Sunteți pe pagina 1din 38

Coloane/ Celule

Coloana A
Coloana B
Coloana C
Coloana D
Coloanele E si F
Coloana G
Coloanele H, I, J

H2 ...I3
I2 - J3
Wb
Wtr
Wsr
F
Hs
Qb
Tt
Tc
Td
Wc
Wd
γ
q

N1 ... AA4
AM
Explicatii
Data si ora
Ore cumulate
Debitele (mc/s)
Data si ora (din coloana A)
Libere (pentru a incadra comentariile)
Volumele partiale
Calcularea parametrilor viiturii:

Data si ora/ debitele corespunzatoare momentelor de baza ale viiturii propriu-zise


Data (fara ora) momentului de baza initial (Qbi), respectiv final (Qbf). Trebuie sa fie aceeasi data ca in H2, H3
Volumul de baza (scurs in zona 1), sub linia care uneste debitele de baza alese de utilizator
Volumul total al viiturii (zona 1 + zona 2)

Suprafata bazinului hidrografic in amonte de statia hidrometrica analizata


Stratul scurs
Debitul de baza (media debitelor initial si final introduse in celulele I2, I3
Timpul total al viiturii
Timpul de crestere al viiturii
Timpul de descrestere al viiturii
Volumul de crestere al viiturii
Volumul de descrestere al viiturii
Coeficientul de formă al viiturii
debitul lichid maxim specific

Tabel recapitulativ al parametrilor viiturii


Data si ora copiate in vederea notarii lor pe axa timpului (formatul celulelor este afisat ca NUMBER)
Observatii Unitate de masura
Ziua/ h
Se vor calcula/ verifica de utilizat h Prima măsurătoare dintr-o zi
mc/s Rânduri care marchează începutul și sfârșitul viiturii propriu-z
ziua/ h
-
mc/s * h
-
Vezi mai jos
ziua si ora, respectiv mc/s
Se vor introduce de utilizator Ziua
Se calculează automat milioane metri cubi
milioane metri cubi
milioane metri cubi
Se introduce de utilizator km patrati
Se calculează automat mm
Se calculează automat mc/s
Se calculează automat h
Se calculează automat h
Se calculează automat h
Se calculează automat milioane metri cubi
Se calculează automat milioane metri cubi
Se calculează automat -
Se calculează automat l/s.kmp

Se copiaza de catre utilizator -


ul și sfârșitul viiturii propriu-zise
1. FOAIA "Date viitura"
-se introduce viitura in formatul din exemplul dat

2. FOAIA "Parametrii" (cu sau fara comentarii)


-se introduc date in celulele galbene:
-H2,H3- datele de inceput si sfarsit aledreptei care taie viitura
-I2,I3 - debitele corespunzatoare datelor de la G2 si G3
-F11 - suprafata bazinului
-se introduc numele statiei hidrometrice, râul, anul viiturii si suprafata bazinului in celulele O1...O4
” In coloana B, se introduc orele cumulate de la inceputul viiturii.
In celulele pe fond alb se va verifica sa fie formula de cumul (suma dintre valoarea aferenta randului si cea pr
”iar In celulele mov, se va introduce de utilizator cumulul de pe o zi pe alta. celulele mov corespund primei ma
A se verifica orele cumulate

3. Calcularea parametrilor
în celulele pe fond turcoaz se vor ajusta, după caz, formulele, pentru a se calcula parametrii viiturii
Notatii:
Wb=volum de baza
Wtr=volum total
Wsr=volum scurs
Hs=strat scurs
Qb=debit de baza
Tt,Tc,Td= timp total, de crestere si descrestere
Wc,Wd=volume totale de crestere si descrestere
q=debit maxim specific
γ = coeficientul de formă al viiturii

4. Observații pentru prelucrarea hidrografului:


-in campurile verzi J2,J3 apar valorile corespunzatoare datei de inceput si sfarsit a viiturii, valori de care se tine seama cand s
-in functie de debitul maxim, se seteaza scara axei Oy.
-In EXCEL modificand seria cu care s-a construit un grafic nu se modifica automat setarile axelor si nici dimensiunea seriei.
-in cadrul optiunii "Date Sursa" din meniul "Diagrama" se selecteaza lungimea serie, ,care variaza de la viitura la viitura

Exemplu:
Viitura din exemplu este cuprinsa in intervalul A2:A51, deci indreptul axei Ox apare A2:A51. Pentru alte situatii in coloana B
ocupate mai multe sau mai putine campuri si se modifica ultima valoare (51) cu cea corespunzatoare ultimului rand la fiecare
ultimului rand la fiecare viitura.

Pentru mai multe detalii, a se consulta foaia ”Parametrii (ex. cu comentarii)” si a se extinde casutele de comentarii
A se prelucra viitura pe foaia fara comentarii

5. OBSERVATIE GENERALĂ
Lungimea unei serii de debite difera de la viitura la viitura. Atunci cand introduceti datele voastre, nu stergeti (cu DELETE) dat
In acest fel, nu veti aduce modificari foii de calcul, in special in celulele de calcul automat care depind de acele valori
area aferenta randului si cea precedenta)
lulele mov corespund primei masuratori pe zi!”

ametrii viiturii

ri de care se tine seama cand se seteaza scara axei Ox.

lor si nici dimensiunea seriei.


aza de la viitura la viitura

Pentru alte situatii in coloana B pot fi


zatoare ultimului rand la fiecare viitura.

sutele de comentarii

re, nu stergeti (cu DELETE) datele precedente, ci selectati-le si eliminati-le cu CLEAR CONTENT
depind de acele valori
Raul: Bega
Sth: Balint
Data/ora Q
9/1/1968 7:00 13
9/1/1968 16:59 19.8
9/2/1968 7:00 84.5
9/2/1968 7:59 102
9/2/1968 9:00 104
9/2/1968 10:00 124
9/2/1968 10:59 132
9/2/1968 13:00 144
9/2/1968 15:00 157
9/2/1968 16:59 165
9/2/1968 19:00 172
9/2/1968 21:00 179
9/2/1968 22:00 180
9/3/1968 3:00 162
9/3/1968 4:59 147
9/3/1968 7:00 132
9/3/1968 10:59 100
9/3/1968 13:59 77.3
9/3/1968 15:00 72.8
9/3/1968 16:00 66.8
9/3/1968 16:59 57
9/4/1968 7:00 30.4
9/4/1968 16:59 37
9/5/1968 7:00 26.9
9/5/1968 16:59 16.8
9/5/1968 23:59 44.8
9/6/1968 1:59 48.7
9/6/1968 7:00 124
9/6/1968 7:59 162
9/6/1968 13:59 179
9/6/1968 15:00 171
9/6/1968 16:59 162
9/6/1968 18:00 156
9/6/1968 19:00 152
9/6/1968 21:00 143
9/6/1968 22:59 132
9/7/1968 1:00 121
9/7/1968 3:00 102
9/7/1968 7:00 106
9/7/1968 7:59 99.2
9/7/1968 10:00 90.1
9/7/1968 13:59 77.3
9/7/1968 16:59 60
9/8/1968 7:00 32.6
9/8/1968 7:59 29.3
9/8/1968 16:59 19.4
9/9/1968 7:00 15
9/9/1968 16:59 12.9
9/10/1968 7:00 10.8
9/10/1968 16:59 10.2
STH: Balint Wt= 46.404 mil.mc Tt= 168 ore Hs=

piate RAUL: Bega Ws= 34.550 mil.mc Tc= 29 ore Qb=


viiturii ANUL: 1968 Wb= 11.854 mil.mc Ts= 139 ore qmax=
F= 1064 kmp g=

Gabriela Morosanu:
Gabriela Morosanu:
In coloana O, se In coloanele Q … Z, vor aparea
us din Wb vor trece de
1) + Wsr automat valorile parametrilor viiturii,
catre fiecare pe masura ce le veti calcula in
ica volumul student datele coloanele H, I si J.
hidrologice
corespunzatoar
gal cu suma e fiecarei statii:
ana G (functia numele statiei,
uri, de la G2 raul, anul viiturii
i orice lungime si suprafata
bazinului.
baza, Wb, se Gabriela Morosanu:

ta cu numarul Coeficientul de forma al viiturii (gama),


cu 10 la se va calcula, de asemenea automat,
ata, pentru a conform formulei de calcul cunoscuta:
e metri cubi. γ=(R1*(10^6))/
mpul viiturii (H14*3600*MAX(C1:C2000)), adica:
al cu diferenta γ =(Wt*(10^6))/(Tt*3600*Qmax))

ului de baza
mul de baza
re momentul
al viiturii
u fost ele
l va fi exprimat
btine un debit in

si calculat in
ima in ore,
numarului de
reprezentat prin
(ziua de sfarsit
rii)
Gabriela Morosanu:
Se va realiza hidrograful viiturii, completandu-s
raul, anul viiturii) si realizandu-se ajustarile nec
32.5 mm
axelor, in functie de gama de valori ale debitelo
19.600 mc/s
Se poate interveni in estetica hidrografului. Ce
169.2 l/s*kmp
este doar cu titlu de exemplu.
0.43

HIDROGRAFUL VIITURII
area de la s.h. Balint, r. Bega, anul 196
190 Tc Td
or viiturii,
in 180
Qmax pp (180 mc/s) Qmax sec (
170

160

150

140
Debit (mc/s)

130

120
rii (gama), 110
automat,
100
unoscuta:
90
), adica:
80
Qmax))
70
Zona 2, a volu- Zona 2, a volu-
60 mului scurs, Ws mului scurs, Ws
50

40

30
Qb = 19.6 mc/s
20

10 Zona 1, a volumului de baza, Wb


0
1/09 2/09 3/09 4/09 5/09 6/09
Data 7/09

Gabriela Morosanu:
Pentru ca graficul sa va afiseze corect debitele si zilele, este necesar sa selectam datele si
formatate ca numere.
Vom crea o coloana separata, AM, in care vom copia coloana A, dar vom formata datele si
numere.
Desi a citit corect datele si orele, cel mai bine este sa va asigurati in acest sens si sa le for
NUMBER
reprezentat prin
(ziua de sfarsit
rii)

va cauta pozitia debitului maxim in sirul de debite si


a fost atins.

zatoare atingerii maximului (cautate in plaja de valori

xtrage data si ora (marcat cu 2, deoarece este a doua


tabelul de cautare)
ta (data si ora) sau TRUE - daca dorim sa ne
mului. Noi trecem FALSE, deoarece avem nevoie de

re. Din data si ora extrase ca fiind momentul de


ere al viiturii, pentru a calcula timpul scurs de crestere.
e numarul de ore ale timpului de crestere
din Tt (timpul total), Tc - timpul de crestere.
Vom crea o coloana separata, AM, in care vom copia coloana A, dar vom formata datele si
numere.
Desi a citit corect datele si orele, cel mai bine este sa va asigurati in acest sens si sa le for
NUMBER

In dreptul graficului, dati click dreapta si intrati in Select Data.


Pe axa Ox, selectati timpul (coloana AM, in functie de lungimea viiturii fiecaruia)
Pe axa Oy, selectati debitele de pe coloana C

Este posibil sa fie nevoie sa ajustati minimele si maximele celor doua axe.
Datele vor fi diferite, iar debitele la fel. Nu toate viiturile au aceeasi gama de valori ale deb
Vom intra separat in formatarea fiecarei axe, selectand axa si intrand la Format Axis.

In axa timpului, pentru minim, am selectat un numar putin mai mic decat minimul corespu
primului moment, ca sa incadrez viitura. Pentru maxim, acelasi procedeu, am selectat un m
25091.8 (pentru a incadra ultima valoare de 25091.71.

In axa debitelor, am lasat minimul 0 (am observat ca debitele pornesc din jurul valorii de 1
dar daca voi aveti debite minime mult mai mari, puteti seta un minim mai ridicat, pentru a
spatiu pe verticala. Maximul l-am setat si pe el in functie de valoarea maxima a debitului. A
fiind 180 mc/s, am setat un maxim al axei de 190.

Subdiviziunile au fost considerate din 10 in 10 mc/s, dar si aceasta valoare este in functie
voastre. Daca aveti diferente de sute de mc/s intre min si max, puteti sa va setati intervale
(50 in 50 sau 100 in 100, de exemplu).

Pentru afisarea debitelor pe axa verticala, am intrat in formatul numarului si am selectat n


zecimale dorit. Nu am vrut sa incarc axa cu zecimale, ci doar cu numere intregi, asadar am
Data/ Ora Ore Q (mc/s) Data/ Ora (din col A)

9/1/1968 7:00 0 13.00 9/1/1968 7:00


9/1/1968 16:59 10 19.80 9/1/1968 16:59
Gabriela Morosanu:
9/2/1968 7:00 24 9/2/1968
84.5in ziua urmatoare
Am trecut si nu 7:00
9/2/1968 7:59 25 putem realiza o simpla
102.0 scadere, 7:59
9/2/1968
deoarece vom obtine valori
9/2/1968 9:00 26 104.0Daca suntem
negative! 9/2/1968
in aceeasi 9:00
zi
9/2/1968 10:00 27 precum in
124.0 celula 9/2/1968 10:00
precedenta, vom
adauga valoarea din ziua de
9/2/1968 10:59 28 132.0 9/2/1968 10:59
dinainte la diferenta orara intre
9/2/1968 13:00 30 celula curenta si cea9/2/1968
144.0 precedenta,13:00
9/2/1968 15:00 32 utilizand
157.0functia de 9/2/1968
extragere a orei
15:00
din formatul Data Ora : HOUR(...)
9/2/1968 16:59 34 9/2/1968
165.0aceeasi formula
Am glisat 16:59
pana la
9/2/1968 19:00 36 sfarsitul
172.0zilei. De fiecare data, la19:00
9/2/1968
sfarsitul unei zile, ne oprim, pentru
9/2/1968 21:00 38 prima celula a9/2/1968
ca in179.0 21:00
urmatoarei zile
9/2/1968 22:00 39 sa reluam
180.0formula din 9/2/1968
B4 (pe fond22:00
mov).
9/3/1968 3:00 44 162.0 9/3/1968 3:00
Nu va speriati daca va apar date si
9/3/1968 4:59 46 ore in147.0 9/3/1968
loc de valori numere 4:59
naturale.
9/3/1968 7:00 48 Cel mai probabil este9/3/1968
132.0 din cauza ca7:00
nu ati apucat sa setati formatul
9/3/1968 10:59 52 100.0
celulelor din coloana9/3/1968
B ca NUMBER, 10:59
9/3/1968 13:59 55 cu 0 zecimale.
77.3 9/3/1968 13:59
Reluam procedura de cumulare a
9/3/1968 15:00 56 din momentul9/3/1968
orelor72.8 t+1, ulterior15:00
9/3/1968 16:00 57 masuratori a9/3/1968
primei66.8 zilei. 16:00
Puteti replica o formula, dar
9/3/1968 16:59 58 57.0 9/3/1968 16:59
verificati de fiecare data daca a
9/4/1968 7:00 72 preluat30.4 9/4/1968 7:00
celulele corespunzatoare.
9/4/1968 16:59 82 Am verificat
37.0 si este 9/4/1968
corect. Diferenta
16:59
de timp ar trebui sa fie de 14 h intre
9/5/1968 7:00 96 26.9masuratori9/5/1968
cele doua din zilele de 7:00
3,
9/5/1968 16:59 106 19.8
respectiv 4 9/5/1968
septembrie. 16:59
Ca sa simplific procedura, am copiat
9/5/1968 23:59 112 44.80 9/5/1968 23:59
formulele aferente primei
9/6/1968 1:59 115 48.70 a fiecarei 9/6/1968
masuratori zile, iar 1:59
9/6/1968 7:00 120 rezultatele
124.00 finale se vor completa 7:00
9/6/1968 de
la sine pe masura ce apar si in
9/6/1968 7:59 121 162.00
celelalte 9/6/1968 7:59
celule orele cumulate
9/6/1968 13:59 127 179.00
corespunzatoare. 9/6/1968 13:59
In total, viitura a durat 202 h.
rezultatele finale se vor completa de
la sine pe masura ce apar si in
celelalte celule orele cumulate
corespunzatoare.
In total, viitura a durat 202 h.
9/6/1968 15:00 128 171.00 9/6/1968 15:00
9/6/1968 16:59 130 162.00 9/6/1968 16:59
9/6/1968 18:00 131 156.00 9/6/1968 18:00
9/6/1968 19:00 132 152.00 9/6/1968 19:00
9/6/1968 21:00 134 143.00 9/6/1968 21:00
9/6/1968 22:59 136 132.00 9/6/1968 22:59
9/7/1968 1:00 138 121.00 9/7/1968 1:00
9/7/1968 3:00 140 102.00 9/7/1968 3:00
9/7/1968 7:00 144 106.00 9/7/1968 7:00
9/7/1968 7:59 145 99.20 9/7/1968 7:59
9/7/1968 10:00 147 90.10 9/7/1968 10:00
9/7/1968 13:59 151 77.30 9/7/1968 13:59
9/7/1968 16:59 154 60.00 9/7/1968 16:59
9/8/1968 7:00 168 32.60 9/8/1968 7:00
9/8/1968 7:59 169 29.30 9/8/1968 7:59
9/8/1968 16:59 178 19.40 9/8/1968 16:59
9/9/1968 7:00 192 15.00 9/9/1968 7:00
9/9/1968 16:59 202 12.90 9/9/1968 16:59
9/10/1968 7:00 216 10.80 9/10/1968 7:00
9/10/1968 16:59 226 10.20 9/10/1968 16:59
Momentele de Debitele de Datele de
Volum
inceput si sfarsit ale inceput si inceput si
partial
viiturii sfarsit sfarsit
0 9/1/1968 16:59 19.8 9/1/1968
730.1 9/9/1968 7:00 15.0 9/9/1968
93.25 Wb
103 11.40
114 Wtr
128 47.271
276 Wsr
301 35.870
322 F Hs
337 1064 33.71
351 Qb(mc/s) 17.4
179.5 Tt
855 182
309 Tc Td
279 29 153
464 Wc Wd
265.95 13.643 33.63
75.05
69.8 γ q
61.9 0.4 169.173
611.8
337 0.040855475286723
447.3
233.5
193.8
140.25
431.75
143
1023
175
333
159
154
295
275
253 2 2
223
416
102.6 Q 1
189.3
334.8
205.95
648.2
30.95 Qt
219.15
240.8 Qt+1
0
0
0
0
0 T
0 t t+1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
STH: Balint Wt= 47.271 mil.mc Tt=
RAUL: Bega Ws= 35.870 mil.mc Tc=
ANUL: 1968 Wb= 11.400 mil.mc Td=
F= 1064 kmp

HIDROGRAFUL VIITURII
190 Tc de la s.h. Balint, r. Bega, anul 1
180 Qmax pp (180 mc/s)
170

160

150

140

130
Debit (mc/s)

120

110

100

90

80

70
Zona 2, a volumului Zo
60 scurs, Ws sc
50

40

30
Qb = 1
20

10 Zona 1, a volumului de baza, Wb


0
1/09 2/09 3/09 4/09 5/09 Data 6/0
10 Zona 1, a volumului de baza, Wb
0
1/09 2/09 3/09 4/09 5/09 Data 6/0

T
182 ore Hs= 33.7 mm
29 ore Qb= 17.400 mc/s
153 ore qmax= 169.2 l/s*kmp
g= 0.40

OGRAFUL VIITURII
alint, r. Bega, anul 1968 Td
) Qmax sec (179 mc/s)

Debitele la viitură (mc/s)

Zona 2, a volumului
scurs, Ws

Qb = 19.6 mc/s

mului de baza, Wb

5/09 Data 6/09 7/09 8/09 9/09 10/09


mului de baza, Wb

5/09 Data 6/09 7/09 8/09 9/09 10/09


Data/ Ora

25082.29
25082.71
25083.29
25083.33
25083.38
25083.42
25083.46
25083.54
25083.63
25083.71
25083.79
25083.88
25083.92
25084.13
25084.21
25084.29 Qbi 9/1/1968 16:59 19.80
25084.46 Qbf 9/8/1968 16:59 19.40
25084.58
25084.63
25084.67
25084.71
25085.29
25085.71
25086.29
25086.71
25087.00
25087.08
25087.29
25087.33
25087.58
25087.63
25087.71
25087.75
25087.79
25087.88
25087.96
25088.04
25088.13
25088.29
25088.33
25088.42
25088.58
25088.71
25089.29
25089.33
25089.71
25090.29
25090.71
25091.29
25091.71

S-ar putea să vă placă și