Teme Psihopatologie an III sem 1

Lector Dobranici Letitia – Facultatea Psihologie, Universitatea Spiru Haret

1. Tema 1. Obiectul si conŃinutul psihopatologiei. Modele în psihopatologie.
RelaŃia psihopatologiei cu psihologia si psihiatria.
Intrebari:
Conform cărui model psihopatologic a fost construit DSM IV?
Cum se numeste teoria lui Abramson, îteasdale si Seligman conform
modeluilui cognitivist?
Ce studiaza etnopsihopatologia?
Care sunt ramurile psihopatologiei explicative?
Care sunt ramurile psihopatologiei descriptive?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 (Pag. 15-26)
2. Tema 2. Nivele psihopatologice.
Intrebari:
Enumerati criteriile care definesc o psihoza
Cui apartine termenul de endogenitate?
Care sunt elementele definitorii ale unei tulburari functionale?
Cum pot fi clasificate psihogeniile?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007, pag (149-151; 186-192)
3. Tema 3. Psihopatologia percepŃiei.
Intrebari:
Care sunt tulburările senzaŃiilor?
Ce sunt agnoziile?
Ce sunt iluziile?
Enumerati fenomenele de tip halucinator înrudite cu halucinaŃiile.
Care sunt caracteristicile halucinaŃiilor psiho-senzoriale?
Care sunt caracteristicile halucinaŃiilor psihice (pseudohalucinaŃiile)?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007, pag. (42-52)
4. Tema 4. Psihopatologia atenŃiei si memoriei.
Intrebari:
Ce este hipoprosexia?
Ce este anecforia?
Care sunt cracteristicile amneziei anterograde?
Care sunt caracteristicile amneziei retrograde?
Ce sunt confabulatiile?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 (pag. 52-60)
5. Tema 5. Psihopatologia gândirii.
Intrebari:
Care sunt tulburările în discursivitatea gândirii?
Care sunt tulburările în ritmul gândirii?
Care sunt tulburările în fluenŃa gândirii?
Care sunt tulburările operaŃionale ale gândirii?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007, pag.60-64
6. Tema 6. Psihopatologia comunicării verbale.
Intrebari:
Care sunt tulburările expresiei verbale?
Care sunt tulburările semanticii si sintaxei?
Care sunt tulburările expresiei grafice?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007, pag 64-69
7. Tema 7. Tulburări ale comunicării nonverbale
Intrebari:
Care sunt tulburările Ńinutei?
Care sunt tulburarile mimicii?
Care sunt tulburarile de gestica?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 pag 69-71
8. Tema 8. Tulburările afectivităŃii.
Intrebari:
Hipotimiile.
Hipertimiile
Anxietatea,
Sindromul depresiv,
Disforiile,
Euforia,
Sindromul maniacal.
Tulburări ale dinamicii dispoziŃionale
Tulburări ale emoŃiilor elaborate.
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 pag 89-100
9. Tema 9. Psihopatologia voinŃei.
Intrebari:
Ce este parabulia?
Ce este hipobulia?
Ce este impulsivitatea?
In ce instante psihopatologice apare hiperbulia?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 pag 71-73
10. Tema 10. Comportamente agresive extreme.
Intrebari:
Care sunt ipostazele clinice ale agresivitatii?
Cum este definit suicidul?
Care sunt instantele fenomenului suicidar?
Ce este suicidul dual?
Care sunt factorii de risc pentru suicid?
Ce este homicidul?
Ce este infanticidul?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 pag 100-121
11. Tema 11. Tulburările conduitei motorii.
Intrebari:
Ce este raptusul?
Ce sunt impulsiunile?
In ce circumstante psihopatologice apare agitatia?
In ce circumstante psihopatologice apare inhibitia psihomotorie?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 pag.84-89
12. Tema 12. Psihopatologia constiinŃei.
Intrebari:
Care sunt tulburările clarității câmpului de constiinŃă?
Ce este starea crepusculară?
Ce este personalitatea multiplă?
Ce este confuzia mintală?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 pag 73-84
13. Tema 13. Psihopatologia organică legată de vârstă.
Intrebari:
Ce este sindromul psihoorganic cronic deteriorativ?
Care sunt diferentele intre imbătrânirea normală si cea patologică?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 pag 231-232
14. Tema 14. Tulburările de personalitate.
Intrebari:
Care sunt in general trăsăturile caracteristice tulburărilor de personalitate?
Ce complicaŃii ale tulburărilor de personalitate cunoațteți?
Cum se caracterizeaza personalitatea paranoida?
Din ce cluster de personalitate face parte tulburarea schizotipală a
personalității?
Care sunt trăsăturile tulburării de personalitate borderline?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 123-147
15. Tema 15. Psihopatologia adicŃiei.
Intrebari:
Ce se intelege prin conceptul de adicŃie –“addiction”?
Ce este dependenŃa.?
Ce se înțelege prin sevraj?
Ce se înțelege prin “craving”?
Tudose F., Psihopatologia si orientari psihoterapeutice in psihiatrie., edit.
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007 pag 252-276

GENETICA COMPORTAMENTULUI UMAN

C U P R I N S- Tematica examen
Sursa : Sinteza de pe net
I.Cauzalitate si motivaŃie în etologie. Cauze eficiente si cauze declansatoare.
MotivaŃia în contextul cauzalităŃii. Originile si tipurile motivaŃiei.
II.Finalitatea actelor comportamentale. Homeostazia la niveluri joase ale entropiei,
ca parametru ce caracterizează starea globală (bio-psihologică) a fiinŃei animale si
starea globală (bio-psiho-socio-culturală) a fiinŃei raŃionale.
III.Instinct si învăŃare: continuitate si discontinuitate în determinarea
comportamentelor.
IV. Bazele biologice ale instinctelor: pattern-uri preformate.
V. ÎnvăŃare prin condiŃionare.
VI. Factori ce condiŃionează comportamentul uman.
VII.Categorii de comportamente umane
TEME TESTAREA PSIHOLOGICĂ (PERSONALITATEA)
1. ImportanŃa psihodiagnozei în psihologie
1.3. Diagnoza personalităŃii. GeneralităŃi
1.4. Între nomotetic si idiografic
1.5. Rolul trăsăturilor de personalitate si a situaŃiilor în determinarea
comportamentului
1.6. Aspecte deontologice ale cercetării si evaluării personalităŃii
1.7. CerinŃe generale si etape în elaborarea testelor de personalitate
1.8. Strategiile de construire a chestionarelor de personalitate
2. Testele de personalitate
2.1. Atitudinea subiecŃilor în faŃa testelor de personalitate
2.2. Clasificarea testelor de personalitate
2.3. Testele de personalitate de adaptare
2.4. Chestionarele de atitudini
2.5. Chestionarele de interese
2.6. Chestionarele de temeperament
2.7. Chestionarele si testele de personalitate multidimensionale
3. Fcatori ai personalităŃii descrisi de H. J. Eysenck: conŃinuturi si
cercetări experimentale
3.1. Definirea conceptelor de introversie, extraversie, neuroticism si
temperament
3.2. Inventarul de Personalitate Eysenck (E.P.I.)
3.3. Chestionarul de Personalitate Eysenck (E.P.Q)
4. Chestionarul de tendinŃe accentuate Schmiescheck
4.1. Prezentarea generală a testului si a teoriei ce a stat la baza
elaborării acestuia
4.2. Descrierea celor 10 trăsături accentuate
5. ConcepŃia lui R. B. Cattell si chestionarele de personalitate
5.1. Perspectiva lui R. B. Cattell asupra trăsăturilor de personalitate
5.2. Chestionarul 16 Factori Primari (16 PF)
5.3. Chestionarul de personalitate pentru adolescenŃi (H.S.P.Q.)
5.4. Chestionarul “C” Cattell
6. Chestionarul de Personalitate California
6.1. Perspectiva lui H. Gough privind dimensiunile interrelaŃionale
6.2. Varianta din 1972 a Inventarului de Personalitate California
6.3. Interpretarea foii de profil CPI
6.3.1. Validarea profilului
6.3.2. Strategii de interpretare corelativă a dimensiunilor ce au relevanŃă
din profilul CPI
6.4. Varianta 1987 a CPI si modelul cuboid
Bibliografie: Notiuni de testarea personalităŃii, Gabriela Popescu, Editura
FundaŃiei România de Mâine, preprint
Exemplificări
Cap. 1
Abordarea nomotetica priveste analiza individului in globalitatea sa, fiind o abordare
dinamica ce presupune considerarea tuturor componentelor in interactiune.
Unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai orientarii situationiste, cel conform
caruia predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a
persoanei respective in situatii similare este Mischel.
Care sunt caracteristicile dominante ale definitiilor personalitatii observate de Perron,
in numeroasele definitii ale personalitatii?
Termenul care desemneaza constructia teoretica elaborata in psihologie in scopul
intelegerii si explicarii modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul
psihofiziologic este cel de:
Care este ultima etapa, prin care se finalizeaza procesul de elaborare al testelor de
personalitate, etapa in care forma finala a testului este aplicata unui esantion de subiecti,
urmarindu-se aplicarea instructajului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp a testului?
Cap. 2
Testul de adaptare care a fost folosit pentru prima data in 1918 si care a fost elaborat
in incercarea de a standardiza interviul psihiatric pentru a-l adapta testarii pe loturi mari de
subiecti, intens folosit in timpul primului razboi mondial in Europa este:
Testul care poate fi descris ca o proba de atitudini fata de propriile posibilitati si
performante, prin care se diagnosticheaza performantele efective, aspiratiile, evaluarea
propriilor performante potentiale si ajustarea acestora pe parcursul testului este:
Chestionarul temperamental publicat in 1949 care suprinde 300 itemi, pentru fiecare
din cele 10 scale fiind alocati 30 itemi este chestionarul:
Proba care a fost elaborata de Storke B. Hatway si Ch. L. McLinley, referitoare la 20
de caracteristici cum ar fi sanatatea generala, simptome neurologice, psihosomatice si care
cuprinde 550 itemi trecuti pe cartonase poarta denumirea de:
O contributie importanta in psihologia romaneasca, si anume elaborarea Metodei
Aprecierii Obiective a Personalitatii, prezentata la Congresul International de Psihotehnica de
la Viena (1937) ii apartine lui:
Cap. 3
Cum prezenta Eysenck organizarea pe nivele a sistemului de personalitate:
Carui tip psihologic descris de H.J. Eysenck ii apartin caracteristicile:
comunicabilitate, sociabilitate, optimism, cooperare, activ, dinamic, cu initiativa, spontan,
impulsiv.
H.J. Eysenck a descris prin urmatoarele caracteristici: tacut, retras, cu un numar
limitat de prieteni, constant in preocupari, tipul:
Cine este psihiatrul elvetian care a formulat inaintea lui H.J. Eysenck, ideea tipologiei
extraversie-neuroticism?
Neuroticismul, ca trasatura fundamentala a personalitatii, este prezentata de H.J.
Eysenck astfel:
Cap. 4
Care sunt principalele criterii prin care pot fi diferentiate personalitatile accentuate de
cele obisnuite?
Mecanismul psihic ce sta la baza firii demonstrative ca insusire accentuata, in
viziunea lui K. Leonhard, este cel de:
Care este principalul avantaj al firii demonstrative in teoria prezentata de K.
Leonhard?
Exacerbarea trasaturii hiperexacte corespunde tulburarii:
Grija hiperexactului pentru starea personala, evitarea exceselor si a potentialilor
factori ce pot afecta sanatatea, sunt caracteristici ce pot evolua in:
Cap. 5
In viziunea lui R.B. Cattell factorul este descris ca fiind:
In viziunea lui R.B. Cattell fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii sunt:
Tehnicile principale folosite in cercetarile ce au vizat problema varstei si a stabilitatii
factoriale, realizate de autori cum sunt Cattell, Peterson, Eysenck au fost urmatoarele:
Factori de ordin secundar, cuprinsi in testul PF16, elaborat de Cattell, au semnificatia
de :
Intr-o cercetare realizata in 1966, Cattell si Sealy au ajuns la concluzia ca aspectele
majore ale personalitatii se schimba de-a lungul adolescentei, schimbari ce sunt diferite in
functie de sex, astfel:
Cap. 6
Inventarul de Personalitate California, una din cele mai celebre probe de evaluare a
personalitatii, in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate in diferite domenii de activitate a
fost elaborat de:
CPI a fost conceput pentru a evalua normalitatea psihica inteleasa ca o realitate
dinamica, aflata in interrelationare, fiind construit ca un instrument paralel pentru un alt
instrument destinat psihopatologiei, si anume:
Prima etapa in interpretarea foii de profil CPI este reprezentata de:
In interpretarea foii de profil CPI, scorurile mari la toate scalele, in special Gi apar in
cazul in care:
In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea
conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si
sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume:

TEME PSIHOLOGIA CREATIVITĂłII

1. NoŃiuni introductive: 1.1. Delimitări conceptuale; 1.2. DefiniŃii ale creativităŃii;
1.3. Dimensiunile creativităŃii; 1.4. Nivele ale creativităŃii
Pag. 5 - 11
2. Teorii asupra creativităŃii: 2.1.Teoria psihanalitică; 2.2. Teoria asociaŃionistă;
2.3. Teoria gestaltistă; 2.4. Teoria behavioristă; 2.5. Teoria umanistă; 2.6. Teoria
culturală sau interpersonală; 2.7.Teoria factorială; 2.8. Teoria cognitivă.
Pag. 14 - 20
3. Factorii creativităŃii: 3.1. Factori psihologici; 3.2. Factori biologici; 3.3. Factori
sociali; 3.4. Blocajele creativităŃii.
Pag. 28 - 46
4. Fazele procesului creator: 4.1. Prepararea; 4.2. IncubaŃia; 4.3. Iluminarea;
4.4. Verificarea; 4.5. Proces creator si produs creat.
Pag. 49 - 65
5. Formele creativităŃii: 5.1. Cativitatea individuală si de grup; 5.2. Creativitatea
stiinŃifică si tehnică si creativitatea artistică.
Pag. 69 - 84
6. Psihodiagnoza creativităŃii: 6.1. Metode de psihodiagnoza creativităŃii la copil;
6.2. Psihodiagnoza creativităŃii la adult.
Pag. 87 - 93
7. Stimularea creativităŃii: 7.2.1. Metode destinate personalităŃii creatoare; 7.2.2.
Metode destinate produsului creativ.
Pag. 109 - 118
8. Personalitatea creatoare: 8.1. InteligenŃă si creativitate; 8.2. Aptitudinile
speciale; 8.3. Stilul cognitiv; 8.4. MotivaŃie creatoare; 8.5. Atitudinile creatoare.
Pag. 123 - 130
9. Supradotarea si creativitatea: 9.1. Definirea supradotării; 9.2. Detectarea si
stimularea copiilor superior înzestraŃi; 9.3. Creativitate si supradotare.
Pag. 136 - 140
Bibliografie: Psihologia creativităŃii, Gabriela Popescu, Editura FundaŃiei România
de Mâine, Bucuresti, 2004, 2007
Exemplificări
Cap. 1
Termenul de creativitate a fost introdus în psihologie de către:
Caracteristicile esenŃiale ale produsului creator sunt originalitatea si utilitatea
socială.
Printre criteriile prin care putem diferenŃia activitatea creatoare de cea
reproductivă există si următoarele:
Cap. 2
S. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate si
prin autorealizarea individului.
Behavioristii apreciază că potenŃialul creator al unui individ este influenŃat
preponderent de modul în care au fost recompensate iniŃiativele sale creative.
Factorii interni ai gândirii creatoare amintiŃi de C. Rogers sunt:
În psihologia românească există un model factorial al creativităŃii, model ce-i
aparŃine lui:
Cap. 3
Flexibilitatea gândirii reprezintă volumul si rapiditatea debitului asociativ sau
numărul răspunsurilor obŃinute.
Trăsăturile caracteriale importante pentru stimularea creativităŃii sunt:
Afectivitatea este importantă pentru demersul creator pentru că asigură
energizarea si valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a
aptitudinilor speciale.
Factorul stilistic al personalităŃii ce redă modul în care experienŃele trăite se
reflectă la nivel individual este:
Factorul de natură biologică ce indică nivelul superior până la care se pot
dezvolta potenŃele creative, fără a garanta în mod obligatoriu atingerea acestora este:
Cap. 4
În modelul Mihaelei Roco procesul creator este descris ca un proces de
dezvoltare care implică 3 etape cu ponderi diferite în creaŃie.
În actul de creaŃie se impun tipurile de pregătire:
Principalele surse pe care le poate folosi creatorul în literatură, în derularea
etapei de pregătire sunt:
Iluminarea este o etapă de răscruce, în care are loc atât fructificarea eforturilor
din celelalte etape, cât si demararea activităŃii de execuŃie a produsului creator.
Mijloacele de exprimare ale creatorului în etapa de execuŃie, căreia îi este
specific un proces de gândire imaginativă, pot fi următoarele:
Cap. 5.
Este funcŃionalitatea grupului influenŃaŃă de performanŃele sau esecurile în
rezolvarea sarcinilor de către fiecare membru?
Eterogenitatea este stimulativă pentru creativitatea de grup când este prezentă
la nivel aptitudinal si motivaŃional si omogenitatea la nivelul stilurilor cognitive, al
atitudinilor, pregătirii si experienŃei profesionale.
Printre condiŃiile pe care trebuie să le îndeplinească o sarcină pentru a fi
abordată în grup menŃionăm:
Tipul de personalitate, reprezentat de cercetători si inventatori realizează
reflectarea realităŃii prin imagini abstracte, create prin limbaj este cel:
În tehnică reacŃiile publicului faŃă de produsele create sunt exprimate în
termeni:
Cap. 6
Analiza produselor activităŃii, ca metodă de estimare a creativităŃii la copii
presupune aprecierea:
Chestionarul Minnesota, ca metodă de evaluare a creativităŃii la copii
presupune estimarea activităŃilor:
Scalele lui J. L. Holland pentru evaluarea creativităŃii prezintă două variante:
una pentru investigarea creativităŃii artistice si una pentru evaluarea creativităŃii
stiinŃifice.
Prin metoda interaprecierii se pot identifica unele comportamente si
performanŃe creative, dar putem, de asemenea, să validăm prin metoda criteriului
extern, rezultatele obŃinute prin testele de creativitate.
Una din tehnicile metodei interaprecierii prin care evaluatorii, raportându-se la
un anumit criteriu stabilesc, în număr echitabil, care sunt primii si ultimii indivizi
dintr-un colectiv este:
Cap. 7
M. Stein considera că metodele psihoterapeutice influneŃează creativitatea în
următoarele direcŃii:
Specificul brainstorming-ului constă în separarea între etapa de elaborare a
ideilor si cea de evaluare a lor.
În etapa luminii rosii, se realizează evaluarea ideilor emise, considerându-se că
sedinŃa a avut succes atunci când au fost selectate un procent de:
Braisntorming-ul poate fi aplicat în domeniile:
Sinectica, una din metodele de stimulare a creativităŃii a fost elaborată de:
Cap. 8
Pentru E. P. Torrance potenŃialul creativ se conturează la nivel optim atunci
când există un anumit prag minim al inteligenŃei de aproximativ:
InteligenŃa simbolică permite operarea cu noŃiunile verbale, cu informaŃii sub
forma înŃelesurilor atasate cuvintelor.
Stilul cognitiv redă modul specific în care se exprimă inteligenŃa sau
creativitatea si este influenŃat de experienŃa personală si educaŃie.
În Sociodinamica culturii, A. Moles, formulează teoria.....................în care
vorbeste de straturile culturale dintr-o populaŃie, prin care se reflectă ponderea
creatorilor în raport de instrucŃia si nivelul cultural al diferitelor segmente sociale.
Cap. 9
Definirea supradotării a fost realizată în psihologie prin mai multe modalităŃi:
Între copii superior înzestraŃi si ceilalŃi au fost înregistrate diferenŃe la
următoarele nivele:
În 1977 este elaborat un model al supradotării intelectuale, model ce-i aparŃine
lui............si care prezintă dimensiunile esenŃiale ale supradotării: aptitudinile
intelectuale; latura afectiv-motivaŃională; creativitatea.

PSIHOLOGIA COMUNICĂRII
Întrebările din grila de examen îsi află soluŃia în manualul recomandat,
Matei Georgescu, Introducere în psihologia comunicării, Ed. FundaŃiei România de
Mâine, Bucuresti, 2007,
după cum urmează:
Concepte cheie care indică
domeniul întrebării
Pagini din manualul recomandat
Paradigmă
Psihologia limbajului
Intelect, raŃiune, speculaŃiune
Metacomunicare
pp. 11-22
Structural
TranzacŃional
RelaŃional
Fenomenologic
pp. 24-39
DefiniŃie de sine
Efectul pygmalion
Eu
Identificare
Personalitate interpersonală
Tip de personalitate
pp. 41-58
Comunicare paradoxală
Comunicare defensivă
Comunicare proiectivă
Comunicare nonviolentă
Comunicare persuasivă
Negociere
Comunicare eficientă
pp. 62-161
Comunicare în cuplu
Comunicare în grup
pp. 166.195

Psihologia familiei şi cuplului

Conf. Univ. dr. Diana Vasile
Tema 1
Clarificări conceptuale: cuplu, căsătorie, familie.
Întrebări:
1. Definiţi ce înseamnă pentru tine cuplul şi familia.
2. Există din punctul tău de vedere o vârstă potrivită pentru căsătorie?
3. Care este scopul formării unui cuplu? Dar acela al întemeierii unei căsătorii?
Tema 2
Tipuri de viaţă familială. Funcţiile familiei
1. Găseşte în experienţa ta de viaţă familială exemple de feedback pozitiv şi negativ.
2. Caracterizează subsistemele familiei din care faci parte şi tipul de graniţe dintre ele.
3. Caracterizează subsistemele familiei părinţilor tăi (bunicii cu părinţii) şi tipul de graniţe
dintre ele. Observă diferenţele care apar dintre cele două tipuri de familii. Comentează
cu un coleg ceea ce ai descoperit.
4. Celibatul constituie un tip de familie? Argumentează, indiferent dacă răspunzi cu DA sau
NU.
5. Cum se îndeplinesc funcţiile într-o familie monoparentală? Discută cu o colegă
diferenţele care apare din acest punct de vedere între familiile monoparentale cu mamă
şi cele cu tată.
Tema 3
Caracterizarea sistemului familial
1. Caracterizează relaţiile familiale din următoarea familie: o mamă cu o fată de 7 ani este
căsătorită de 2 ani cu un bărbat care vine în această căsătorie cu o altă fată de 10 ani.
2. Consideri că ar trebui inclus în tipurile de familie şi concubinajul (numit şi uniune liberă)?
Cum ai argumenta acest lucru?
3. Care sunt, în opinia ta, comportamentele care intră în rolul conjugal al soţiei şi care sunt
cele care intră în rolul conjugal al soţului. Există diferenţe? Ce fel de diferenţe?
4. Cum ai descrie relaţiile dintre fraţi, dacă într-o familie ar exista următoarea fratrie: un
băiat de 17 ani, o fată de 15 ani, o fată de 9 ani şi un alt băiat de 4 ani?
5. Care ar fi principalele provocări ale unei căsătorii între o româncă şi un american? Dar
între un român şi o americancă?
Tema 4
Etapele vieţii de familie
1. Caracterizează fiecare stadiu prin care a trecut familia în care ai crescut. Stai de vorbă cu
un coleg şi împărtăşiţi-vă caracterizările. Observaţi similarităţile şi diferenţele dintre
experienţele din fiecare stadiu aparţinând celor două familii.
2. Ia-ţi câteva minute pentru a viziona, în plan interior, filmul evenimentelor importante
din viaţa familiei tale. Observă cu atenţie acele resurse ale familiei care au facilitat
desfăşurarea evenimentelor plăcute şi depăşirea cu succes a celor neplăcute sau mai
puţin plăcute. Listează resursele familiei tale pe o foaie de hârtie. Discută cu colegul sau
colega ta de bancă resursele identificate şi grupaţi-le după următoarele criterii: resurse
umane, resurse non-umane, resurse comunitare. Stabiliţi, în grupuri de câte 4, care sunt
principalele caracteristici ale resurselor familiale. Realizaţi un poster cu aceste
caracteristici. (exerciţiu realizat de Elena Anghel, psiholog şi consilier şcolar.)
3. Stabileşte stadiul în care te afli acum cu familia pe care ţi-ai format-o şi menţionează
care sunt provocările pe care le întâmpini.
Tema 5
Procesele vieţii de familie. Iubirea. Comunicarea
1. Realizează o diadă cu un coleg (o colegă). Staţi de vorbă despre orice timp de 5 minute
fiecare, dar când vorbeşte celălalt, tu doar ascultă şi observă procesul de comunicare.
Adică urmăreşte atât CE spune, mesajul verbal, cât şi CUM spune, tonul, inflexiunile,
privirea, gesturile, poziţia corpului. Comentaţi ulterior împreună care elemente ar putea
facilita relaţiile voastre de cuplu şi care le-ar putea bloca.
2. Tu ce fel de dragoste manifeşti faţă de partenerul (partenera) ta? Argumentează.
3. Evaluează cele nouă tipuri de intimitate (descrise de D. Bagarozzi) din cuplul tău sau al
unui cuplu pe care îl cunoşti bine.
Tema 6
Transmiterea transgeneraţională
1. Care crezi că este propriul tău nivel de diferenţiere a sinelui? Argumentează. Apoi
împărtăşeşte acest lucru cu unul dintre colegii cu care te-ai simţi confortabil făcând asta.
Îţi spune ceva ceea ce simţi şi faci în împărtăşire despre abilităţile şi modul în care te
dezvălui?
2. În ce situaţii te-ai distanţat emoţional de membrii familiei tale şi în ce momente ai
fuzionat?
3. Ce consecinţe au decurs din poziţia ta în fratrie?
Tema 7
Stres şi traume familiale
1. Analizează un eveniment stresant prin care a trecut familia ta şi stabileşte care au fost
modalităţile de reacţie ale membrilor familiei şi a familiei în ansamblu.
2. Ai următorul caz: o familie compusă din mamă, tată, un băiat de 10 ani şi o fată de 6 ani.
Ambii părinţi au serviciu, cu program de la 9 la 18. Fetiţa urmează să intre şi ea la şcoală.
Băiatul trece clasa a IV-a. De doi ani băiatul merge singur la şcoală, iar înainte mergea cu
bunica. Bunica între timp s-a îmbolnăvit grav şi cei doi soţi au angajat o infirmieră să o
ajute. Bunica locuieşte separat, într-un apartament apropiat de cel al familiei. Cum
credeţi că va face această familie faţă noii schimbări?
3. Realizează împreună cu un coleg o analiză comparativă între efectele abuzului fizic
asupra unui copil de 10 ani şi decesul unui părinte.
4. Care crezi că ar putea fi efectele unui divorţ într-o familie asupra generaţiilor viitoare?
Tema 8
Evaluarea familială
1. Fă-ţi o grilă de evaluare folosind elementele pe care ţi le-am sugerat mai sus care să te
ajute să realizezi rapid o evaluare familială.
2. Realizează o evaluare familială a familiei tale şi a colegului (colegii) tale. Apoi faceţi
schimb de proiecte şi observaţi şi comentaţi diferenţele apărute.
Tema 9
Dezvoltarea identităţii sexuale
1. Descrie în maxim 350 de cuvinte concepţia ta cu privire la sexualitatea ta. După ce
terminăm cursul, revezi descrierea şi analizează dacă apar idei noi sau anumite emoţii.
2. Dă-ţi câteva minute în care să te aşezi comod şi să îţi reaminteşti care au fost persoanele
care au avut impact asupra dezvoltării tale sexuale. Cine ţi-a fost model? Pe cine ai
imitat? Cu cine te-ai identificat?
Tema 10
Feminitate şi masculinitate
1. Ce presupune, în concepţia ta, a fi femeie? Dar bărbat?
2. Caracterizează prin trei sau cinci cuvinte femeile din familia ta. Apoi fă la fel pentru
bărbaţii din familia ta. Observă dacă există un anume model feminin sau un model
masculin. Tu te regăseşti în el?
Tema 11
Evaluarea familiei
1. Construieste-Ńi genograma (sau ia-o pe cea care ai făcut-o la capitolul 3) si interpreteaz-o
cât de aprofundat poŃi. După ce ai făcut tot ce ai putut, roagă un coleg să o interpreteze si
el. ComentaŃi apoi diferenŃele de interpretare si găsiŃi explicaŃii pentru ele.
2. Realizează genograma unei persoane cunoscute, dar nu foarte apropiată emoŃional de tine
(pentru a-Ńi păstra obiectivitatea si a putea sesiza pattern-urile transmise
transgeneraŃional). Care este nivelul ei de diferenŃiere a sinelui?
Bibliografie
1. MINULESCU, M., Introducere în analiza jungiană, Ed. Trei, Bucureşti, 2001.
2. MITROFAN, I., Familia de la A la Z, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1991.
3. MITROFAN, I., CIUPERCĂ, C., Psihologia relaţiilor dintre sexe, Bucureşti, Ed. Alternative,
1997.
4. MITROFAN, I., CIUPERCĂ C., Introducere în psihosociologia şi psihosexologia familiei,
Bucureşti, Ed. Alternative, 1997.
5. MITROFAN, I. (coord.), Psihopatologia, psihoterapia şi consilierea copilului, Bucureşti, Ed.
SPER, 2001.
6. NICHOLS, M.P., SCHWARTZ, R.G., Family Therapy. Concepts and Methods, Boston, Allyn &
Bacon, 1991.
7. VASILE, D., Introducere în psihologia familiei şi psihosexologie, Bucureşti, Ed. Fundaţiei
România de Mâine, 2006
PSIHOLOGIA MUNCII
I. Metode de descriere si analiză a muncii:
11
1. Metode de culegere a datelor în psihologia muncii comune
cu alte discipline
1.1. ObservaŃia p.21
1.2. Ancheta p. 21-22
1.3. Analiza produselor activităŃii p. 22
2. Metode specifice psihologiei muncii
2.1. Metoda timpilor si a miscărilor p. 23
2.2. Metoda incidentului critic p. 24
2.3. Analiza erorilor p. 24
2.4. Lista de control (check-list-ul) p. 25
2.5. Analiza postului p. 25-28
II. Studiul profesiunilor
Clasificarea profesiunilor p. 33
III. Rolul ambianŃei în procesul muncii
1. AmbianŃa fizică p. 42-47
2. AmbianŃa psihosocială a muncii p. 47-53
IV. Trăsături de personalitate si succes profesional
Tipuri de personalităŃi si influenŃe ale acestora asupra
procesului muncii p. 58-60
V. MotivaŃia si satisfacŃia în muncă- premise ale reusitei
si succesului profesional
1. DefiniŃie si forme ale motivaŃiei p. 66-67
2. RelaŃia motivaŃie-performanŃă. Optimul motivaŃional p. 67
3. Teorii motivaŃionale
3.1. Teorii motivaŃionale clasice p. 67-71
3.2. Teorii motivaŃionale moderne p. 71-74
4. Surse ale satisfacŃiei muncii p. 75-76
VI. Aspecte ale comunicării în procesul muncii
1. Tipuri de comunicare p. 83-86
2. ReŃele de comunicare p. 86-88
3. Bariere si căi de crestere a eficienŃei în comunicare
3.1. factori perturbatori externi p. 89
3.2. factori perturbatori interni p. 89-90
VII. Adaptare-inadaptare profesională
1. exigenŃe p. 95-98
2. erorile si violările de norme p. 98-100
3. incidentele si accidentele de muncă p. 100-102
4. stresul professional
4.1. cauze p. 106-109
5.4. stresul si cariera profesională p. 109-110
extensii p.112-114
VIII. Orientarea scolară si profesională. Recrutarea, selecŃia
si integrarea personalului la locul de muncă
1. reorientarea si recalificarea profesională p. 120
2. angajarea personalului
2.1. recrutarea de personal
2.1.1. metode de recrutare p. 121-124
2.1.4. etapele planului de recrutare p. 125
2.2. selecŃia de personal p. 126
2.1. generalităŃi p. 126
2.2.4. etapele selecŃiei de personal p. 127-132
3. integrarea profesională p. 133
3.1. factori care influenŃează procesul de integrare
p. 133
3.2. metode de integrare profesională p. 133-134
IX. Pregătirea profesională si dezvoltarea carierei
1. generalităŃi p. 138-139
2. componentele pregătirii profesionale p. 138-139
3. etapele pregătirii profesionale p. 140-141
4. metode de formare si perfecŃionare profesională
4.1. în cadrul instituŃiei p. 141142
4.2. în afara instituŃiei p. 142-143
5. cariera
5.1. fazele dezvoltării carierei p. 143
5.2. modele de planificare a carierei p. 143-144
X. AsistenŃa psihologică, cerinŃele profesiunii de psiholog si
codul deontologic
Principiile examenului psihologic p. 165