𝑀 =0+235,042=235,042 [kNm];
𝑀 =235,042+463,158=698,2 [kNm];
𝑀 =463,158+645,651=1108,809 [kNm];
𝑀 =645,651+782,521=1428,172 [kNm];
𝑀 =782,521+873,769=1656,290 [kNm];
𝑀 =873,769+919,466=1793,235 [kNm];
V. VI. VII. VIII. Din condiția de rigiditate la distorsiune a riglei, ecuațiile depend de parametrii 
și . Se formează un sistem de 6 ecuații, pentru a cărei rezolvare se folosește metoda eliminării
lui Gauss. Se formează sistemul de ecuații echivalente pentru care, se determină coeficienții
necunoscuți 𝑎, și termenii liberi 𝑏 , .
 = 0,235; 𝛾 = 1,029;  ∙ 𝛾 = 0,242;

,
a=𝑎 =2+ ∙ 𝛾 = 2,242;
𝑎, = 𝑎 − , = 2,242 − = 1,796;
2,242
𝑎, = 𝑎 − , = 2,242 − = 1,685;
,
𝑎, = 𝑎 − , = 2,242 − = 1,649;
,
𝑎, = 𝑎 − , = 2,242 − = 1,635;
,
𝑎, = 𝑎 − , − 1 = 2,242 − − 1 = 0,631;
,
𝑏 = − ∙ 𝑀6 = −0,235 ∙ 235,042 = −55,235;
𝑏 = − ∙ 𝑀5 = −0,235 ∙ 463,158 = −108,842;
𝑏 = − ∙ 𝑀4 = −0,235 ∙ 645,651 = −151,728;
𝑏 = − ∙ 𝑀3 = −0,235 ∙ 782,521 = −183,892;

𝑏 = − ∙ 𝑀2 = −0,235 ∙ 873,769 = −205,336;
𝑏 = − ∙ 𝑀1 = −0,235 ∙ 919,466 = −216,075;
- termenii liberi ai sistemului echivalent:
𝑏 , =−216,075;
,
,
𝑏, = +𝑏 = − 205,336 = −301,712;
2,242
,
,
𝑏, = , +𝑏 = − 183,892 = −351,883;
1,796
,
,
𝑏, = , +𝑏 = − 151,728 = −360,561;
1,685
,
,
𝑏, = , +𝑏 = − 108,842 = −327,496;
1,649
,
,
𝑏, = , +𝑏 = − 55,235 = −255,539;
1,635
- soluția sistemului de ecuații:

,
,
𝑀 = , = = −404,974 [kNm];
0,631
,
404,974 − ,
𝑀 = , = = −447,994 [kNm];
1,635
,
447,994− ,
𝑀 = , = = −490,330 [kNm];
1,649
,
490,330 − ,
𝑀 = , = = −499,829 [kNm];
1,685
,
499,829− ,
𝑀 = , = = −446,293 [kNm];
1,796
,
446,293− ,
𝑀 = , = = −295,436 [kNm];
2,242
IX. Se încarcă semistructura înlocuitoare cu forțele exterioare F i/2 și cu momentele de pe

capetele riglelor Mj și se determină diagrama de momente cu Fi/2 și Mj;
XI. Se distribuie momentele în funcție de rigiditatea montanților, momentele încovoietoare de pe

riglele marginale se obține din echilibrul nodului, pentru cele intermediare momentele se
calculează în funcție de rigiditatea riglelor care converg în nod;
( , )
𝑀 = ∙𝑀 ;𝑀 =− 𝑀 +𝑀 ;𝑀 ( / ) =− 𝑀 +𝑀 ∙ ;
( ) ( )
4.10. Tabel centralizator al coeficienților de distribuție pentru montanți.
Montant
Coef. Montant M1 Montant M2 Montant M3 Montant M4 Montant M5
de distribuție
𝐾
0,189 0,195 1,309 0,107 0,197
𝐾
XII. Diagramele de forțe tăietoare și eforturi axiale se obțin prin considerarea fiecărui segment
(montant sau riglă) ca un element finit, iar eforturile se obțin din echilibrul elementului (ex.
Mi=0);
4.11. Tabel centralizator al coeficienților de distribuție pentru rigle de cuplare.
Rigla
Coef. Rigla R1-2 Rigla R2-3 Rigla R2-3 Rigla R3-4 Rigla R3-4 Rigla R4-5
distribuție
𝐾( , )
0,458 0,542 0,466 0,540 0,436 0,564
𝐾 ( ) +𝐾 ( )
Notă pentru semne: pentru momente încovoietoare: parcurgerea barelor se face de jos în sus,
eforturi negative pe partea din stânga, cele pozitive partea din dreapta;
Eforturi secționale aferente grupării seismice/specială.

Tabel centralizator al momentelor din calcul static la acțiune orizontală tip seism.
Montant Montant M1 Montant M2 Montant M3 Montant M4 Montant M5

Secțiune [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
Nivel 6 inf. 76.54 78.970 530.11097 43.332218 79.780
Nivel 5 sup. - 12.306 - 12.696645 - 85.230299 - 6.966877 - 12.827
Nivel 5 inf. 72.236 74.525685 500.27755 40.893581 75.290
Nivel 4 sup. - 102.709 - 105.97002 - 711.35772 - 58.147652 - 107.057
Nivel 4 sup. - 10.037 - 10.35567 - 69.515754 - 5.682342 - 10.462
Nivel 3 sup. - 254.094 - 262.16014 - 1759.834 - 143.85198 - 264.849
Nivel 3 inf. - 159.626 - 164.69349 - 1105.5578 - 90.370274 - 166.383
Nivel 2 sup. - 455.420 - 469.87746 - 3154.2031 - 257.8302 - 474.697
Nivel 2 inf. - 371.070 - 382.85032 - 2570.0055 - 210.07684 - 386.777
Nivel 1 sup. - 701.356 - 723.62102 - 4857.538 - 397.06384 - 731.043
Nivel 1 inf. - 645.518 - 666.01099 - 4470.8123 - 365.45219 - 672.842
Sec. de încastrare - 984.572 - 1015.8287 - 6819.0758 - 557.40345 - 1026.248
Momente pe rigle
𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 𝑅
Nivel 6 76,54 -36,168 42,802 - 286,260 -18,893 24,439 -79,780
247,032
Nivel 5 84,542 -39,950 48,277 - 224,125 -20,867 26,994 -88,117
193,412
Nivel 4 92,672 -43,800 51,834 - 346,595 -22,875 29,591 -96,595
299,098
Nivel 3 94,468 -44,640 52,827 - 353,190 -23,318 30,164 -98,466
304,790
Nivel 2 84,35 -39,859 47,169 - 315,466 -20,820 26,933 -87,920
272,236
Nivel 1 55,838 -26,385 31,225 - 208,832 -13,783 17,829 -58,201
180,214
Forțe axiale din stâlpi stânga spre dreapta

[kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
Nivel 6 13,556 24,022 5,848 -22,657 -20,769
Nivel 5 28,530 40,384 9,4376 -34,584 -43,709
Nivel 4 44,945 69,468 16,456 -62,016 -68,856
Nivel 3 61,677 99,104 23,670 -89,962 -94,49
Nivel 2 76,617 125,576 30,101 -114,917 -117,378
Nivel 1 86,506 143,101 34,367 -131,446 -132,529
Din încărcările gravitaționale gruparea seismica efort axial
Montant Montant Montant Montant Montant

M1 [kN] M2 M3 M4 M5
[kN] [kN] [kN] [kN]
Nivel 6 -181,345 -268,463 -302,243 -168,012 -160,900 Nivel 6
Nivel 5 -392,648 -581,275 -654,415 -363,778 -348,38 Nivel 5
Nivel 4 -603,951 -894,087 -1006,587 -559,544 -535,86 Nivel 4
Nivel 3 -815,254 -1206,899 -1358,759 -755,310 -723,34 Nivel 3
Nivel 2 -1026,557 -1519,711 -1710,931 -951,076 -910,82 Nivel 2
Nivel 1 -1238,064 -1832,825 -2063,443 -1147,031 -1098,48 Nivel 1
Însumare efort axial stânga spre dreapta

M1 [kN] M2 M3 M4 M5
[kN] [kN] [kN] [kN]
Nivel 6 - 167,789 - 244,441 - 296,395 - 190,669 - 181,669 Nivel 6
Nivel 5 - 364,118 - 540,891 - 644,977 - 398,362 - 392,089 Nivel 5
Nivel 4 - 559,006 - 824,619 - 990,131 - 621,56 - 604,716 Nivel 4
Nivel 3 - 753,577 - 1107,795 - 1335,089 - 845,272 - 817,83 Nivel 3
Nivel 2 - 949,940 - 1394,135 - 1680,83 - 1065,993 - 1028,198 Nivel 2
Nivel 1 - 1151,558 - 1689,724 - 2029,076 - 1278,477 - 1231,009 Nivel 1
Însumare efort axial din dreapta spre stânga

M1 [kN] M2 M3 M4 M5
[kN] [kN] [kN] [kN]
Nivel 6 -194,901 -292,455 -308,091 -145,355 -140,131 Nivel 6
Nivel 5 -421,178 -621,659 -563,853 -329,194 -304,671 Nivel 5
Nivel 4 -648,896 -963,555 -1023,043 -497,528 -467,004 Nivel 4
Nivel 3 -876,931 -1306,003 -1382,429 -665,348 -628,85 Nivel 3
Nivel 2 -1103,174 -1645,287 -1741,032 -836,159 -793,442 Nivel 2
Nivel 1 -1323,57 -1975,926 -2097,81 -1015,585 -965,951 Nivel 1
Forfecare stâlpi

Nivel 6 29,615 30,556 205,114 16,766 30,869
Nivel 5 58,313 60,165 403,879 33,014 60,782
Nivel 4 81,352 83,935 563,439 46,056 91,770
Nivel 3 98,598 101,728 682,882 55,943 102,771
Nivel 2 110,095 113,590 762,511 62,329 116,424
Nivel 1 113,018 116,606 782,755 63,984 117,802
Forfecare rigle
𝑅 𝑅 𝑅 𝑅
Nivel 6 13,556 37,548 43,426 20,769
Nivel 5 14,974 31,311 34,864 22,940
Nivel 4 16,415 45,463 52,579 25,147
Nivel 3 16,732 46,33 53,580 25,634
Nivel 2 14,940 41,379 47,856 22,888
Nivel 1 9,890 27,392 31,680 15,152
4.3.5.1. Etape de calcul al eforturilor secționale pentru gruparea
fundamentală
Determinarea momentelor încovoietoare.

I. Schema de încărcare din acțiunea orizontală din vânt.
II. Se calculează forțele tăietoare exterioare:
Q6=F6=15,082 [kN];
Q5= F5+F6=30,164 [kN];
Q4= F4+F5+F6=45,246 [kN];
Q3= F3+F4+F5+F6=60,328 [kN];
Q2= F2+F3+F4+F5+F6=75,410 [kN];
Q1= F1+F2+F3+F4+F5+F6=87,979 [kN];
𝑀 +𝑀 𝑄 𝐻 3,00
= ;𝑀 =𝑀 = ∙𝑄 = ∙ 𝑄 = 0,75 ∙ 𝑄 ;
𝐻 2 4 4
M6-5=M5-6=11,312 [kNm];
M5-4=M4-5=22,623 [kNm];
M4-3=M3-4=33,935 [kNm];
M3-2=M2-3=45,246 [kNm];
M2-1=M1-2=56,558 [kNm];
M1-0=M0-1=65,984 [kNm];
𝑀 =𝑀 +𝑀
𝑀 =0+11,312=11,312 [kNm];
𝑀 =11,312+22,623=33,935 [kNm];
𝑀 =22,623+33,935=56,558 [kNm];
𝑀 =33,935+45,246 =79,181 [kNm];
𝑀 =45,246+56,558 =101,804 [kNm];
𝑀 =56,558 +65,984 =122,542 [kNm];
V. VI. VII. VIII. Din condiția de rigiditate la distorsiune a riglei, ecuațiile depend de parametrii 
și . Se formează un sistem de 6 ecuații, pentru a cărei rezolvare se folosește metoda eliminării
lui Gauss. Se formează sistemul de ecuații echivalente pentru care, se determină coeficienții
necunoscuți 𝑎, și termenii liberi 𝑏 , .
 = 0,235; 𝛾 = 1,029;  ∙ 𝛾 = 0,242;
a=𝑎, =2+ ∙ 𝛾 = 2,242;
𝑎, = 𝑎 − , = 2,242 − = 1,796;
,
𝑎, = 𝑎 − , = 2,242 − = 1,685;
,
𝑎, = 𝑎 − , = 2,242 − = 1,649;
,
𝑎, = 𝑎 − , = 2,242 − = 1,635;
,
𝑎, = 𝑎 − , − 1 = 2,242 − − 1 = 0,631;
,
𝑏 = − ∙ 𝑀 = −0,235 ∙ 11,312 = −2,658;
𝑏 = − ∙ 𝑀 = −0,235 ∙ 33,935 = − 7,975;
𝑏 = − ∙ 𝑀 = −0,235 ∙ 56,558 = −13,291;
𝑏 = − ∙ 𝑀 = −0,235 ∙ 79,181 = −18,608;
𝑏 = − ∙ 𝑀 = −0,235 ∙ 101,804 = −23,924;
𝑏 = − ∙ 𝑀 = −0,235 ∙ 122,542 = −28,797;
- termenii liberi ai sistemului echivalent:
𝑏 , =−28,797;
,
,
𝑏, = +𝑏 = − 23,924 = −36,768;
,
,
,
𝑏, = , +𝑏 = − 18,608 = −39,080;
,
,
,
𝑏, = , +𝑏 = − 13,291 = −36,484;
,
,
,
𝑏, = , +𝑏 = − 7,975 = −30,1;
,
,
,
𝑏, = , +𝑏 = − 2,658 = −21,0678;
,
- soluția sistemului de ecuații:

,
,
𝑀 = , = = −33,388 [kNm];
,
,
, ,
𝑀 = , = = −38,831 [kNm];
,
,
, ,
𝑀 = , = = −45,673 [kNm];
,
,
, ,
𝑀 = , = = −50,298 [kNm];
,
,
, ,
𝑀 = , = = −48,478 [kNm];
,
,
, ,
𝑀 = , = = −34,467 [kNm];
,
IX. Se încarcă semistructura înlocuitoare cu forțele exterioare F i/2 și cu momentele de pe

capetele riglelor Mj și se determină diagrama de momente cu Fi/2 și Mj;
XI. Se distribuie momentele în funcție de rigiditatea montanților, momentele încovoietoare de pe

riglele marginale se obține din echilibrul nodului, pentru cele intermediare momentele se
calculează în funcție de rigiditatea riglelor care converg în nod;
( , )
𝑀 = ∙𝑀 ;𝑀 =− 𝑀 +𝑀 ;𝑀 ( / ) =− 𝑀 +𝑀 ∙ ;
( ) ( )
4.10. Tabel centralizator al coeficienților de distribuție pentru montanți.
Montant
Coef. Montant M1 Montant M2 Montant M3 Montant M4 Montant M5
de distribuție
𝐾
0,189 0,195 1,309 0,107 0,197
𝐾
XII. Diagramele de forțe tăietoare și eforturi axiale se obțin prin considerarea fiecărui segment
(montant sau riglă) ca un element finit, iar eforturile se obțin din echilibrul elementului (ex.
Mi=0);
4.11. Tabel centralizator al coeficienților de distribuție pentru rigle de cuplare.
Rigla
Coef. Rigla R1-2 Rigla R2-3 Rigla R2-3 Rigla R3-4 Rigla R3-4 Rigla R4-5
distribuție
𝐾( , )
0,458 0,542 0,466 0,540 0,436 0,564
𝐾 ( ) +𝐾 ( )
Notă pentru semne: pentru momente încovoietoare: parcurgerea barelor se face de jos în sus,
eforturi negative pe partea din stânga, cele pozitive partea din dreapta;
Eforturi secționale aferente grupării fundamentală.
Tabel centralizator al momentelor din calcul static la acțiune orizontală vânt.
Montant Montant M1 Montant M2 Montant M3 Montant M4 Montant M5

Secțiune [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
Nivel 6 inf. 6.310332 6.51066 43.704892 3.572516 6.577436
Nivel 5 sup. - 12.620664 - 13.02132 - 87.409784 - 7.145032 - 13.154872
Nivel 5 inf. - 5.281605 - 5.449275 - 36.580005 - 2.990115 - 5.505165
Nivel 4 sup. - 46.229778 - 47.69739 - 320.18402 - 26.172414 - 48.186594
Nivel 4 sup. - 37.597581 - 38.791155 - 260.39806 - 21.285403 - 39.189013
Nivel 3 sup. - 104.44235 - 107.75798 - 723.35995 - 59.128735 - 108.86319
Nivel 3 inf. - 94.936023 - 97.949865 - 657.51986 - 53.746849 - 98.954479
Nivel 2 sup. - 190.29975 - 196.34101 - 1318.002 - 107.73584 - 198.35477
Nivel 2 inf. - 181.13741 - 186.88781 - 1254.5443 - 102.54869 - 188.8046
Nivel 1 sup. - 303.98817 - 313.63859 - 2105.3995 - 172.09912 - 316.85539
Nivel 1 inf. - 297.4739 - 306.91752 - 2060.2822 - 168.41115 - 310.06539
Sec. de încastrare - 409.06404 - 422.0502 - 2833.1472 - 231.58652 - 426.37892
Momente pe rigle
𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 𝑅 𝑅
Nivel 6 6,310 -2,982 3,529 -20,367 23,601 -1,558 2,015 -6,577
Nivel 5 7,339 -3,468 4,104 -23,687 27,448 -1,812 2,343 -7,650
Nivel 4 8,632 -4,079 4,827 -27,860 32,284 -2,131 2,756 -8,998
Nivel 3 9,506 -4,492 5,316 -30,681 35,554 -2,338 3,024 -9,909
Nivel 2 9,163 -4,329 5,124 -29,571 34,267 -2,62 2,925 -9,550
Nivel 1 6,514 -3,206 3,794 -21,045 24,363 -1,608 2,080 -6,790
Forțe axiale din stâlpi stânga spre dreapta

[kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
Nivel 6 1,18 1,978 0,484 -1,868 -1,712
Nivel 5 2,418 4,278 1,048 -4,041 -3,703
Nivel 4 3,947 6,984 1,711 -6,597 -6,045
Nivel 3 5,631 9,963 2,440 -9,412 -8,622
Nivel 2 7,254 12,835 3,195 -12,176 -11,108
Nivel 1 8,423 14,892 3,669 -14,108 -12,876
Din încărcările gravitaționale gruparea fundamentală

M1 [kN] M2 M3 M4 M5
[kN] [kN] [kN] [kN]
Nivel 6 -341,72 -505,88 -569,534 -316,594 -303,193 Nivel 6
Nivel 5 -665,33 -984,95 -1108,884 -616,409 -590,318 Nivel 5
Nivel 4 -988,94 -1464,02 -1648,234 -916,224 -877,443 Nivel 4
Nivel 3 -1312,55 -1943,09 -2187,584 -1216,039 -1164,568 Nivel 3
Nivel 2 -1636,16 -2422,16 -2726,934 -1515,854 -1451,693 Nivel 2
Nivel 1 -1960,051 -2901,645 -3266,752 -1815,929 -1739,067 Nivel 1
Însumare efort axial stânga spre dreapta

M1 [kN] M2 M3 M4 M5
[kN] [kN] [kN] [kN]
Nivel 6 - 340,54 - 503,902 - 569,05 - 318,462 - 304,905 Nivel 6
Nivel 5 - 662,912 - 980,672 - 1107,836 - 620,450 - 594,021 Nivel 5
Nivel 4 - 984,993 - 1457,036 - 1646,523 - 922,821 - 883,488 Nivel 4
Nivel 3 - 1306,919 - 1933,127 - 2185,144 - 1225,451 - 1173,190 Nivel 3
Nivel 2 - 1628,906 - 2409,325 - 2723,739 - 1528,030 - 1462,801 Nivel 2
Nivel 1 - 1951,628 - 2886,753 - 3263,083 - 1830,037 - 1751,943 Nivel 1
Însumare efort axial din dreapta spre stânga

M1 [kN] M2 M3 M4 M5
[kN] [kN] [kN] [kN]
Nivel 6 - 342,900 - 507,858 - 569,718 -314,726 -301,731 Nivel 6
Nivel 5 - 667,748 - 989,228 -1109,932 -612,368 -586,615 Nivel 5
Nivel 4 - 992,887 - 1471,004 -1649,945 -909,627 -871,398 Nivel 4
Nivel 3 - 1318,181 - 1953,053 -2190,024 -1206,627 -1155,946 Nivel 3
Nivel 2 - 1643,414 - 2434,995 -2730,129 -1503,678 -1440,585 Nivel 2
Nivel 1 - 1968,474 - 2916,537 -3270,421 -1801,821 -1726,191 Nivel 1
Forfecare stâlpi

Nivel 6 6,310 6,5107 43,705 3,573 6,578
Nivel 5 13,649 14,084 94,535 9,721 14,227
Nivel 4 22,281 20,019 154,321 26,804 23,225
Nivel 3 31,788 32,797 220,161 17,996 33,133
Nivel 2 40,950 42,250 283,6185 23,183 42,833
Nivel 1 37,197 38,377 257,622 21,059 38,775
Forfecare rigle
𝑅 𝑅 𝑅 𝑅
Nivel 6 1,118 3,096 3,580 1,712
Nivel 5 1,300 3,600 4,164 1,991
Nivel 4 1,529 4,235 4,898 2,342
Nivel 3 1,684 4,663 5,392 2,577
Nivel 2 1,623 4,495 5,250 2,486
Nivel 1 1,169 3,226 3,700 1,768
4.4.1. Determinarea înălţimii critice

- acestă zonă critică/cu comportare potenţial plastic se determină:
lcr= max Hw/6; = max 18/6 [m]; = 3 [m];
lw; 30,4 [m];
- pentru verificarea conform CR2-1-1.1. pentru o structură cu n=56 (niveluri), lcr trebuie să fie
mai mic, cel mult egal cu Hs/6=3 [m], respectiv lw=30,40 [m];
- înălţimea critică, care delimitează zona A: lcr=3 [m], primul nivel (parterul);
- zona B, cu comportare elastic este L=15 [m], cele cinci etaje, nivelul 1÷6;
4.4.2. Determinarea eforturilor de proiectare. Generalităţi.

- elementele componete ale pereţilor: montanţi şi rigle de cuplare vor fii dimensionaţi la
solicitarea de încovoiere şi forfecare.
- determinarea valorilor de proiectare afferent acestor tipuri de solicitări se fac difeit în funcţie de
zonele peretelui unde se dezvoltă;
- pentru moment încovoietor avem:
- astfel pentru zona A, cu comportarea plastică:
MEd=𝑀 , , ;
- pentru zona B, cu comportare elastică:
MEd=kM·𝜔 ∙ 𝑀, <𝜔∙𝑀 , ;
- pentru ductilitate mare DCH: kM=1,30;
, , ∙∑ , ∙ ∑ , ∙
𝜔= , , ≤ 𝑞;
, ∑ , ∙ ∑ , ∙
- q=5,57;
-𝑀 , = momentul capabil al secţiunii;
-𝑀 , = momentul încovoietor în încastrare din calculul static;
-  (𝑉 , ∙ 𝐿 ) ∑ 𝑉 , ∙ 𝐿 – reprezintă suma eforturior de forfecare din rigle la

dreapta/stânga secţiunii, asociata atingerii efortului capabil, înmulţite cu distanţă dintre centrul
golului şi C.G. al riglei, afectate de un coeficient de suprarezistenţă datorită consolidării oţelului.
- Rd = 1,25 pentru clasa DCH;
-  (𝑉 , ∙ 𝐿 ) ∑ 𝑉 , , ∙ 𝐿 – reprezintă suma eforturior de forfecare din rigle la
,
dreapta/stânga secţiunii, asociata atingerii efortului capabil, înmulţite cu distanţă dintre centrul
golului şi C.G. al riglei;
- pentru forţa tăietoare avem:
VEd=kt·ω·Rd·V , ;
- kt=1,20, pentru DCH;
- Rd = 1,25 pentru clasa DCH;
-se aplică limitările: 1,5≤ kV ·Rd ·ω ≤q=5,57;
- valorile forțelor tăietoare nu vor fii mai mici decât 0,5·𝑉 , ;
- caracteristici de material:
fyk=355 [N/mm2]; fywk=255 [N/mm2]; fck=20 [N/mm2];
- pentru gruparea fundamentală:
fyd=308,7 [N/mm2]; fywd=221,7 [N/mm2]; fck=13,333 [N/mm2];
- pentru gruparea specială/seismică:
fyd=355 [N/mm2]; fywd=255 [N/mm2]; fck=16,667 [N/mm2];

- prevederi constructive:
- zonele de la capătul lamelar și zonele de intersecție se vor arma suplimentar;
- zonele de capăt pe o distanță de > 0,1·lw1;
- zonele de intersecție pe o distanță de 3·b w0 și > 0,1·lw1;
- pentru aceste valori se prevăd coeficienți mecanici de armare pentru a g≥0,15·g;

wA=0,15; wB=0,12; minim se vor prevedea 12/25;
- la intersecții de pereți se prevăd cel puțin 1212, cu etrieri cel puți egal cu a armăturilor
orizontale din inima pereților, minim 6;
4.4.3. Determinarea eforturilor de proiectare al montanţilor
Montantul M1
4.5.1. Schema de calcul al montantului

- caracteristicile geometrice:
Lw=405 [cm]; l1=116,1 [cm]; l2=393,3 [cm]; l3=437,5 [cm]; l1-2=831,4 [cm];
cnom=cmin+ctol=2+1=3 [cm];
- determinarea coeficienților de supraevaluare:
- se vor determina pentru gruparea fundamental și specială pentru ambele sensuri de

acționare a încărilor orizontale;
- determinarea centrelor de greutate al armăturilor existente:
Aa’=612=6,78 [cm2]; Aa=1212=13,56 [cm2];
a’=(0,1·405-3,6)/2+3,6=22,1 [cm]; ha=405-22,1=382,9 [cm];
a=21,1 [cm]; h0=405-21,1=383,9 [cm];
-pentru gruparea seismică, seism stânga spre dreapta:

N0=1151,558 [kN]; M0=984,572 [kNm]; ∑ 𝑉 , =86,504 [kN]; ∑ 𝑉 , =108,13 [kN];
Lir=393,3;
- determinarea momentului capabil 𝑀 , :
- partea comprimată este un capăt lamelar:

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=6,78·35,5+x·20·1,667·0,78-13,56·35,5=-240,69+26,005·x;
x=(1151,558+240,69)/26,005=53,53854[cm]>2· a’=33,2 [cm];
Ab=x·𝑏 =54·20=1080 [cm2];
zg=h0-x/2=383,9-27=356,9 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·(l1-a)=6,78·35,5·(383,9-

22,1)+1080·1,667·356,9·0,78-1151,558·(116,1-21,1)= 870,816+ 5011,878- 1082,465= 4800,229
[kNm];
, , ∙[ , ∙ , ] , , ,
𝜔= = = = 3,896 ≤ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , , ,
- valoarea de proiectare a forței tăietoare:
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝑘 =1,2 – pentru DCH;
𝛾 =1,2 – pentru DCH;
𝜔=3,896;
𝑉 = 5,610 ∙ 𝑉 ;
- valorile forțelor tăietoare nu vor fii mai mici decât 0,5·𝑉 , =317,016 [kN];
4.4.1.Momente încovoietoarea și forțe tăietoare cu valoare de calcul;
Zona Nivelul Mp [kNm] VED [kN] Vp [kN]

Nivel 6 inf. 387.6751 166.14015 317,016
Nivel 5 sup. - 62.32989 166.14015 317,016
Nivel 5 inf. 365.87534 327.13593 327.136
Nivel 4 sup. - 520.22109 327.13593 327.136
Nivel 4 sup. - 50.837405 456.38472 456.385
B - 1286.9861 456.38472 456.385
Nivel 3 sup.
Nivel 3 inf. - 808.50569 553.13478 553.135
Nivel 2 sup. - 2306.7023 553.13478 553.135
Nivel 2 inf. - 1879.4696 617.63295 617.633
Nivel 1 sup. - 3552.3681 617.63295 617.633
Nivel 1 inf. - 645.518 634.03098 634.031
A
Sec. de încastrare - 984.572 634.03098 634.031
- verificare preliminară: MEd,max=3552,368 [kNm] < 𝜔 ∙ 𝑀 , = 3835,893 [kNm];
- se constată că prin dispunerea armăturilor în zonele caracteristice ale peretelui momentul

capabil al secțiunii este mai mare decât valoarea de proiectarea al tuturor momentelor
încovoietoare din ambele zone:
𝑀 , = 3552.3681 [kNm]  Mp =4800,229 [kNm];
-pentru gruparea seismică, seism dreapta spre stânga:

N0=1323,57 [kN]; M0=986,572 [kNm]; ∑ 𝑉 , =86,504 [kN]; ∑ 𝑉 , =108,13 [kN];
r
Li =393,3;

- partea comprimată este un capăt cu talpă:
, ∙ , ∙
= = = 0,729 < 4;  𝜑 = 1;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=6,78·35,5+ Ac ·1,667·1=240,69+1,667· Ac;
Ac =(1323,571-240,69)/1,667= 779,17 [cm2];
x= Ac/350=2,2 [cm] 2· a’=33,2 [cm] – axa neutră se află în talpă, se va considera

rezultanta eforturilor în C.G. al armăturilor comprimate;
zg= ha - a’=382,9-22,1=360,8 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·(lw-l1-a)=6,78·35,5·(383,9 -

22,1)+779,17·1,667·360,8·1-1323,571·(288,9-21,1)= 870,816+ 4687,645- 3544,523= 2013,938
[kNm];
, , ∙[ , ∙ , ] , , ,
𝜔= = = = 1,793 ≤ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , , ,
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·1,793·𝑀 = 2,331·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 1,793 ∙ 𝑀 ,
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝜔=1,793;
𝑉 = 2,582 ∙ 𝑉 ;
4.4.2. Momente încovoietoarea și forțe tăietoare cu valoare de calcul;

Nivel 6 inf. 178.41474 76.466 145,541
Nivel 5 sup. - 28.685286 76.466 145,541
Nivel 5 inf. 168.38212 150.564 150.564
Nivel 4 sup. - 239.41468 150.564 150.564
Nivel 4 sup. - 23.396247 210.051 210.051
B - 592.29311 210.051 210.051
Nivel 3 sup.
Nivel 3 inf. - 372.08821 254.580 254.580
Nivel 2 sup. - 1061.584 254.580 254.580
Nivel 2 inf. - 864.96417 284.265 284.265
Nivel 1 sup. - 1634.8608 284.265 284.265
Nivel 1 inf. - 645.518 291.813 291.813
A

încovoietoare din ambele zone:
𝑀 , = 1634,8608 [kNm]  Mp =2013,938 [kNm];
- din calculul static se constată că momentele încovoietoare și forțele tăietoare din stâlpi sunt
mult mai mici în gruparea fundamental decât în gruparea specială/seismică, astfel în gruparea
fundamentală se va face verificare pentru compresiune/zone de confinare;
-pentru gruparea fundamentală, vânt stânga spre dreapta:
N0=1951,628 [kN]; M0=409,064 [kNm]; ∑ 𝑉 , =8,423 [kN]; ∑ 𝑉 , =10,529 [kN];

r
Li =393,3;
- partea comprimată este un capăt din talpă:

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=6,78·30,87+x·20·1,333·0,78-13,56·30,87=-209,300+20,795·x;
x=(1951,628 +209,300)/ 20,795=103,916104[cm]>2· a’=33,2 [cm];

Ab=x·𝑏 =104·20=2080 [cm2];
zg=h0-x/2=383,9-52=331,9 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·(l1-a)=6,78·30,87·(383,9-

22,1)+2080·1,333·331,9·0,78-1951,628·(116,1-21,1)= 757,242+ 7205,764- 1854,047= 6108,959
[kNm];
, , ∙[ , ∙ , ] , , ,
𝜔= = = = 13,895 ≥ 𝑞 = 5,57  𝜔 = 5,57;
, , ∙ , , , ,
-pentru gruparea fundamentală, vânt dreapta spre stânga:

N0=1968,474 [kN]; M0=409,064 [kNm]; ∑ 𝑉 , =8,423 [kN]; ∑ 𝑉 , =10,529 [kN];
r
Li =393,3;
- partea comprimată este un capăt din talpă:

, ∙ , ∙
= = = 0,729 < 4;  𝜑 = 1;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=6,78·30,78+ Ac ·1,333·1=209,3+1,333· Ac;
Ac =(1968,474-209,3)/1,333= 1319,710 [cm2];
x= Ac/350=3,8 [cm] 2· a’=33,2 [cm] – axa neutră se află în talpă, se va considera
rezultanta eforturilor în C.G. al armăturilor comrimate;
zg= ha - a’=382,9-22,1=360,8 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·(lw-l1-a)=6,78·30,78·(383,9 -

22,1)+1319,71·1,333·360,8·1-1968,474·(288,9-21,1)= 755,035+ 6347,098- 5271,573= 1830,560
[kNm];
, , ∙[ , ∙ , ] , , ,
𝜔= = = = 4,934 ≤ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , , ,
Montantul M2
Lw=560 [cm]; l1= 322,5 [cm]; ll=437,5 [cm]; lr=317,5 [cm]; cnom=cmin+ctol=2+1=3 [cm];

Aa’=812=9,04 [cm2]; Aa=812=9,04 [cm2]; Aai=1212=13,56 [cm2];
a’=(0,1·560-3,6)/2+3,6=29,8 [cm]; ha=560-29,8=530,2 [cm];
a=(0,1·560-3,6)/2+3,6=29,8 [cm]; h0=560-29,8=530,2 [cm];
a=395 [cm]; h0=165 [cm];

N0=1689,724 [kN]; M0=1015,829 [kNm]; ∑ 𝑉 , =86,504 [kN]; ∑ 𝑉 , =108,13 [kN];
Li =393,3 [cm]; ∑ 𝑉 , =229,423 [kN]; ∑ 𝑉 , =286,779 [kN]; Lir=317,5 [cm];
l

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
- se va verifica dacă partea intermediară cade sau nu în zona comprimată;
-𝜀 =0,55 – pentru beton obișnuit clasa C28/35 și armătură tip PC52, PC60;
x=𝜀 ·h0;
, ∙ , , ∙ ,
,
fyai= ∙ ∙f = ∙ ∙ 13,33= − 2,933;
, ∙ , ∙ ,
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aai·fyai - Aa·fyd=9,04·35,5+(195·𝜀 + 2 ∙ 20 ∙ 20) ·1,667·0,78-

, , ,
13,56·( − 2,933)-9,04·35,5=253,551·𝜀+1040,208- +39,772=253,551·𝜀- +1079,98;
- după rezolvarea ecuației de gradul II, avem: 𝜀 1=2,419>0,55 (Fals); 𝜀 2=-0,01750 (Fals),
partea intermediară nu cade în zona comprimată;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Aai·fyai -Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=9,04·35,5+13,56·35,5-x·20·1,667·0,78-9,04·35,5=481,38-

26,005·x;
x=(1689,724 +481,38)/26,005=83,5[cm]>2· a’=59,6 [cm];
Ab=x·𝑏 =83,5·20=1670 [cm2];
zg=h0-x/2=530,2-41,75=488,45 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·(l1 -a)- Aai·fyd·(395- a’)=
=9,04·35,5·(530,2-29,8)+1670·1,667·488,45·0,78-1689,724·(302,7-29,8)- 13,56·35,5·365,2=
1605,884+ 10606,37- 4611,257- 1758= 5842,997 [kNm];
, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 3,4 ≤ 𝑞 =
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
5,57;
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·3,4·𝑀 =4,42·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 3,4 ∙ 𝑀 ,
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝜔=3,4;
𝑉 = 4,896 ∙ 𝑉 ;
- valorile forțelor tăietoare nu vor fii mai mici decât 0,5·𝑉 , = 285,452 [kN];
Zona Nivel Mp [kNm] VED [kN] Vp [kN]

Nivel 6 inf. 349.0474 149.602 285,452
Nivel 5 sup. - 56.119171 149.602 285,452
Nivel 5 inf. 329.40353 294.568 294.568
Nivel 4 sup. - 468.38749 294.568 294.568
Nivel 4 sup. - 45.772061 410.946 410.946
B
Nivel 3 sup. - 1158.7478 410.946 410.946
Nivel 3 inf. - 727.94523 498.060 498.060
Nivel 2 sup. - 2076.8584 498.060 498.060
Nivel 2 inf. - 1692.1984 556.137 556.137
Nivel 1 sup. - 3198.4049 556.137 556.137
Nivel 1 inf. - 666.01099 570.903 570.903
A
- verificare preliminară: MEd,max=3453.8176 [kNm] < 𝜔 ∙ 𝑀 , = 5842,997 [kNm];

încovoietoare din zona A:
𝑀 , = 3198,405 [kNm]  Mp =5842,997 [kNm];

N0=1975,926 [kN]; M0=1015,829 [kNm]; ∑ 𝑉 , =86,504 [kN]; ∑ 𝑉 , =108,13 [kN];
l

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd- Aai·fyd =9,04·35,5+ Ac ·1,667·0,78-9,04·35,5-13,56·35,5=-481,38

+1,3· Ac;
Ac =(1975,926+481,38)/1,3= 1890,24 [cm2];
x= Ac/20=94,51 [cm]> 2· a’=59,6 [cm];
zg= ha - a’=530,2-41,75=488,45 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·( ll-a-90)- Aai·fyd·(165 - a’)+=
=9,04·35,5·(520,2 -29,8)+ 1,667·1890,24·488,45·0,78-1975,926·(317,5-90-29,8)-

13,56·35,5·(165-29,8) = =1573,792+ 12005,141- 3906,406- 650,826= 9021,701 [kNm];
, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 4,87 ≤ 𝑞 =
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
5,57;
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·4,87·𝑀 = 6,331·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 4,87 ∙ 𝑀 ,
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝜔=4,87;
𝑉 = 7,013 ∙ 𝑉 ;

Nivel 6 inf. 499.95907 214.289 408.879
Nivel 5 sup. - 80.382459 214.289 408.879
Nivel 5 inf. 471.82211 421.937 421.937
Nivel 4 sup. - 670.8962 421.937 421.937
Nivel 4 sup. - 65.561747 588.636 588.636
B - 1659.7358 588.636 588.636
Nivel 3 sup.
Nivel 3 inf. - 1042.6745 713.419 713.419
Nivel 2 sup. - 2974.7942 713.419 713.419
Nivel 2 inf. - 2423.8254 796.607 796.607
Nivel 1 sup. - 4581.2447 796.607 796.607
Nivel 1 inf. - 666.01099 817.758 817.758
A
- verificare preliminară:MEd,max= 4947,086 [kNm] < 𝜔 ∙ 𝑀 , = 9021,701 [kNm];

𝑀 , = 4581,2447 [kNm]  Mp =9021,701 [kNm];

N0=2886,753 [kN]; M0=422,05 [kNm]; ∑ 𝑉 , =8,432 [kN]; ∑ 𝑉 , =10,54 [kN];
l

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
x=𝜀 ·h0;
, ∙ , , ∙ ,
,
fyai= ∙ ∙f = ∙ ∙ 13,33= − 2,933;
, ∙ , ∙ ,
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aai·fyai - Aa·fyd=6,78·35,5+(195·𝜀 + 2 ∙ 20 ∙ 20) ·1,333·0,78-

, ,
13,56·( − 2,933)-6,78·35,5=202,749·𝜀+871,563- ;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Aai·fyai -Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=6,78·35,5+13,56·35,5-x·20·1,333·0,78-6,78·35,5=481,38-

20,795·x;
x=(2886,753 +481,38)/20,795=162 [cm]>2· a’=59,6 [cm];
Ab=x·𝑏 =162·20=3240 [cm2];
zg=h0-x/2=530,2-81=449,2 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·(l1 -a)- Aai·fyd·(395- a’)=
=6,78·35,5·(530,2-29,8)+3240·1,333·449,2·0,78-2886,753·(302,7-29,8)- 13,56·35,5·365,2=
1204,413+ 15132,459- 7877,949- 1758= 6700,923 [kNm];
, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 12,9 ≥ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
 𝜔 = 5,57;

N0=2916,537 [kN]; M0=422,05 [kNm]; ∑ 𝑉 , =8,432 [kN]; ∑ 𝑉 , =10,54 [kN];
l

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd- Aai·fyd =6,78·35,5+ Ac ·1,333·0,78-6,78·35,5-13,56·35,5=-481,38
+1,04· Ac;
Ac =(2916,537+481,38)/1,04= 3267,228 [cm2];
x= Ac/20=163,4 [cm]> 2· a’=59,6 [cm];
zg= ha – x/2=530,2-81,7=448,5 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·( ll-a-90)- Aai·fyd·(165 - a’)+=
=6,78·35,5·(520,2 -29,8)+ 1,333·3267,228·448,5·0,78-2916,537·(317,5-90-29,8)-

13,56·35,5·(165-29,8) = =1180,344+ 15235,848- 5765,994- 650,826= 9999,372 [kNm];
, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 19,147 ≥ 𝑞 =
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
5,57;  𝜔 = 5,57;
Montantul M3


Aa’=812= 9,04 [cm2]; Aa=1412=15,82 [cm2]; Aai=1212=13,56 [cm2];
a’=(0,1·685-3,6)/2+3,6=36,5 [cm]; ha=685-36,5=648,5 [cm];
a=(8·10+6·49)/(8+6) =26,7 [cm]; h0=685-2926,7=658,3 [cm];
ai=165 [cm]; h0i=520 [cm];

N0=2029,076 [kN]; M0=6819,076 [kNm]; ∑ 𝑉 , =229,423 [kN]; ∑ 𝑉 , = 298,2499
[kN]; Lil=454,4 [cm]; ∑ 𝑉 , =263,985 [kN]; ∑ 𝑉 , = 343,181 [kN]; Lir=395,6 [cm];

, ∙ , ∙
= = = 0,567 < 4;  𝜑 = 1;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Aai·fyai -Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=4,52·35,5+13,56·35,5-x·450·1,667·1-15,82·35,5= 80,23-

750,150·x;
x=(2029,076 +80,23)/750,150=2,81[cm]<2· a’=70 [cm];
Ab=x·𝑏 =2,81·450= 1264,5 [cm2];
zg=h0-a =658,3-36,5= 620,8 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(ha- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·(l1 – a’)- Aai·fyd·(165- a’)=
=15,56·35,5·(648,5-26,7)+1264,5·1,667·620,8·1-2029,076·(364,4-36,5)- 13,56·35,5·128,5=
=3434,699+ 13107,056- 6653,340- 618,573= 9269,842 [kNm];
, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 1,39 ≤
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
𝑞 = 5,57;
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·1,39·𝑀 =1,807·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 1,39 ∙ 𝑀 ,
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝜔=1,39;
𝑉 = 2,002 ∙ 𝑉 ;
- valorile forțelor tăietoare nu vor fii mai mici decât 0,5·𝑉 , = 783,538 [kN];

Nivel 6 inf. 957.91052 410.638 783.538
Nivel 5 sup. - 154.01115 410.638 783.538
Nivel 5 inf. 904.00153 808.566 808.566
Nivel 4 sup. - 1285.4234 808.566 808.566
Nivel 4 sup. - 125.61497 1128.005 1128.005
B
Nivel 3 sup. - 3180.02 1128.005 1128.005
Nivel 3 inf. - 1997.7429 1367.130 1367.130
Nivel 2 sup. - 5699.645 1367.130 1367.130
Nivel 2 inf. - 4643.9999 1526.547 1526.547
Nivel 1 sup. - 8777.5712 1526.547 1526.547
Nivel 1 inf. - 4470.8123 1567.076 1567.076
A

𝑀 , = 8777,571 [kNm]  Mp =9269,842 [kNm];

N0=2097,810 [kN]; M0=6819,076 [kNm]; ∑ 𝑉 , =229,423 [kN]; ∑ 𝑉 , = 298,2499
[kN]; Lil=454,4 [cm]; ∑ 𝑉 , =263,985 [kN]; ∑ 𝑉 , = 343,181 [kN]; Lir=395,6 [cm];

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
x=𝜀 ·h0;
, ∙ , , ∙ ,
,
fyai= ∙ ∙f = ∙ ∙ 13,33= − 2,933;
, ∙ , ∙ ,
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aai·fyai - Aa·fyd=9,04·35,5+(658,3·𝜀 + 2 ∙ 20 ∙ 20) ·1,667·0,78-

, ,
13,56·( − 2,933)-15,82·35,5=202,749·𝜀+871,563- ;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd- Aai·fyd =9,04·35,5+ Ac ·1,667·0,78-15,82·35,5-13,56·35,5=-

722,07+1,3· Ac;
Ac =(2097,810+722,07)/1,3= 2169,1 [cm2];
x= Ac/20=108,5 [cm]> 2· a’=70 [cm];
zg= ha – x/2=658,3-54,25=604,05 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·( lr-a-75)- Aai·fyd·(165 - a’)+=

=9,04·35,5·(658,3 -36,5)+ 1,667·2169,1·604,05·0,78-2097,81·(395,6-75-26,7)- 13,56·35,5·(520-
26,7) = =1995,481+ 17036,590- 6165,464- 2374,648= 10491,959 [kNm];
, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 1,44 ≤
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
𝑞 = 5,57;
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·1,44·𝑀 = 6,331·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 1,44 ∙ 𝑀 ,
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝜔=1,44;
𝑉 = 7,013 ∙ 𝑉 ;

Nivel 6 inf. 992.36774 425.406 811.717
Nivel 5 sup. - 159.55112 425.406 811.717
Nivel 5 inf. 936.51957 837.645 837.645
Nivel 4 sup. - 1331.6617 837.645 837.645
Nivel 4 sup. - 130.13349 1168.573 1168.573
B
Nivel 3 sup. - 3294.4092 1168.573 1168.573
Nivel 3 inf. - 2069.6042 1416.297 1416.297
Nivel 2 sup. - 5904.6682 1416.297 1416.297
Nivel 2 inf. - 4811.0503 1581.448 1581.448
Nivel 1 sup. - 9093.3111 1581.448 1581.448
Nivel 1 inf. - 4470.8123 1623.434 1623.434
A
- verificare preliminară: MEd,max= 4947,086 [kNm] < 𝜔 ∙ 𝑀 , = 9021,701 [kNm];

𝑀 , = 9093,311 [kNm]  Mp =9819,469 [kNm];

N0=3263,083 [kN]; M0=2833,147 [kNm]; ∑ 𝑉 , =23,315 [kN]; ∑ 𝑉 , = 29,144 [kN];
Lil=454,4 [cm]; ∑ 𝑉 , =26,984 [kN]; ∑ 𝑉 , = 33,73 [kN]; Lir=395,6 [cm];

, ∙ , ∙
= = = 0,567 < 4;  𝜑 = 1;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Aai·fyai -Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=4,52·35,5+13,56·35,5-x·450·1,333·1-15,82·35,5= 80,23-

599,85·x;
x=(3263,083 +80,23)/ 599,85=5,57 [cm]<2· a’=70 [cm];
Ab=x·𝑏 =5,57·450= 2506,5 [cm2];
zg=h0-a =658,3-36,5= 621,8 [cm];
=15,56·35,5·(648,5-26,7)+1264,5·1,333·621,8·1-2029,076·(364,4-36,5)- 13,56·35,5·128,5=
=3434,699+ 10480,927- 6653,340- 618,573= 6643,713 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 2,26 ≤ 𝑞 =
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
5,57;

N0=3270,431 [kN]; M0=2833,147 [kNm]; ∑ 𝑉 , =23,315 [kN]; ∑ 𝑉 , = 29,144 [kN];
Li =454,4 [cm]; ∑ 𝑉 , =26,984 [kN]; ∑ 𝑉 , = 33,73 [kN]; Lir=395,6 [cm];
l

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Aai·fyai -Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=4,52·35,5+13,56·35,5-x·20·1,333·0,78-15,82·35,5=

80,23- 20,795·x;
x=(3270,431 +80,23)/ 20,795= 161,1 [cm]>2· a’=70 [cm];
Ab=x·𝑏 =161,1·20= 3222 [cm2]; zg=h0-x/2 =658,3-80,55= 577,75 [cm];
=15,56·35,5·(648,5-26,7)+3222·1,333·577,75·0,78-3270,431·(364,4-36,5)- 13,56·35,5·128,5=
= 3434,699+ 19354,869- 10723,743- 618,573= 11447,252 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 3,83 ≤ 𝑞 =
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
5,57;
Montantul M4


Aa’=612= 6,78 [cm2]; Aa=1012=11,3 [cm2];
a’=(0,1·350-3,6)/2+3,6=19,3 [cm]; ha=350-19,3=330,7 [cm];
a=(8·10+2·35)/(8+2) =15 [cm]; h0=350-15=335 [cm];

N0=1278,477 [kN]; M0=597,404 [kNm]; ∑ 𝑉 , =263,985 [kN]; ∑ 𝑉 , = 329,981[kN];
l

, ∙ , ∙
= = = 1,25 < 4;  𝜑 = 1;
N=N0;
N= Aa’·fyd -Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=6,78·35,5-x·205·1,667·1-11,3·35,5= -160,46- 341,735·x;
x=(1278,477 -160,46)/ 341,735=3,27[cm]<2· a’=70 [cm];
Ab=x·𝑏 =3,27·205= 670,35 [cm2];
zg=h0-a =330,7-15= 315,7 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(ha- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·(l1 – a’)=
=11,3·35,5·(330,7-15)+670,35·1,667·315,7·1-1278,477·(232,1-19,3) =
= 1283,68+ 3527,864- 2720,599= 2090,945 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 2,006 ≤ 𝑞 =
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
5,57;
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·2,006·𝑀 =2,608·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 2,006 ∙ 𝑀 ,
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝜔=2,006;
𝑉 = 2,889 ∙ 𝑉 ;

Nivel 6 inf. 113.01042 48.437 92.425
Nivel 5 sup. - 18.169615 48.437 92.425
Nivel 5 inf. 106.65046 95.377 95.377
Nivel 4 sup. - 151.64908 95.377 95.377
Nivel 4 sup. - 14.819548 133.056 133.056
B
Nivel 3 sup. - 375.16596 133.056 133.056
Nivel 3 inf. - 235.68567 161.619 161.619
Nivel 2 sup. - 672.42116 161.619 161.619
Nivel 2 inf. - 547.8804 180.069 180.069
Nivel 1 sup. - 1035.5425 180.069 180.069
Nivel 1 inf. - 365.45219 184.850 184.850
A

𝑀 , = 1035,543 [kNm]  Mp =2090,945 [kNm];

N0=1015,585 [kN]; M0=557,404 [kNm]; ∑ 𝑉 , =263,985 [kN]; ∑ 𝑉 , = 329,981[kN];
l

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
N=N0;
N= Aa’·fyd+Ac·fcd· 𝜑- Aa·fyd=6,78·35,5+ Ac ·1,667·0,78-11,3·35,5=-160,46+1,3· Ac;
Ac =(1015,585+160,46)/1,3= 904,65 [cm2];
x= Ac/20=45,2 [cm];
zg= ha – x/2=335-22,6=312,4 [cm];
MA=Mcap= Aa’·fyd·(h0- a’)+Ac·fcd· 𝜑· zg - N0·(lw-l1-a)=
=6,78·35,5·(335 -19,3)+904,65·1,667·312,4·0,78-1015,585·(118,4-20)=
=759,858+ 3674,699- 999,336= 3435,221 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 2,853 ≤ 𝑞 =
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
5,57;
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·2,583·𝑀 = 3,358·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 2,583 ∙ 𝑀 ,
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝜔=2,853;
𝑉 = 3,72 ∙ 𝑉 ;

Nivel 6 inf. 145.50959 62.370 119.011
Nivel 5 sup. - 23.394773 62.370 119.011
Nivel 5 inf. 137.32064 122.812 122.812
Nivel 4 sup. - 195.25982 122.812 122.812
Nivel 4 sup. - 19.081304 171.328 171.328
B
Nivel 3 sup. - 483.05495 171.328 171.328
Nivel 3 inf. - 303.46338 208.108 208.108
Nivel 2 sup. - 865.79381 208.108 208.108
Nivel 2 inf. - 705.43803 231.864 231.864
Nivel 1 sup. - 1333.3404 231.864 231.864
Nivel 1 inf. - 365.45219 238.021 238.021
A
MEd,max=1333,340 [kNm] < 𝜔 ∙ 𝑀 , = 1439,773 [kNm];

𝑀 , = 1333,340 [kNm]  Mp =1439,773 [kNm];

N0=1830,037 [kN]; M0=231,587 [kNm]; ∑ 𝑉 , =26,984 [kN]; ∑ 𝑉 , = 33,73 [kN];
l
- partea comprimată este un capătcu talpă:

, ∙ , ∙
= = = 1,25 < 4;  𝜑 = 1;
N=N0;

x=(1830,037 -160,46)/ 273,265=6,11 [cm]<2· a’=70 [cm];
Ab=x·𝑏 =6,11·205= 1252,55 [cm2];
zg=h0-a =330,7-15= 315,7 [cm];
=11,3·35,5·(330,7-15)+1252,55·1,333·315,7·1-1830,037·(232,1-19,3) =
= 1266,431+ 5271,082- 3894,319= 2643,194 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 8,2 ≥ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
 𝜔 = 5,57;

N0=1801,821 [kN]; M0=231,587 [kNm]; ∑ 𝑉 , =26,984 [kN]; ∑ 𝑉 , = 33,73 [kN];
l

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
N=N0;
Ac =(1801,821+160,46)/1,04= 1886,809 [cm2];
x= Ac/20=94,3 [cm];
zg= ha – x/2=335-47,15=287,85 [cm];
=6,78·35,5·(335 -19,3)+1886,809·1,333·287,85·0,78-1801,821·(118,4-15)=
=759,858+ 5647,015- 1863,083= 4543,79 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , , ∙ , ] , , , ,
𝜔= = = = 13,86 ≥ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , ∙ , , , , ,
 𝜔 = 5,57;
Montantul M5
Lw=405 [cm]; l1=288,4 [cm]; ll=335,9 [cm]; cnom=cmin+ctol=2+1=3 [cm];

Aa’=612= 6,78 [cm2]; Aa=1012=11,3 [cm2];
a’=(0,1·405-3,6)/2+3,6=22,8 [cm]; ha=405-22,8=382,2 [cm];
a=(8·10+2·42)/(8+2) =16,4 [cm]; h0=405-16,4=388,6 [cm];

N0=1231,009 [kN]; M0=1026,248 [kNm]; ∑ 𝑉 , =132,53 [kN]; ∑ 𝑉 , = 165,066 [kN];
l
Li =335,3 [cm];

, ∙ , ∙
= = = 1,25 < 4;  𝜑 = 1;
N=N0;
x=(1231,009 -160,46)/ 583,45=1,83 [cm]<2· a’=70 [cm];
Ab=x·𝑏 =1,83·350= 640,5 [cm2];
zg=h0-a =388,6-22,8= 365,8 [cm];
=11,3·35,5·(382,3-16,4)+640,5·1,667·365,8·1-1231,009·265,6=
= 1467,808+ 3905,696- 3269,560= 2103,944 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , ] , , ,
𝜔= = = = 1,750 ≤ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , , ,
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·1,75·𝑀 =2,275·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 1,75 ∙ 𝑀 , ;
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝜔=1,75;
𝑉 = 2,520 ∙ 𝑉 ;

Nivel 6 inf. 181.4995 77.790 148.431
Nivel 5 sup. - 29.181425 77.790 148.431
Nivel 5 inf. 171.28475 153.171 153.171
Nivel 4 sup. - 243.55468 153.171 153.171
Nivel 4 sup. - 23.80105 231.260 231.260
B
Nivel 3 sup. - 602.53148 231.260 231.260
Nivel 3 inf. - 378.52132 258.983 258.983
Nivel 2 sup. - 1079.9357 258.983 258.983
Nivel 2 inf. - 879.91767 293.389 293.389
Nivel 1 sup. - 1663.1228 293.389 293.389
Nivel 1 inf. - 672.842 296.861 296.861
A
- verificare preliminar: MEd,max=1035,543 [kNm] < 𝜔 ∙ 𝑀 , = 1118,151 [kNm];

𝑀 , = 1663.123 [kNm]  Mp =3154,686 [kNm];

N0=965,951 [kN]; M0=1026,248 [kNm]; ∑ 𝑉 , =132,53 [kN]; ∑ 𝑉 , = 165,066 [kN];
l
Li =335,3 [cm];

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
N=N0;
Ac =(965,951+160,46)/1,3= 866,47 [cm2];
x= Ac/20=43,3 [cm];
zg= ha – x/2=388,6-21,65=366,95 [cm];

=6,78·35,5·(388,6 -22,8)+866,47·1,667·366,95·0,78-965,951·(116,1-16,4)=
=880,444+ 4134,192- 963,053= 4051,583 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , ] , , ,
𝜔= = = = 3,074 ≤ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , , ,
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·3,074·𝑀 = 3,996·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 3,074 ∙ 𝑀 ,
𝑉 =𝑘 ∙𝛾 ∙𝜔∙𝑉 ;
𝜔=3,074;
𝑉 = 4,427 ∙ 𝑉 ;

Nivel 6 inf. 318.80088 136.657 260.755
Nivel 5 sup. - 51.256692 136.657 260.755
Nivel 5 inf. 300.85884 269.082 269.082
Nivel 4 sup. - 427.79977 269.082 269.082
Nivel 4 sup. - 41.806152 406.266 406.266
B
Nivel 3 sup. - 1058.3366 406.266 406.266
Nivel 3 inf. - 664.86647 454.967 454.967
Nivel 2 sup. - 1896.8892 454.967 454.967
Nivel 2 inf. - 1545.5609 515.409 515.409
Nivel 1 sup. - 2921.2478 515.409 515.409
Nivel 1 inf. - 672.842 521.510 521.510
A

𝑀 , = 2921,248 [kNm]  Mp =3154,686 [kNm];

N0=1751,943 [kN]; M0=426,379 [kNm]; ∑ 𝑉 , =12,876 [kN]; ∑ 𝑉 , = 16,095 [kN];
l
Li =335,9 [cm];
- partea comprimată este un capătcu talpă:

, ∙ , ∙
= = = 1,25 < 4;  𝜑 = 1;
N=N0;
x=(1751,943 -160,46)/ 466,55=3,41 [cm]<2· a’=70 [cm];
Ab=x·𝑏 =3,41·350= 1193,5 [cm2];
zg=h0-a =388,6-16,4= 372,2 [cm];
=11,3·35,5·(388,6-16,4)+1193,5 ·1,333·372,2·1-1751,943·(288,4-22,8) =
= 1493,080+ 5921,462- 4653,161= 2761,381 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , ] , , ,
𝜔= = = = 5,98 ≥ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , , ,
 𝜔 = 5,57;

N0=1726,191 [kN]; M0=426,379 [kNm]; ∑ 𝑉 , =12,876 [kN]; ∑ 𝑉 , = 16,095 [kN];
l
Li =335,9 [cm];

, ∙ , ∙
= = = 12,75;  𝜑 = 0,78;
N=N0;
Ac =(1726,191+160,46)/1,04= 1814,088 [cm2];
x= Ac/20=90,7 [cm];
zg= ha – x/2=388,6-45,35=343,25 [cm];
=6,78·35,5·(388,6 -22,8)+1814,088·1,333·343,25·0,78-1726,191·(116,1-16,4)=
=880,444+ 6474,312- 1721,012= 5633,744 [kNm];

, , ∙[ , ∙ , ] , , ,
𝜔= = = = 12,09 ≥ 𝑞 = 5,57;
, , ∙ , , , ,
 𝜔 = 5,57;
4.4.4. Determinarea eforturilor de proiectare al riglelor de cuplare

- momentele încovoietoare capabile sunt obţinute din echilibrul nodului cadrului asociat,
respectiv se pot admite redistribuţii de 20 a momentelor;
- forţele tăietoare se înmulţesc cu Rd = 1,25 pentru clasa DCH;
Rigla R1-2:
- eforturile secționale din riglele de cuplare se determină pe bara echilibrului elementului de
bară, lcl/h=2,3<3;
- valorile maxime pentru riglă s-a obținut în dreptul nivelului 3;
Vs=16,732 [kN];
Ms=94,468 [kNm];
fyld=355 [N/mm2];
fywd=255 [N/mm2];
fcd=16,667 [N/mm2];
lcl=210 [cm] >120[cm], luăm în considerare și încărcările vertical;
,
A=4·A1= = =2,205 [m2];
- pentru gruparea seismică/specială avem:

∙ , ∙ ,
q=gpr+0,3·u=5,878+0,3·2,5=6,628 [kN/m2]; p= = = 6,960 [kN/m];
,
∙ ∙ , ∙ , ∙ ,
M= = = 2,558 [kNm];
∙ , ∙ ,
V= = = 7,307 [kN];
- eforturile pentru dimensionarea armăturilor riglei de cuplare, se va considera din acțiunea

seismului din dreapta spre stânga și din stânga spre dreapta cea mai defavorabilă situație:
MED= Ms + M =94,468+2,558=97,026 [kNm];
VED= Rd ·Vs+ V=20,915+7,307= 28,222 [kN];
Rigla R2-3:
bară, lcl/h=2<3;
Vs=46,330 [kN];
Ms=304,790 [kNm];
fyld=355 [N/mm2];
fywd=255 [N/mm2];
fcd=16,667 [N/mm2];
,
A=4·A1= = =1,620 [m2];
∙ , ∙ ,
q=gpr+0,3·u=5,878+0,3·2,5=6,628 [kN/m2]; p= = = 5,965 [kN/m];
,
∙ ∙ , ∙ , ∙ ,
M= = = 1,611 [kNm];
∙ , ∙ ,
V= = = 5,369 [kN];

MED= Ms + M =304,790+1,611=306,401 [kNm];
VED= Rd ·Vs+ V=57,913+5,369= 63,282 [kN];
Rigla R3-4:
bară, lcl/h=1,67<3;
Vs=52,577 [kN];
Ms=353,190 [kNm];
fyld=355 [N/mm2];
fywd=255 [N/mm2];
fcd=16,667 [N/mm2];
,
A=4·A1= = =1,125 [m2];

∙ , ∙ ,
q=gpr+0,3·u=5,878+0,3·2,5=6,628 [kN/m2]; p= = = 4,971 [kN/m];
,
∙ ∙ , ∙ , ∙ ,
M= = = 0,932 [kNm];
∙ , ∙ ,
V= = = 3,728 [kN];
MED= Ms + M =353,190+0,932=354,122 [kNm];
VED= Rd ·Vs+ V=65,721+3,728= 69,449 [kN];
Rigla R4-5:
bară, lcl/h=1<3;
Vs=25,634 [kN];
Ms=98,466 [kNm];
fyld=355 [N/mm2];
fywd=255 [N/mm2];
fcd=16,667 [N/mm2];
lcl=90 [cm] <120[cm], nu luăm în considerare și încărcările vertical;

MED= Ms =98,466 [kNm];
VED= Rd ·Vs=32,043 [kN];
4.4.5. Verificarea stabilităţii capătului comprimate al montanţilor
Montant M1-pentru gruparea seismică, seism stânga spre dreapta.

- verificarea secțiunii de beton:
𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,5896;

𝜀 = = 0,133 ≤ 0,5896, nu este nevoie de armătură specifică de confinare;
𝑥 = 54 ≥ 𝑚𝑖𝑛 5 ∙ 𝑏 ; 0,4 ∙ 𝑙 = 𝑚𝑖𝑛{100; 162} = 100 [cm] – fals, nu este nevoie de

verificarea la pierderea stabilității capătului lamelar;
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·3,896·𝑀 =5,065·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 3,896 ∙ 𝑀 , ;
Montant M1-pentru gruparea seismică, seism dreapta spre stânga

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,3793;

,
𝑥 = 2,2 ≥ 2 ∙ 𝑏 = 40 [cm] – fals, nu este nevoie de verificarea la pierderea stabilității tălpii;
- condiția de stabilitate a tălpii este asigurată: 𝑏 ≥ = = 20 [cm];
Montant M1-pentru gruparea fundamentală, vânt stânga spre dreapta.

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,757;
𝑥 = 104 ≥ 𝑚𝑖𝑛 5 ∙ 𝑏 ; 0,4 ∙ 𝑙 = 𝑚𝑖𝑛{100; 162} = 100 [cm] – adevărat, este nevoie de
- în cazurile curente, se admite că este împiedicată pierderea stabilității peretelui dacă în

zonele menționate este îndeplinită condiția: 𝑏 = 20 ≥ = = 21 [cm], este nevoie ca
capetele lamelare să fie întărite cu bulbi;
- dimensionare bulbului la capătul lamelar:

𝑙 ≥ 𝑚𝑎𝑥 𝑏 ; 0,1 ∙ 𝑙 = 𝑚𝑎𝑥{20; 40,5} = 42 [cm];
𝑏 ≥ 𝑚𝑎𝑥{250; 0,1 ∙ ℎ } = 30 [cm];
- armarea bulbului: wr=0,15;

,
𝐴 =𝑤 ∙𝑏∙𝑑∙ = 0,15 ∙ 30 ∙ 39 ∙ = 7,58 [cm2]  min. 712;
,
d=lc-cnom=42-3=39 [cm];
- construtiv se va arma cu 12 snh≤250 [mm], astfel se vor alege 1012, cu 𝐴 = 11,30
2
[cm ] care este mai mare decât cea prevăzut la capătul lamelar, deci nu se modifică armarea;
Montant M1- pentru gruparea fundamentală, vânt dreapta spre stânga:

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,6934;

,
- condiția de stabilitate a tălpii este asigurată: 𝑏 = 20 ≥ = = 20 [cm];
Montant M2- pentru gruparea seismică, seism stânga spre dreapta:

-verificarea secțiunii de beton:
𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,52;

,
𝑥 = 83,5 ≥ 𝑚𝑖𝑛 5 ∙ 𝑏 ; 0,4 ∙ 𝑙 = 𝑚𝑖𝑛{100; 224} = 100 [cm] – fals, nu este nevoie de
Montant M2- pentru gruparea seismică, seism dreapta spre stânga:

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,687;

,
Montant M2- pentru gruparea fundamentală, vânt stânga spre dreapta:

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,757;

,
𝑥 = 129,5 ≥ 𝑚𝑖𝑛 5 ∙ 𝑏 ; 0,4 ∙ 𝑙 = 𝑚𝑖𝑛{100; 224} = 100 [cm] – fals, este nevoie de

zonele menționate este îndeplinită condiția: 𝑏 = 20 ≥ = = 18 [cm], nu este nevoie ca

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,757;

,

zonele menționate este îndeplinită condiția: 𝑏 = 20 ≥ = = 21 [cm], este nevoie ca
- dimensionare bulbului la capătul lamelar:
𝑙 ≥ 𝑚𝑎𝑥 𝑏 ; 0,1 ∙ 𝑙 = 𝑚𝑎𝑥{20; 50,6} = 50,6 [cm];
𝑏 ≥ 𝑚𝑎𝑥{250; 0,1 ∙ ℎ } = 30 [cm];
- armarea bulbului: wr=0,15;

,
𝐴 =𝑤 ∙𝑏∙𝑑∙ = 0,15 ∙ 30 ∙ 49 ∙ = 9,52 [cm2];  min. 912;
,
d=lc-cnom=52-3=49 [cm];
- construtiv se va arma cu 12 snh≤250 [mm], astfel se vor alege 1212, cu 𝐴 = 13,56
2
[cm ] care este mai mare decât cea prevăzut la capătul lamelar, deci nu se modifică armarea;
- această zonă trebuie să stisfcă şi condiţiile referitoare la o secţiune confinată:
lc  max{0,15·lw; 1,5·bw}=85 [cm];

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,339;

,

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,344;

,


𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,426;

,

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,583;

,


𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,4006;

,
MEd=kM· 𝜔· 𝑀 =1,3·2,006·𝑀 =2,608·𝑀 <𝜔∙𝑀 , = 2,006 ∙ 𝑀 ,

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,4853;

,
𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,757;

,

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,757;

,

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,3750;

,

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,5074;

,

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,757;

𝜀 = ≤𝜀 ;
- pentru DCH 𝜀 = 0,1 ∙ (𝜔 + 2) = 0,757;

,
5. ARMAREA DIAFRAGMEI

Montant M1
- calculul în continuare se va face în gruparea specială, cu acțiunea seismică de la stânga spre
dreapta, cu 𝜔 = 3,896;
4.5.1.Momente încovoietoarea și forțe tăietoare cu valoare de calcul;

Nivel 6 inf. 387.6751 166.14015 317,016
Nivel 5 sup. - 62.32989 166.14015 317,016
Nivel 5 inf. 365.87534 327.13593 327.136
Nivel 4 sup. - 520.22109 327.13593 327.136
Nivel 4 sup. - 50.837405 456.38472 456.385
B - 1286.9861 456.38472 456.385
Nivel 3 sup.
Nivel 3 inf. - 808.50569 553.13478 553.135
Nivel 2 sup. - 2306.7023 553.13478 553.135
Nivel 2 inf. - 1879.4696 617.63295 617.633
Nivel 1 sup. - 3552.3681 617.63295 617.633
Nivel 1 inf. - 645.518 634.03098 634.031
A
- calculul la moment încovoietor:

încovoietoare:
𝑀 , = 3552,368 [kNm]  Mp =4800,229 [kNm];

- în acest caz se armăturile din zona inimii se vor dispune constructive:
- armatură verticală: 10/35;
- armatură orizontală: 8/25;
- calculul la forță tăietoare:

- verificarea inimii secţiunii de beton:
- pentru zona A:
𝑉 = 5,610 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙ 𝑙 ∙ 𝑓 = 0,15 ∙ 20 ∙ 405 ∙ 1,667 = 2020,405 [kN];
𝑉 = 634,031 [kN] ≤ 2020,405 [kN];
- pentru zona B:
𝑉 = 5,610 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙ 𝑙 ∙ 𝑓 ∙ 1,2 = 2430,486 [kN];
𝑉 =617,633[kN] ≤ 2020,405 [kN];
- verificarea armăturilor orizontale:

,
= = 4,44 ≥ 1;
,
𝑉 ≤ ∑𝐴 ∙𝑓 , ;
𝐴 - reprezintă aria tuturor armăturilor orizontale intersectate de o fisură la 45;
𝐴 =𝐴  + 𝐴 ;
- se vor considera armăturile pe o secțiune de A=405·20=8100 [cm 2], cu 8/25, astfel

368;
𝐴 = 4,52 + 18,11 = 22,63 [cm2];
634,031 ≤ (4,52 + 𝐴 ) ∙ 35,5  𝐴 = 13,34 [cm2]  288, valoare inferioară celui din
considerente constructive;
- verificarea la lunecare în rosturile orizontale:
 =0,6 - pentru DCH;

𝑉 ≤𝑉 , ;
𝑉 , =  ∙ ∑𝐴 ∙𝑓 , +𝑁 + ∑𝐴 ∙𝑓 , ∙ (𝑐𝑜𝑠𝛼 −  ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼), dar 𝛼 = 0;
𝑉 , = 0,6 ∙ (40,75 ∙ 35,5 + 1151,558) = 1558,910 [kN];
𝐴 =𝐴  +𝐴  = 2 ∙ 10,17 + 26 ∙ 0,785 = 40,75 [cm2];
𝑉 , =634,031 [kN]  𝑉 , = 1558,910 [kN];
Montant M2
- calculul în continuare se va face în gruparea specială, cu acțiunea seismică de la stânga spre
dreapta, cu 𝜔 = 4,87;

Nivel 6 inf. 349.0474 149.602 285,452
Nivel 5 sup. - 56.119171 149.602 285,452
Nivel 5 inf. 329.40353 294.568 294.568
Nivel 4 sup. - 468.38749 294.568 294.568
Nivel 4 sup. - 45.772061 410.946 410.946
B
Nivel 3 sup. - 1158.7478 410.946 410.946
Nivel 3 inf. - 727.94523 498.060 498.060
Nivel 2 sup. - 2076.8584 498.060 498.060
Nivel 2 inf. - 1692.1984 556.137 556.137
Nivel 1 sup. - 3198.4049 556.137 556.137
Nivel 1 inf. - 666.01099 570.903 570.903
A

încovoietoare:
𝑀 , = 3198,405 [kNm]  Mp =9021,701 [kNm];
- în acest caz armăturile din zona inimii se vor dispune constructive:


- pentru zona A:
𝑉 = 7,013 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙ 𝑙 ∙ 𝑓 = 0,15 ∙ 20 ∙ 560 ∙ 1,667 = 2800,56 [kN];
𝑉 = 817,758 [kN] ≤ 2800,56 [kN];
- pentru zona B:
𝑉 = 7,013 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙ 𝑙 ∙ 𝑓 ∙ 1,2 = 3360,672 [kN];
𝑉 =796,607[kN] ≤ 3360,672 [kN];

,
= = 4,44 ≥ 1;
,
𝑉 ≤ ∑𝐴 ∙𝑓 , ;
𝐴 =𝐴  + 𝐴 ;

488;
𝐴 = 4,52 + 24,15 = 28,67 [cm2];
𝑉 ≤𝑉 , ;
𝑉 , = 0,6 ∙ (50,48 ∙ 35,5 + 1975,926) = 2260,780 [kN];

𝐴 =𝐴  +𝐴  = 31,64 + 24 ∙ 0,785 = 50,48 [cm2];
𝑉 , =796,607 [kN]  𝑉 , = 2260,780 [kN];
Montant M3
- calculul în continuare se va face în gruparea specială, cu acțiunea seismică de la dreapta spre
stânga, cu 𝜔 = 1,44;

Nivel 6 inf. 992.36774 425.406 811.717
Nivel 5 sup. - 159.55112 425.406 811.717
Nivel 5 inf. 936.51957 837.645 837.645
Nivel 4 sup. - 1331.6617 837.645 837.645
Nivel 4 sup. - 130.13349 1168.573 1168.573
B
Nivel 3 sup. - 3294.4092 1168.573 1168.573
Nivel 3 inf. - 2069.6042 1416.297 1416.297
Nivel 2 sup. - 5904.6682 1416.297 1416.297
Nivel 2 inf. - 4811.0503 1581.448 1581.448
Nivel 1 sup. - 9093.3111 1581.448 1581.448
Nivel 1 inf. - 4470.8123 1623.434 1623.434
A

încovoietoare:
𝑀 , = 9093,311 [kNm]  Mp =10491,959 [kNm];
- în acest caz armăturile din zona inimii se vor dispune constructive:

- pentru zona A:
𝑉 = 2,074 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙ 𝑙 ∙ 𝑓 = 0,15 ∙ 20 · 685 ∙ 1,667 = 3425,685 [kN];
𝑉 = 1623,434[kN] ≤ 3425,685 [kN];
- pentru zona B:
𝑉 = 2,074 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙ 𝑙 ∙ 𝑓 ∙ 1,2 = 4110,822 [kN];
𝑉 =1581.448[kN] ≤ 4110,822 [kN];

,
= = 4,44 ≥ 1;
,
𝑉 ≤ ∑𝐴 ∙𝑓 , ;
𝐴 =𝐴  + 𝐴 ;

568;
𝐴 = 9,04 + 28,17 = 37,21 [cm2];
1623,434 ≤ (9,04 + 𝐴 ) ∙ 35,5  𝐴 = 36,69 [cm2]  748, valoare superioară celui din
considerente constructive,  8/19;
𝑉 ≤𝑉 , ;
𝑉 , = 0,6 ∙ (60,432 ∙ 35,5 + 2097,81) = 2545,888 [kN];
𝐴 =𝐴  +𝐴  = 38,452 + 28 ∙ 0,785 = 60,432 [cm2];

𝑉 , =1623,434 [kN]  𝑉 , = 2545,888[kN];
Montant M4

Nivel 6 inf. 145.50959 62.370 119.011
Nivel 5 sup. - 23.394773 62.370 119.011
Nivel 5 inf. 137.32064 122.812 122.812
Nivel 4 sup. - 195.25982 122.812 122.812
Nivel 4 sup. - 19.081304 171.328 171.328
B
Nivel 3 sup. - 483.05495 171.328 171.328
Nivel 3 inf. - 303.46338 208.108 208.108
Nivel 2 sup. - 865.79381 208.108 208.108
Nivel 2 inf. - 705.43803 231.864 231.864
Nivel 1 sup. - 1333.3404 231.864 231.864
Nivel 1 inf. - 365.45219 238.021 238.021
A

încovoietoare:
𝑀 , = 1333,340 [kNm]  Mp =3435,221 [kNm];

- pentru zona A:
𝑉 = 3,72 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙𝑙 ∙𝑓 = 0,15 ∙ 20 ∙ 350 ∙ 1,667 = 1750,350 [kN];
𝑉 = 238,021[kN] ≤ 1750,350 [kN];
- pentru zona B:
𝑉 = 3,72 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙ 𝑙 ∙ 𝑓 ∙ 1,2 = 2100,420 [kN];
𝑉 =231,864[kN] ≤ 2100,420 [kN];

,
= = 8,781 ≥ 1;
,
𝑉 ≤ ∑𝐴 ∙𝑓 , ;
𝐴 =𝐴  + 𝐴 ;

288;
𝐴 = 4,52 + 14,084 = 18,604 [cm2];
𝑉 ≤𝑉 , ;
𝑉 , = 0,6 ∙ (30,655 ∙ 35,5 + 1015,585) = 1262,303 [kN];
𝐴 =𝐴  +𝐴  = 18,095 + 16 ∙ 0,785 = 30,655 [cm2];

𝑉 , =231,864 [kN]  𝑉 , = 1262,303 [kN];
Montant M5

Nivel 6 inf. 318.80088 136.657 260.755
Nivel 5 sup. - 51.256692 136.657 260.755
Nivel 5 inf. 300.85884 269.082 269.082
Nivel 4 sup. - 427.79977 269.082 269.082
Nivel 4 sup. - 41.806152 406.266 406.266
B
Nivel 3 sup. - 1058.3366 406.266 406.266
Nivel 3 inf. - 664.86647 454.967 454.967
Nivel 2 sup. - 1896.8892 454.967 454.967
Nivel 2 inf. - 1545.5609 515.409 515.409
Nivel 1 sup. - 2921.2478 515.409 515.409
Nivel 1 inf. - 672.842 521.510 521.510
A

încovoietoare:
𝑀 , = 2921,2478 [kNm]  Mp =4051,583 [kNm];

- pentru zona A:
𝑉 = 4,427 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙ 𝑙 ∙ 𝑓 = 0,15 ∙ 20 ∙ 405 ∙ 1,667 = 2025,405 [kN];
𝑉 = 521,510[kN] ≤ 2025,405 [kN];
- pentru zona B:
𝑉 = 3,72 ∙ 𝑉 ≤ 0,15 ∙ 𝑏 ∙ 𝑙 ∙ 𝑓 ∙ 1,2 = 2430,486 [kN];
𝑉 =515,409[kN] ≤ 2430,486 [kN];

,
= = 4,444 ≥ 1;
,
𝑉 ≤ ∑𝐴 ∙𝑓 , ;
𝐴 =𝐴  + 𝐴 ;

348;
𝐴 = 4,52 + 17,102 = 21,622 [cm2];
𝑉 ≤𝑉 , ;
𝑉 , = 0,6 ∙ (33,795 ∙ 35,5 + 965,951) = 1299,404 [kN];
𝐴 =𝐴  +𝐴  = 18,095 + 20 ∙ 0,785 = 33,795 [cm2];
𝑉 , = 521,510 [kN]  𝑉 , = 1299,404[kN];

Rigla R1-2:
- calculul barelor orizontale de rezistență;

- se va dispune la partea inferioară și superioară a riglei aceași cantitate de armătură din cauza
sensului de acționare a seismului;
- calculul armăturilor de pe reazem:

, ∙
𝜇= = = 0,038;
∙ ∙ ∙ ∙ ,
w= 1- 1 − 2 ∙ 𝜇 = 0,0388;
,
𝐴 =𝑤∙𝑏∙𝑑∙ = 0,0388 ∙ 20 ∙ 87 ∙ = 3,17 [cm2];
, se aleg 312, cu 𝐴 =3,39 [cm2];
𝐴 = max 0,0013 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,0013 ∙ 20 ∙ 87 = 2,262 [cm2];

,
0,026∙ ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,026 ∙ ∙ 20 ∙ 87 = 2,804 [cm2];
=2,804 [cm2];
𝐴 = 0,04 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,04 ∙ 20 ∙ 87 = 69,6 [cm2];
𝐴 <𝐴 = 3,39 [𝑐𝑚 ] < 𝐴 ;
- calculul barelor orizontale intermediare;
lcl=210 [cm] > 1,5 ∙ ℎ = 1,5 ∙ 90 =135 [cm], astfel =0,25 [], pentru DCH;
𝐴 = 𝐴 ∙ 𝜌 = 90 ∙ 20 ∙ 0,0025 = 4,5 [cm2];
, se aleg 412, cu 𝐴 =4,52 [cm2], câte 2 pe fiecare față a riglei;

- calculul barelor transversale, a etrierilor;
VED= 28,222 [kN];

, ∙
VED< 0,8 ∙ ∑ 𝐴 ∙𝑓 𝐴 ≥ = = 1,18 [cm2];
, ∙ , ∙
- acesta reprezintă aria tuturor etrierilor intersectate de o fisură la 45°, pe o distanță de 90 [cm];
- calculul distanțelor dintre etrieri: s=min{8 ∙ 𝑑 , 15} = 10 [cm], astfel se dispune în secțiunea
caracteristică 10 etrieri, cu 2 ramuri, astfel 20;
A=0,06 [cm2], dar se vor dispune minim 6/10;
- dar, lcl > 1,5 ∙ ℎ , rezultă din condiții constructive Amin=A·𝜌 =20·90·0,002= 3,6 [cm2], astfel
Rigla R2-3:


, ∙
𝜇= = = 0,121;
∙ ∙ ∙ ∙ ,
w= 1- 1 − 2 ∙ 𝜇 = 0,129;
,
𝐴 =𝑤∙𝑏∙𝑑∙ = 0,1294 ∙ 20 ∙ 87 ∙ = 10,568 [cm2];
, se aleg 120 și 222, cu 𝐴 =10,74 [cm2];
𝐴 = max 0,0013 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,0013 ∙ 20 ∙ 87 = 2,262 [cm2];

,
0,026∙ ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,026 ∙ ∙ 20 ∙ 87 = 2,804 [cm2];
=2,804 [cm2];
𝐴 = 0,04 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,04 ∙ 20 ∙ 87 = 69,6 [cm2];
𝐴 <𝐴 = 10,74 [𝑐𝑚 ] < 𝐴 ;

𝐴 = 𝐴 ∙ 𝜌 = 90 ∙ 20 ∙ 0,0025 = 4,5 [cm2];
VED= 63,282 [kN];

, ∙
VED< 0,8 ∙ ∑ 𝐴 ∙𝑓 𝐴 ≥ = = 2,53 [cm2];
, ∙ , ∙
Rigla R3-4:


, ∙
𝜇= = = 0,140;
∙ ∙ ∙ ∙ ,
w= 1- 1 − 2 ∙ 𝜇 = 0,151;
,
𝐴 =𝑤∙𝑏∙𝑑∙ = 0,151 ∙ 20 ∙ 87 ∙ = 12,34 [cm2];
, se aleg 120 și 225, cu 𝐴 =12,96 [cm2];

𝐴 = max 0,0013 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,0013 ∙ 20 ∙ 87 = 2,262 [cm2];
,
0,026∙ ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,026 ∙ ∙ 20 ∙ 87 = 2,804 [cm2];
=2,804 [cm2];
𝐴 = 0,04 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,04 ∙ 20 ∙ 87 = 69,6 [cm2];
𝐴 <𝐴 = 12,96 [𝑐𝑚 ] < 𝐴 ;
𝐴 = 𝐴 ∙ 𝜌 = 90 ∙ 20 ∙ 0,0025 = 4,5 [cm2];
VED= 69,449 [kN];

, ∙
VED< 0,8 ∙ ∑ 𝐴 ∙𝑓 𝐴 ≥ = = 2,76 [cm2];
, ∙ , ∙
Rigla R4-5:

, ∙
𝜇= = = 0,039;
∙ ∙ ∙ ∙ ,
w= 1- 1 − 2 ∙ 𝜇 = 0,040;
,
𝐴 =𝑤∙𝑏∙𝑑∙ = 0,040 ∙ 20 ∙ 87 ∙ = 3,27 [cm2];
, se aleg 312, cu 𝐴 =3,39 [cm2];
𝐴 = max 0,0013 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,0013 ∙ 20 ∙ 87 = 2,262 [cm2];

,
0,026∙ ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,026 ∙ ∙ 20 ∙ 87 = 2,804 [cm2];
=2,804 [cm2];
𝐴 = 0,04 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 0,04 ∙ 20 ∙ 87 = 69,6 [cm2];
𝐴 <𝐴 = 3,39 [𝑐𝑚 ] < 𝐴 ;
lcl=150 [cm] < 1,5 ∙ ℎ = 1,5 ∙ 90 =135 [cm], astfel =0,40 [], pentru DCH;
𝐴 = 𝐴 ∙ 𝜌 = 90 ∙ 20 ∙ 0,0040 = 7,2 [cm2];
VED= 25,634 [kN];

, ∙
VED< 0,8 ∙ ∑ 𝐴 ∙𝑓 𝐴 ≥ = = 1,26 [cm2];
, ∙ , ∙
- dar, lcl < 1,5 ∙ ℎ , rezultă din condiții constructive Amin=A·𝜌 =20·90·0,002= 3,6 [cm2], astfel
Montant M1
- verificarea armăturilor alese:
- armarea în câmp a peretelui structural:
- armăturile orizontale: zona A și B: 0,20 [], Anec=100·20·0,0020=4 [cm2];
- distanță maximă dintre armături: 250 [mm], astfel avem 10 bare:

Aef,=0,400 [cm ]  Aef,8=0,503 [cm2], astfel se va arma cu 8/25;
2
- armăturile verticale: zona A și B: 0,25 [], Anec=323,8·20·0,0025=16,190

2
[cm ];

Aef,=0,810 [cm ]  Aef,10=0,785 [cm2], astfel reducem distanța dintre armături la 300 [mm],
2
astfel avem 22 bare: Aef,=0,735 [cm2]  Aef,10=0,785 [cm2], astfel se va arma cu 10/30;
- armările zone caracteristice bare longitudinale: min. 12/25, wr=0,15;
- armările zone caracteristice bare transversale: trebuie să aibă aceași rezistență cu cel din
câmpul pereților: 8> 𝑚𝑎𝑥{6; 𝑑 /3} = 6;
- zona A: Snh=max(8·𝑑 ;125)=100 [mm];
- zona B: Snh=max (10·𝑑 ;200)=120 [mm];
Montant M2

2
- armăturile verticale: zona A și B: 0,25 [], Anec=388·20·0,0025=19,40 [cm2];

2
- zona A: Snh=max(8·𝑑 ;125)=100 [mm];- zona B: Snh=max (10·𝑑 ;200)=120

[mm];
Montant M3

2

Aef,=0,866[cm ]  Aef,10=0,785 [cm2], astfel reducem distanța dintre armături la 300 [mm],
2
- zona A: Snh=max(8·𝑑 ;125)=100 [mm];
- zona B: Snh=max (10·𝑑 ;200)=120 [mm];
Montant M4

2
- armăturile verticale: zona A și B: 0,25 [], Anec=280·20·0,0025=14 [cm2];

2
- zona A: Snh=max(8·𝑑 ;125)=100 [mm];
- zona B: Snh=max (10·𝑑 ;200)=120 [mm];
Montant M5

2
- distanță maximă dintre armături: 350 [mm], astfel avem 20 bare: A ef,=
0,803 [cm ]  Aef,10=0,785 [cm2], astfel reducem distanța dintre armături la 300 [mm], astfel
2
avem 22 bare: Aef,=0,730 [cm2]  Aef,10=0,785 [cm2], astfel se va arma cu 10/30;
- zona A: Snh=max(8·𝑑 ;125)=100 [mm];
- zona B: Snh=max (10·𝑑 ;200)=120 [mm];

5.4. Verificare riglelor de cuplare
- se face o verificare suplimentară dacă este nevoie pentru preluarea forţei tăietoare de carcase
diagonale;
- relaţia de verificare:
VEd≤ b·d·fctd; - pentru ductilitate înaltă, DCH;

,
fctd= 𝛼 ∙ ,
= = 1,25 [N/mm2];
,
VEd={28,222; 63,282; 69,449; 25,634} [kN];
VEd,max=69,449 [kN]< 20·87·1,25=217,5 [kN];
5.5. Prevederi de armare

- barele intermediare vor fi legate prin intermediul unor agrafe 6;
- intersecția pereți cu planșee;
- cf. CR2-1-1.1 paragraful 7.8. la structurile cu pereți deși, la care rigiditățile pereților de
pe aceeași direcție sunt comparabile ca mărime, planșeele lucrează ca grinzi cu deschideri
reduse, astfel că, de regulă, nu este necesară verificarea lor la eforturile ce le revin din acțiunile
seismice orizontale;
- înălțimea centurii este egală cu grosimea plăcii, se va arma cu 412, 2 inferior și 2
superior;
- valoarea minimă recomdată este: Asec=0,008·bw0·hf=0,008·20·14=2,24 [cm2], dar se va
arma constructiv cu 412;

Proiect Civile3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Civile3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA DE PROIECTARE

DESCRIEREA ETAPELOR DE LUCRU:

LA PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

1.2 Proiectarea acestor tipuri de structuri se face pe baza codului CR2-1-1.1/2013;

a) Se urmăreşte, de regulă, localizarea deformaţiilor postelastice în elementele suprastructurii.

b) În cazuri speciale, se admite să se realizeze ansamblul structural astfel încât deformaţiile

d) Cerinţele de ductilitate se consideră implicit satisfăcute prin respectarea condiţiilor de calcul şi de

e) Deformaţiile planşeelor se consideră neglijabile în raport cu deformaţiile pereţilor(cazul nostru).

2. Succesiunea etapelor de proiectare

- Dimensiunile geometrice în plan:

-Pentru alcătuirea preliminară a stucturii se va ține cont de:

- formă regulată în plan și elevație (data de dimensiunile geometrice);

- uniformitate în dispunerea rezistențelor și rigidităților;

-alegerea unor sisteme adecvate de fundare – fundație tip radier general;

2.1.2. Elemente generale privind alcătuirea diafragmelor

- forma în plan a peretelui:

150 [mm] – pereți nivel curent;

- inima: - grosimea inimii: bw0= 200 [mm] – pereți de subsol;

-talpă: lf = = 750[mm];

- bulb: - grosimea bulbului: bw= 250 [mm];

- lungime bulbului: lc  bw0;

- pereți independenți – legătura pe orizontală se realizează prin intermediul planșeelor;

- pereți cuplați – alcătuite din: - montanți(rigle) – elemente verticale;

- rigle de cuplare – elemente de legătură dintre montați, a căror grosime

2.1.3. Verificare preliminară - Densitatea pereților structurali.

2.1.4. Necesitatea dispunerii bulbilor si talpilor şi aria acestora; criteriul de ductilitate

- acest criteriu are rol de verificare;

- această verificare se va face după evaluarea încărcărilor gravitaționale;

2.2. Modelarea pentru calcul a structurii de rezistență a diafragmei alese

2.2.1.Modelarea montanţilor. Determinarea ariei active a peretelui

- Conform temei de proiectare se va considera peretele de pe axul E.

- Aria inimii pereților de pe axul considerat;

- Aria tălpilor montanților de pe axul considerat;

- se vor considera axele alăturate peretelui de calcul la stanga si la dreapta;

- lungimea totală a tălpii peretelui: lf,eff,1=llf,i+ bwo,i +rlf,i;

- Aria activă a peretelui: Aactică=Ainimă+Atalpă;

2.2.2. Dimensionarea riglelor de cuplare

- se va determina aria inimii riglelor de cuplare;

2.3. Evaluarea încărcărilor

2.3.1.1. Încărcări la nivelul planșeului - terasă circulabil

a)Evaluarea încărcării din greutatea proprie:

-Straturile componente ale planșeului sunt prezentate în figura 1:

Fig. 1. Alcătuirea planșeu terasă.

b) Evaluarea încărcării din zăpadă, conform prevederile din CR1-1-3-2012;

c) Încărcarea din exploatare, conform SR EN 1991-1-1-AN-oct.2006;

2.3.1.2. Planșeu nivel curent

a) Straturile componente ale planșeului nivel curent sunt prezentate în figura 2:

b) Încărcarea din exploatare, conform SR EN 1991-1-1-AN-oct.2006;

2.3.1.3. Greutatea proprie a peretelui până la secțiunea de calcul (de încastrare)

- peretele exterior are alcătuirea specifică din figura 3:

Fig. 3. Alcătirea peretelui exterior.

-peretele interior are alcătuirea specifică din figura 4:

Fig. 4. Alcătuirea peretelui interior

2.3.2. Evaluarea încărcărilor orizontale

2.3.2.1. Acțiunea vântului, conform CR1-1-4-2012;

- Determinarea încărcărilor orizontale de nivel datorită acțiunii vântului.

- Determinarea forței tăietoare de bază;

- Determinarea forței tăietoare pentru peretele de calcul;

- Determinarea distribuției forțelor orizontale pe elevație

2.3.3. Verificarea montanţilor după evaluarea încărcărilor

Necesitatea dispunerii şi aria tălpior, criteriul de ductilitate, verificare.

2.4. Determinarea eforturilor secţionale

2.4.1. Ipoteze de încărcare