= ea spraeflor pin abrazare 7 enararen reiOIe ve ungie de materialul agchiat,astfel: pentru ofel p=(0, 10,3) MNim?, pentru est ‘9 1-0.2) MNIm, iar pentru aliaje din bronz p=(0,05+0,1) MNjmn’ font 2°02 La inceputul procesului de div de aschiere + granu! le. Prelucrare, contactul fcindu-se nu- med Cua abraziva mai pe virfurile rugozitajlor, presiu- Bec nea este mai mare gi ‘ pa ‘tal. 7 are gi deci se reali zeazA o aschiere mai accentuaté (fig.21.17,a). Pe masurd oe se pro- duce netezirea microneregularitay- lor, presiunea de contact scade si se micgoreaz’ capacitatea de agchiere (fig.21.17,b). In principiu, procesul de aschiere la aceste procedee de superfinisare are ca scop indepartarea rugozitatilor ‘care au ras dup operatia de abrazare. Din acest motiv pentru superfinisare se las& un adaos de prelucrare de cel mult 15 um, astfel incit s& se incadreze in valoarea cimpului de toleranté pentru dimensiunea respectiva. Procesul de superfinisare se destasoara in prezenta unui debit mare de lichid de récire-ungere (petrol+ulel sau solutie de carbonat de sodiu). Ca urmare, intre bara sbraziva si piesa semifabricat se formeaza o peliculé de fluid in care se giseso Paricole metalice gi abrazive ce contribuie la netezirea virturlor rugozitaflor. Prezenta lchidului de racire-ungere ajuté la indepartarea microagchillor formate, simultan cu ‘ormarea unei pelicule subjiri pe suprafala de agchiat a La inceputul agchierii, pelicula se rupe in dreptul virfurilor rugozitdilor, iar mai ru, cind supratata devine neteda, se formeazé o pelicula continua si astfel ®ychierea Inceteaza. a. b. Fig. 21.17. ‘ Calitatea suprafetelor finisate depinde in special de granulatia barelor abrazive ak objine valori ale rugozitatii R, = 0, 16+0,02 um), Prin acest procedeu nu se Brecizia dimensional si deci trebuie ca aceasta sa fie asiguraté prin rovedeele de agchiere anterioare. 21.9. Lepuirea suprafetelor in scopa anes isarea prin rodare) reprezintéo variant de prelucrare pin abrazare .02 um, sina UNOF recizii dimensionale de ordinul 0, 10,5 ym gi rugozitai R, < rin on cu eliminarea abaterilor de forma ramase de la prelucrarea anterio- Lime de presse CPeUeU Se urMareste indepartarea stratului de material ce conjine ‘ete maxi ‘aor © $1 reducerea la minimum a rugozitafi suprafefei (adaos de preluc- nul strat fog mh): Prelucrarea urmeazé sa se tacd printr-o operalie de indepartare de “arte subtire de material, folosind un regim de lucru care sa produca forle lene femperaturi cit mai mici. ni (ulmeng ste utlzata pentru marirea rezistentei la oboseald a organelor se ot tonne tc), Parata| hidraulic etc.) si pentru marirea durabiliti (calibre, so aBazele agchieri Lepuirea const’ In microagchiere (abrazare) cu granule abrazive libere, de ‘granulatie foarte find, amestecate Intt-o unsoare § interpuse intre supratafa de preluc- fat gi sculé. Dacd piesa-scul se asambleazi cu piesa de prelucrat operatia se humeste rodare (ex. rodarea danturilor cilindrice - pinion-roata). Daca granulele abrazive sint improgcate pe suprafaja de prelucrat la o presiune de 0,4+0,7 MN/m? se defineste sablarea. In toate cazurile granulele abrazive pot fi din diverse materiale, Cele mai uzuale sint oxidul de crom, miniul de fier, varul de Viena, carborundul, carbura de siliciu, carbura de bor si pulberea de diamant. Lichidele utilizate sint pe baza de ulei, petrol sau amestecurile acestora. Materialul corpului sculei gi abrazivul se stabilesc in funcjie de metoda de lepuire, anume: = lepuire cu abrazivi liberi, moi si nepatrunsi sifolosind un material poros (fonta) pentru sould: + lepuire cu abrazivi introdus! in prealabil in suprafafa sculei, executata din materiale moi (cupru, aluminiu, plumb etc.); - lepuire cu paste abrazive care exercité nu numai o actiune mecanicd asupra Virfurilor microneregularitajior, ci gi 0 acjiune de absorbjie in suprafaf a unor substanfe capilar active gi o acjiune chimic& prin formarea unor oxizi care sint Indepartati de scula. Pentru generarea supratefelor plane, cilindrice, conice, profitate, exterioare si interioare se folosese generatoare total sau partial materializate. Aste, in fig.21.18 se prezinté clteva variante de generare a suprafefelor plane (fig.21.18,2,6), cilindrice (fig.21.18,¢,9) si sferice (fig.21.18,0,¢,4,). Pentru realizarea suprafejei S,, generatoarea materializaté prin suprafata inijialé (S) a sculei de forma plana (fig.21.18,a,6,c), cilindrica (fig.21.18,9), stericd (fig.21.18,¢,¢,,/) sau toroidal (fig.21.18,h), execut o migcare principala de rotajie 7 Prin aceasta migcare In jurul axei sculel, perpendicular pe suprafala de prelucrat, se asigur viteza v, necesara agchierii si readucerii de noi muchii agchietoare in contact cu suprataja de prelucrat, Piesa semifabricat execut miscarea 2, circulard sau rectil- nie, asttel incit impreuna cu migcarea 1, fiecare punct de pe supratafa initialA a sculei descrie 0 curba cicloidala sau de alta forma a c&rei infaigurdtoare este directoarea cinematic’, (tig. 21.18,2,,¢,d,2,6,,/). In unele situafi, la prelucrarea suprafetelor cilin- drice (fig.21.18,g) sau conice curba directoare este materializata de scula agchietoare. Migcarea 3, executata de sould ((ig.21.18,0,6,f,9,) sau de piesa (fig.21.18.0), serveste la obfinerea dimensiunli generatoarei. Migcarea 4 executata pe directia axel de rotatie a sculei serveste la reglarea continua a adincimil de lepuire gi la realizarea forjei constante de apasare la valorile de 0,05+0,15 MNim*, Aceast migcare poate fi executata de piesa (fig.21.18,a), sculé (fig.21.18,6,d,¢,/,9) sau de un platou care acjioneaza asupra piesei (fig.21.18,c,h). Pentru uniformizarea uzurii sculei de lepuit se poate folosi o migcare 5 (fig.21.18,c), realizata de scula In funcjie de modul de realizare a migcarilor necesare lepuitil se deosebesc: lepuire mecanica, cind toate migcarile sint realizate mecanic si lepuire mecano- ‘manualé (fig.21.19) cind 0 parte din migcari sint realizate manual, Laprelucrarea supratefelor plane (fig.21.19,a) piesa 2 executa manual migcarealepuit sau i de la de lepuit; 2- piesa; a masti ‘eon de prindere a piest Fig. 21.18. igcarea 7, rectilinie-alternativa. In acelasl timp, asupra ilinie-alternativa. re Pietai ‘Cut Mecanic migcare: i ig fone- re a micr t& netezi lia 4, pentru o eficient : nt pe directia 4, bs ‘Sreité 0 forfa constar Martiior, esa 1.19,b,c) pi 4 (fg. 2 \epult) uP ind de ‘A cllindricé, ores Genii magi I" 822ul supratejelor de SS ae ind *eMitabricat ste prins& In mandrin:Bazele agchiori ——-2(V,n) Fig. 21.19. gi executd migcarea 7, iar scula este deplasaté manual in lungul suprafejel. La ambele Variante, traiectoria unei granule abrazive este sub forma unei octoide. Precizia forme (planeitate, paralelism, cilindrictate etc.) $i rugozitatea suprafe- telor prelucrate sint funcjie de regimul de agchiere, proprietaijle fizico-mecanice ale materialului aschiat si materialului agchietor, rugozitatea initiald a supratefei, timpul de iucru etc. Lepuirea se realizeaza In dou’-patru operafii, anume: degrosare grosoland la un adaos de prelucrare de 0,02+0,05 mm, rugozitatea suprafejel la prelucrarea anterioara R, = 0,92+0,08 um, precizie de prelucrare la nivelul 3+5 jim; finisare la un ‘adaos de 0,005+0,01 mm $i precizie de preluctare ta nivelul 1+2 wm; supernetezire ta un adaos de 0,0003+0,001 mm, R, = 0,02+0,01 um si precizie de prelucrare la nivelul 0, 70,5 pm. Scula de lepuit executé o migcare de rotajie sau de translajie de vitez3 v=10+200 m/min, numita viteza de agchiere, iar piesa semifabricat se deplaseazé CU 0 viteza v, = (0,2+0,4)v. Pe direcfia 3 se asigura o migcare oseilatorie cu frecventa de (0,23) s" In general, pentru lepuire s-au dezvoltat foarte multe varlante de masin-unelte ‘Spre exempiificare, in fig.21.20 sint prezentate patru variante, cu evidentierea numal rroven suprateelor pin abrazare oot masina de leput universal maging de lepuit suprafete lone masira de lepit suprafete plane mosina de lepuit rulmenti Fig. 21.20. ‘a elementelor finale ale masini. In fig.21.18-21.20 se folosesc urmétoarele nota; 1- scula de lepuit; 2- piesa semifabricat; 3- masa (platou) masinli de lepuit sau dispozitivul de prindere a piesel ‘semifabricat. 21.10. Lustruirea suprafejelor Lustruirea este un procedeu de prelucrare cu granule abrazive prin care se ur- ‘néreste numai miogorarea rugozitéii suprafefel, respectiv obfinerea uno suprafeje tip 'uclu de ogi, R, = 0,02+0,32 um, far corectarea abaterilor de la forma geomet: 4. Precizia dimensionala gi precizia geomet sint objinute prin operajile anterioare. ines urea se realizeazi cu cscur elastin, ber abrezve ‘tamburirotativi, con inere vibratoare, cu granule abrazive libere si in medi lichide. Una din cele mat cunoscue vriante de Lustrire a suprafetelor const in utliza "ea benzitor abrazive. © banda abrazivai (scula) este objinutd prin lipirea unor granule