SP_1_MCS_2

SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Metode si tehnici de cercetare sociologica 2

TRUE/FALSE

1) În domeniul social-uman, cercetarea sociologică poate fi identificată cu ancheta sociologică.

2) Studiile bazate pe anchete sociologice permit cercetătorului formularea unor bănuieli.

3) Ancheta sociologică este o metodă activă de cercetare.

4) Ancheta sociologică este o metodă de cercetare pur calitativă.

5) Prin intermediul anchetei sociologice se identifică fenomenul de serendipitate.

6) Ancheta sociologică permite utilizarea tehnicilor de codificare, scalare, analiză, prelucrare a

informaţiilor.

7) Ancheta sociologică permite culegerea de informaţii într-un timp relativ scurt.

8) Informaţiile recoltate prin intermediul anchetei nu pot fi prelucrate statistic.

9) În cadrul anchetei sociologice sunt tolerate erori datorate subiectivităţii populaţiei

investigate.

10) Ancheta sociologică foloseşte doar chestionarul, ca instrument de investigaţie.

11) Ancheta sociologică are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativă.

12) Nerecurgerea la experiment este un element specific anchetei sociologice.

13) Ancheta sociologică şi sondajul de opinie publică nu se diferenţiază sub aspect metodologic

1
14) Sondajul de opinie publică reprezintă genul proxim pentru ancheta sociologică.

15) Cercetarea sociologică concretă reprezintă genul proxim pentru ancheta sociologică.

16) O investigaţie care se fundamentează pe experiment poate fi identificată cu ancheta

sociologică.

17) Ancheta sociologică utilizează observaţia şi analiza documentară, ca surse complementare

de informare.

18) Ancheta pe bază de chestionar are un caracter standardizat.

19) Ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor calitative.

20) Chestionarul de cercetare stiintificã reprezintã o tehnicã si corespunzãtor acesteia un

instrument ce se utilizeazã prin multiple procedee de cercetare.

21) Într-un chestionar, întrebările sunt ordonate logic şi psihologic.

22) Întrebările dintr-un chestionar au funcţia de stimuli declanşatori de comportamente verbale

sau nonverbale.

23) În investigarea fenomenelor socioumane nu există chestionare care să nu cuprindă întrebări

factuale.

24) Chestionarele de date factuale sunt complexe din punct de vedere al modului de concepere.

25) Întrebările de date factuale pot fi grupate în întrebări de cunoştinţe şi întrebări de

identificare.

26) În cadrul chestionarului o singură întrebare va permite cercetătorului stabilirea opiniei

indivizilor faţă de problemele sociale puse în discuţie

2
27) Chestionarele speciale sunt chestionarele cel mai des întâlnite în cercetarea sociologică.

28) Prin intermediul chestionarului „omnibus” se surprinde interacţiunea şi condiţionarea

faptelor şi fenomenelor sociale.

29) Prin intermediul chestionarelor speciale se poate recolta un număr mai mare de informaţii
decât prin chestionarului „omnibus” .

30) Chestionarele „omnibus” presupun costuri mai ridicate decât aplicarea chestionarelor
speciale pentru fiecare fapt social în parte.

31) Întrebãrile închise dintr-un chestionar faciliteazã prelucrarea si analiza statisticã a

informatiilor.

32) Întrebările deschise din chestionar se referă la procesul de actualizare a informaţiilor:

„recunoaşterea” acestora.

33) Întrebările deschise din chestionar pun în evidenţă opinii bine cristalizate şi consolidate.

34) Întrebările închise din chestionar dau un procent mai ridicat de nonrăspunsuri decât
întrebările deschise.

35) Întrebările deschise dintr-un chestionar presupun operaţii de codificare ulterioară a

răspunsurilor.

36) Chestionarele poştale permit utilizarea unor chestionare cu mai mulţi itemi.

37) Chestionarele poştale permit eliminarea efectului de interviu.

38) Prin utilizarea chestionarelor poştale în cercetarea sociologică se garantează caracterul

personal şi individual al răspunsurilor.

39) Întrebările de trecere, din structura chestionarului, au rolul de a opri trecerea unor categorii
de subiecţi la unele întrebări ulterioare.

3
40) Întrebarea filtru, din structura chestionarului, este o întrebare de contact cu subiectul
intervievat.

41) Întrebările de identificare servesc la analiza răspunsurilor din chestionar.

42) Efectul „halo”, din structura chestionarului, est e luat în consideraţie în cazul chestionarelor
omnibus, succesiunea temelor poate influenţa răspunsurile.

43) Interviul focalizat presupune investigaţia unor teme şi ipoteze de cercetare stabilite de către
cercetător.
.

44) În scop explorator, în prima fază a cercetării, poate fi utilizat interviul standardizat,
structurat.

45) Documentele sociale permit elaborarea unor modele explicative ale fenomenelor sociale.

46) Analiza documentelor sociale constituie o metodă complementară de investigaţie

sociologică.

47) În cercetarea socio-umană biografia socială este utilizată ca alternativă metodologică, nu

doar ca sursă de informare.

48) Dificultăţile de recoltare a unui număr suficient de documente personale în vederea obţinerii
reprezentativităţii redau menţinerea acestei surse de informare în limitele metodologiei
cercetării.

49) Analiza conţinutului comunicării se opreşte la descrierea comunicării fără să-şi propună
testarea ipotezelor.

50) Analiza conţinutului comunicării oferă posibilitatea de cuantificare a documentelor scrise.

51) Analiza conţinutului comunicării presupune doar analiza conţinutului manifest al

comunicării.

4
52) Scopul analizei conţinutului comunicării este identificarea, descrierea obiectivă şi
sistematică a conţinutului manifest şi/sau latent al comunicării.

53) Unitatea de context din cadrul analizei conţinutului comunicării este mai mică sau cel mult
egală cu unitatea de înregistrare.

54) Analiza conţinutului comunicării impune eşantionarea atunci când se realizează analiza
documentelor personale sau conţinutul unui articol de ziar:

55) În cadrul analizei conţinutului comunicării analiza tendinţei evidenţiază orientarea pozitivă,
negativă sau neutră, în raport cu o anumită temă, a celui ce transmite mesajul.

56) Observaţia ştiinţifică trebuie să utilizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar dacă prin
seredipitate se pot formula ipoteze noi.

57) Observaţia spontană utilizează ipoteze explicite de analiză.

58) Observaţia nestructurată presupune existenţa unei grile de categorii şi ipoteze dinainte
stabilite.

59) Observaţia participativă are un caracter descriptiv şi adesea este utilizată în cercetarea
sociologică în scop explorativ.

60) În cercetare psihosociologică, valoarea metodei experimentale este dată de capacitatea

acesteia de verificare a ipotezelor cauzale.

61) Metoda experimentului presupune intervenţia activă a cercetătorului pe toată durata de

desfăşurare a acestuia.

5
MULTIPLE CHOICE

1) În obiectul de cercetare al unei anchete sociologice intră:

A. speculaţii teoretice.
B. opinii, comportamente ale oamenilor;
C. aspiraţii, trebuinţe, motivaţii ale conduitelor oamenilor;
D. caracteristici socio-demografice;
E. caracteristici ale mediului social şi modului de viaţă al oamenilor.

1 B+C+D+E
2 A+C+D
3 B+C+D
4 A+B

2) Metoda anchetei sociologice permite cercetătorului:

A. descrierea faptelor sociale cercetate;

B. analiză pur speculativă;
C. tipologizarea faptelor sociale;
D. cunoaşterea spontană a faptelor sociale;
E. verificarea ipotezelor de cercetare;
F. oferirea de explicaţii cauzale, teoretice;
G. oferirea de explicaţii subiective.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C+E+F
4 A+F+G

3) Aplicarea anchetei sociologice presupune:

A.cunoaşterea ştiinţifică a realităţii sociale;

B.proces de influenţare, instruire a subiecţilor investigaţi;
C.formularea unor prejudecăţi asupra realităţii studiate;
D.cunoaşterea spontană a realităţii sociale.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+B
4 B+C

4) Autorul care denumeşte ancheta, „calea regală” a investigaţiei sociologice este :

1 Paul Lazarsfeld
2 Dimitrie Gusti
3 Rene Konig
4 Jan Szezepanski

6
5) Numiţi autorul care consideră ancheta sociologică „un tip de cercetare sociologică perfectă”
:

1 Robert Merton
2 Jan Szezepanski
3 Madeleine Grawitz
4 Emile Durkheim

6) Ancheta sociologică semnifică :

1 metodă de cercetare;
2 ipoteza (ipotezele) de cercetare;
3 instrument de investigaţie.

7) Factorii de distorsiune, în cadrul anchetei sociologice, sunt determinaţi de:

A.subiectul anchetat;
B.operatorii de anchetă;
C.eşantionare greşită;
D.instrumente de anchetă greşit elaborate;
E.formalizarea excesivă a chestionarelor.

1 A+B+C
2 A+B+C+D+E
3 B+D+A
4 A+C

8) Specificul sondajului de opinie publică este dat de faptul că:

A.îşi propune confruntarea opiniilor cu fenomenele obiective care le determină;

B.se opreşte la date de ordin subiectiv;
C.permite recoltarea rapidă de a informaţiilor;
D.vizează studiul opiniilor.

1 A+B+C
2 A+B
3 C+D
4 B+C+D

7
 9) Instrumentele de investigaţie specifice sondajului de opinie publică sunt:

A.interviul nestandardizat, nestructural;

B.ghidul de interviu;
C.observaţia;
D.experimentul;
E.chestionarul;
F.analiza documentară.

1 A+E
2 B+C+D
3 B+E
4 A+D+C

10) Întrebările din cadrul chestionarului sociologic sunt construite în funcţie de:

A.opiniile, atitudinile, comportamentul subiecţilor;

B.tema şi obiectivele cercetării;
C.ipotezele cercetării;
D.indicatorii obţinuţi prin analiza operaţională.

1 A+B+C+D
2 B+C
3 A+C
4 B+C+D

11) În cadrul chestionarului întrebările au funcţia de :

1 indicatori cu ajutorul cărora au fost definite operaţional conceptele;

2 principii axiologice;
3 principii metodologice.

12) Prin intermediul chestionarului se urmăreşte:

A.descoperirea unui fapt neaşteptat, aberant şi capital;

B.descrierea obiectivă a realităţii sociale;
C.testarea ipotezelor de cercetare;
D.analiza subiectivă a unei realităţi sociale.

1 A+B+C+D
2 A+D
3 B+C
4 A+C

13) Chestionarele de date factuale vizează:

1 opinii, motivaţii, atitudini, comportamente ale oamenilor;

2 fapte şi situaţii ce nu pot fi observate direct;
3 vârsta, sexul, locul de naştere, starea civilă, domiciliul, profesia, studiile etc

8
14) Chestionarele de date factuale sunt:

1 chestionare de tip administrativ;

2 chestionare speciale;
3 chestionare de opinie;
4 chestionare omnibus.

15) Este recomandabil ca, într-un chestionar, întrebările de identificare (sau de clasificare) să fie
plasate:

1 la începutul chestionarului;
2 la mijlocul chestionarului;
3 la sfârşitul chestionarului.

16) Chestionarul de opinie se referă la:

1 caracteristicile socio-demografice ale populaţiei cercetate;

2 fapte şi situaţii obiective;
3 fapte care nu pot fi observate în mod direct.

17) Chestionarele speciale reprezintă:

1 chestionare axate pe mai multe teme de cercetare;

2 chestionare de opinie;
3 chestionare axate pe o singură temă de cercetare;
4 chestionare de tip administrativ;

18) Chestionarul „omnibus” reprezintă :

1 chestionare precodificate;
2 chestionare axate pe mai multe teme de cercetare;
3 chestionare axate pe o singură temă de cercetare;
4 chestionare cu întrebări scalate.

19) Chestionarele cu întrebări închise presupun:

A.libertatea subiectului intervievat în formularea răspunsului;

B.răspunsul subiectului trebuie să se încadreze într-una din categoriile propuse de
cercetător;
C.întrebări la care variantele posibile de răspuns sunt dinainte fixate.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

9
20) Inconvenientul major al întrebărilor închise, în cadrul chestionarului, este determinat de:

1 operaţiile de postcodificare a răspunsurilor;

2 consemnarea dificilă a răspunsurilor;
3 sugestibilitatea pe care o implică prezentarea precodificată a răspunsurilor.

21) Avantajele chestionarelor cu întrebări închise sunt date de:

A.uşurinţă în consemnarea răspunsurilor;

B.bogăţia informaţiilor ce se obţin;
C.nu există riscul sugestibilităţii răspunsurilor;
D.uşurinţă în alegerea răspunsurilor din partea subiecţilor.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+D
4 A+C

22) Avantajele chestionarelor cu întrebărilor deschise, sunt:

A.obţinerea unor informaţii bogate asupra temelor abordate;

B.uşurinţă în consemnarea răspunsurilor;
C.evitarea operaţiilor de postcodificare a răspunsurilor;
D.nu există riscul sugestibilităţii răspunsurilor.

1 A+D
2 A+B+C+D
3 A+B
4 C+D

23) Administrarea chestionarelor prin intermediul operatorilor de anchetă pres upune:

A.costuri reduse;
B.posibilitatea apariţiei fenomenului de supra-sondare,
C.eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de anchetă,
D.posibilitatea înregistrării unor date de observaţie.

1 A+C
2 B+D
3 A+D+B
4 B+C+D

10
24) Administrarea chestionarului prin intermediul operatorilor presupune:

A.obţinerea unor rate mari de răspunsuri;

B.se asigură spontaneitatea răspunsurilor;
C.timp redus de desfăşurare a anchetei.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+B

25) Un bun operator de anchetă trebuie să respecte o serie de aspecte:

A.să respecte succesiunea întrebărilor;

B.să obţină cu orice preţ răspunsuri;
C.să înregistreze fidel răspunsurile;
D.să nu manifeste empatie;
E.să intervieveze numai subiecţii cuprinşi în eşantion.

1 A+B+C+D
2 B+D
3 A+C+E
4 A+D

26) Întrebările filtru, din structura chestionarului au următoarea funcţie:

1 de a destinde subiectul;
2 e a marca în structura chestionarului apariţia unei noi grupe de întrebări referitoare la o
altă problemă;
3 de a opri trecerea unor categorii de subiecţii la întrebările succesive;
4 de a provoca explicaţii în raport cu diferitele opinii exprimate.

27) Efectul „halo”, din structura chestionarului, presupune:

1 trecerea de la general, la particular ( se realizează o trecere firească pentru punerea unei

întrebări personale);
2 contaminarea răspunsurilor datorate, în special, aşezării întrebărilor;
3 subiectul anchetat este ajutat să dea răspunsul la o întrebare care vizează generalul.

28) Ancheta pe bază de interviu presupune:

A.comunicarea verbală obişnuită;

B.obţinerea de informaţii verbale;
C.testarea ipotezelor de cercetare

1 B+C
2 A+B+C
3 A+C

11
29) Scopul în care este utilizat interviul în ştiinţele socio-umane, este:

A.de recoltare a unor informaţii suplimentare celor obţinute prin alte metode şi tehnici;
B.de recoltare a informaţiilor în vederea testării ipotezelor;
C.de recoltare a unor informaţii ce vor permite formularea unor ipoteze (scop explorator).

1 A+C
2 A+B+C
3 B+C

30) Interviul nondirectiv este:

A.interviu în profunzime;
B.interviu structurat, standardizat;
C.interviu pe bază de ghid de interviu;
D.interviu nedirecţionat de către operator.

1 A+B+C+D
2 B+D
3 A+C
4 A+D

31) Sociologul care a utilizat pentru prima dată interviul focalizat este :

1 Paul Lazarsfeld
2 Robert Merton
3 Dimitrie Gusti
4 Traian Herseni

32) Documentele sociale sunt marcate de:

A.specificitatea (particularitatea) temei şi a obiectivelor cercetării;

B.specificitatea (particularitatea) epocii în care au fost elaborate;
C.personalitatea autorilor.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

33) Recensământul populaţiei reprezintă:

A.formă de observare statistică;

B.document cifric public oficial;
C.document cifric personal oficial.

1 A+C
2 A+B+C
3 A+B

12
34) Utilizarea documentelor necifrice personale neoficiale în cercetarea sociologică surprinde:

1 ambivalenţa subiectiv-obiectiv, individual-social;

2 ambivalenţa comprehensiune- explicaţie;
3 date de ordin statistic

35) În cercetarea sociologică axată pe studiul documentelor personale trebuie să se respecte

următoarele cerinţe metodologice:

A.adaptare la tema cercetării;

B.adaptare la chestionar;
C.fidelitate şi validitate;
D.reprezentativitate;
E.număr necesar şi suficient pentru atingerea obiectivelor cercetării.

1 A+B+C
2 A+D+E
3 A+C+D+E
4 A+C

36) Scopul în care sunt utilizate biografiile sociale în cercetarea sociologică:

A.în faza iniţială a cercetării, ca bază intuitivă, pentru elaborarea ipotezelor;

B.ca sursă principală de informaţii;
C.ca material ilustrativ, pentru verificarea ipotezelor;
D.ca instrument fundamental al tehnicii interviului;
E.ca metodă complementară, alături de alte metode şi tehnici.

1 A+B+C+E
2 A+D
3 C+D+E
4 B+D+E

37) Analiza conţinutului comunicării apare ca reacţie la:

1 utilizarea chestionarului şi interviului;

2 modul subiectiv de analiză al documentelor personale;
3 modul subiectiv de analiză al criticii literare.

13
38) Analiza conţinutului comunicării reprezintă:

A.descrierea obiectivă şi sistematică a comunicării;

B.comunicarea directă, face-to-face dintre operator şi subiect;
C.o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă a comunicării;
D. analiză a comunicării verbale şi nonverbale.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C+D
4 A+D

39) Diferenţa specifică dintre analiza conţinutului comunicării şi alte metode şi tehnici o
constituie faptul că:

1 sunt analizate diferite documente sociale;

2 se ajunge la interpretări şi explicaţii diferite;
3 întregul conţinut al comunicării se clasifică în categorii de analize.

40) Unitatea de înregistrare, din cadrul analizei conţinutului comunicării reprezintă:

1 parte din comunicare ce urmează a fi caracterizată şi introdusă într-una din categoriile

schemei de analiză;
2 parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea categoriilor de analiză;
3 un element al analizei conţinutului care are funcţie de cuantificare,

41) Unitatea de numărare din cadrul analizei conţinutului comunicării are următoarele funcţii:

A.de cuantificare;
B.de a stabili orientarea pozitivă/negativă/neutră a unităţii de înregistrare;
C.de a exprima cantitativ unităţile de înregistrare şi de context;
D.de a transforma “datele brute” ale unui text în categorii de analiză.

1 A+B+C+D
2 B+C
3 A+C
4 A+B+C

14
42) Caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinescă categoriile de analiză utilizate în cadrul
analizei conţinutului comunicării sunt:

A.să fie pertinente;

B.să fie cuantificabile;
C.să fie exclusive;
D.să fie exhaustive;
E.să fie complementare;
F.să fie obievtive.

1 A+B+C+D
2 B+C+D+E
3 A+D+E
4 A+C+D+F

43) Categoriile de analize elaborate în cadrul analizei conţinutului comunicării sunt stabilite în
funcţie de :

A.rezultatele cercetării;
B.materialul analizat;
C.metodele şi tehnicile de cercetare;
D.ipotezele de cercetare.

1 A+D+C
2 A+B+D
3 B+D
4 A+D

44) În cadrul analizei conţinutului comunicării, analiza frecvenţelor presupune:

A.determinarea cantitativă a unităţilor de înregistrare;

B.determinarea calitativă a unităţilor de înregistrare;
C.frecvenţa de apariţie a unităţilor de numărare în cadrul comunicării;
D.frecvenţa de apariţie a unităţilor de înregistrare în categoriile de analiză.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C
4 A+D

15
45) Prin validitatea analizei conţinutului comunicării se urmăreşte:

A.relevanţa caracteristicilor textului pentru verificarea ipotezelor cercetării;

B.elaborarea corectă a categoriilor de analiză;
C.elaborarea corectă a ghidului de interviu;
D.identificarea corectă a unităţilor de analiză.

1 A+B+C+D
2 A+C
3 A+B+D
4 A+D

46) Cercetari sociologice concrete care să se fundamenteze pe metoda observaţiei sociologice şi

valorificate sub forma de “monografii sociologice “ au fost realizate, la noi de către:

1 Spiru Haret
2 Petre Andrei
3 Dimitrie Gusti
4 Constantin Rădulescu Motru

47) Cercetarea sociologică concretă bazată pe metoda observaţiei se caracterizează prin:

A.se limitează la eşantioane mici;

B.interpretările statistice şi cuantificarea se pot realiza într-o mică măsură;
C.nu necesită calificare profesională a celui care o aplică.

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C

48) Observaţia ştiintifică prezintă următoarele caracteristici:

A.este fundamentată teoretic;

B.nu este sistematică;
C.este analitică;
D.este metodică.

1 A+B
2 A+C+D
3 B+C+D
4 A+D

16
 49) Caracteristicile esenţiale ale experimentului psihosocial sunt:

A.experimentul este observaţie provocată;

B.experimentul este instrument al anchetei sociologice;
C.presupune situaţia experimentală controlată,
D.presupune măsurarea efectelor manipulării variabilei independente asupra variabilei
dependente.

1 A+B+C+D
2 A+D
3 A+C+D
4 B+C+D

50) Conceptele de bază în metodologia experimentului psihosocial sunt:

A.variabilele experimentale şi de control;

B.controlul situaţiei experimentale;
C.grup experimental şi grup martor;
D.moment experimental;
E.situaţie experimentală.

1 A+D+E
2 A+B+C+D
3 B+C
4 A+B+C+D+E

SHORT ANSWER

1) Definiţi metoda anchetei sociologice:

2) În cadrul anchetei sociologice coeficientul de eroare datorat subiectivităţii populaţiei

nvestigate este depăşit prin:

3) Definiţi sondajul de opinie publică:

4) Definiţi chestionarul sociologic.

5) Enumeraţi factorii ce pot determina distorsiuni în ancheta pe bază de chestionar:

6) Dati exemplu de întrebări trihotomic precodificate.

17
 7) Daţi exemplu de întrebare scalată, cu element neutru.

8) Daţi exemplu de întrebare scalată, cu perechi de răspunsuri.

9) Daţi exemplu de întrebare precodificată cu evantai de răspunsuri

10) Definiţi efectul „halo” din structura chestionarului:

11) Definiţi efectul de poziţie, din structura chestionarului:

12) Cum defineşte A. Kaplan tehnica analizei conţinutului comunicării ?

13) Prezentaţi schema lui Harold D. Lasswell de analiză a conţinutului comunicării.

14) Cum defineşte B.Berelson (1952) analiza conţinutului comunicării ?

15) Cum defineşte Roger Pinto şi Madeleine Grawitz (1967) analiza conţinutului comunicării ?

16) Cum defineşte Ole Holsti analiza conţinutului comunicării ?

17) Cum definim unitatea de context din cadrul analizei conţinutului comunicării?

18) Cum se calculează indicele de analiză a tendinţei când se ia în considerare conţinutul total al
comunicării?

19) Cum se calculează indicele de analiză a tendinţei când se ia în considerare connţinutul

comunicării referitor la tema cercetată?

20) Cum defineşte Leon Festinger experimentul psihosociologic?

18