TRUE/FALSE

1. Personalitatea de tip paranoid face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip bizar-
excentrice.

2. Personalitatea de tip schizotipal face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip
dramatic-emotionale.

3. Personalitatea histrionica face parte din grupul tulburarilor de personalitate bizar-excentrice.

4. Personalitatea obsesiv-compulsiva face parte din grupul tulburarilor de personalitate anxios-

evitante.

5.Personalitatea antisociala face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip emotional-
dramatice.

6. Fadingul mintal face parte din grupul tulburarilor operationale ale gandirii.

7. Impulsivitatea face parte din tulburarile vointei.

8. Hipoprosexia este o tulburare de libidou.

9. Hiperprosexia face parte din grupul tulburarilor de atentie.

10. In halucinoze, pacientul are critica tulburarilor percepute.

11. In halucinatiile psihice, pacientul are critica tulburarilor pe care le are.

12. In amnezia anterograda este relativ pastrata capacitatea de stocare a informatiei.

13. Anecforia consta intr-o usoara stare de tulburare a functiei mnezice in care subiectul
evoca cu ajutorul anturajului anumite evenimente care pareau uitate.

14. In amnezia retrograda capacitatea de evocare a informatiei este pastrata.

15.Conform legei Ribot, amintirile recente se pierd primele.

MULTIPLE CHOICE

1.
Psihopatologia abordeazã simptomele încercând sã rãspundã la întrebarea:

a. „de ce?”

b. „cum?”

c. „cine?

d. „când?”

2.
Minkowski E. (1966) precizeazã cã psihopatologia este în raport cu psihologia, ceea ce:

a. patologia este în raport cu fiziologia

b. umbra este în raport cu obiectul

c. personalitatea este în raport cu caracterul

d. clinica psihiatricã este în raport cu clinica neurologicã

3.
Care din aceste asertiuni este adevãratã:

a. psihiatria, stiinta aplicativã are drept obiect individul, psihopatologia analizeazã

generalul pentru a-l exprima în concepte si relatii

b. psihopatologia, stiinta aplicativã are drept obiect individul, psihiatria analizeazã

generalul pentru a-l exprima în concepte si relatii

c. psihiatria, stiinta aplicativã are drept obiect boala, psihopatologia analizeazã

bolnavul pentru a-l exprima în concepte si relatii

d. psihopatologia analizeazã comportamentele patologice pentru a le exprima în

concepte si relatii, psihiatria, stiinta aplicativã are drept obiect corectarea
conduitelor deviante
4.
Dupa Jaspers principalele caracteristici si elemente de diferentiere ale perceptiei sunt
cu exceptia:

a. senzatiile au caracter de prospetime c. sunt constante, pot pastra cu usurinta

senzoriala aceeasi forma
b. este incompleta, cu detalii izolate este d. sunt independente de vointa si nu pot fi
un desen neterminat create prin vointa, le acceptam cu
sentimentul de pasivitate

5. Elaborarea DSM are la baza modelul:

a. ateoretic
b. cognitivist
c. etologic
d. structuralist

6. Jaspers K a abordat psihopatologia din perspectiva modelului:

a. psihanalitic
b. etologic
c. fenomenologic
d. structuralist

7. Confruntarea dintre perspectiva emica si etica apartine carui model din psihopatologie?

a. modelul etologic
b. modelul etnopsihopatologic
c. modelul ecosistemic
d. modelul existentialist

8. Care dintre urmatoarele afirmatii se refera la reprezentare?

a. Are caracter de prospetime senzoriala

b. Depind de vointa, pot fi create si transformate de vointa
c. Au caracter de corporalitate (obiectivitate)
d. Apare în spatiul exterior, obiectiv.

9. Fenomenul de “auditie colorata” este o tulburare de perceptie de tip:

a. hiperestezie
b. agnozie
c. sinestezie
d. hipoestezie
10. Falsele recunoasteri intra în categoria:

a. Iluziilor
b. Tulburarilor de vedere
c. Halucinatiilor psiho-senzoriale
d. Halucinatiilor intrapsihice

11. Hipoprosexia este o tulburare de:

a. atentie
b. vointa
c. dinamica sexuala
d. memorie

12. Convingerea bolnavului ca are o descendenta divina este o idee:

a. Dominanta
b. Deliranta
c. Obsesiva
d. Normala

13. Ideile prevalente fac parte din:

a. Tulburarile în ansamblul gândirii

b. Tulburarile în ritmul gândirii
c. Tulburarile de fluenta a gândirii
d. Tulburarile operationale ale gândirii

14. Ecolalia este o tulburare de vorbire care se manifesta prin:

a. repetarea obsedanta a unui sau a mai multor cuvinte, în general grosolane

b. repetarea uniforma de cuvinte izolate sau grupate invariabil cu un caracter ritmat,
regulat, monoton
c. repetarea cuvintelor interlocutorului, de obicei asociata cu reproducerea intonatiei
d. insertia într-un discurs normal a unuia sau mai multor cuvinte straine frazei care
revin periodic

15. Cisvestismul si transvestismul sunt forme particulare ale:

a. tinutei excentrice
b. rafinamentului vestimentar
c. tinutei pervertite
d. tinutei dezordonate
16. Persistenta anumitor atitudini si gesturi voluntare si nejustificate care se repeta iterativ
poarta numele de:

a. Manierisme
b. Perseverari
c. Negativism
d. Ticuri

17. Dintre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate nu face parte:

a. Standarde si opinii inflexibile

b. Abilitati empatice crescute
c. Relatii interpersonale
d. Deseori rezistenta la tratament instabile

18. O persoana caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei se potriveste cel

mai bine profilului de personalitate:

a. Narcisica
b. Borderline
c. Histrionica
d. Paranoida

19. Dintre trasaturile personalitatii paranoide nu face parte:

a. dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea colegilor

b. tendinta de a obtine si pastra puterea
c. indiferenta la laude sau critici
d. neîncredere si suspiciozitate fata de altii

20. Gândirea de tip magic si comportamentul excentric fac parte dintre trasaturile tulburarii de
personalitate de tip:

a. schizoid
b. schizotipal
c. borderline
d. paranoid

21. Comportamentul automutilant si amenintarile frecvente cu suicidul sunt mai frecvente în

cadrul tulburarii de personalitate de tip:

a. dependent
b. obsesiv-compulsiv
c. schizoid
d. borderline
22. Conform teoriei lui Beck, aplicarea de reguli, perfectionismul si evaluarea sunt strategii
principale care conduc la aparitia tulburarii de personalitate de tip:

a. dependent
b. paranoid
c. obsesiv-compulsiv
d. evitant

23. Care dintre tulburarile de personalitate nu apartine grupei B: dramatic-emotionale?

a. Tulburarea antisociala
b. Tulburarea histrionica
c. Tulburarea borderline
d. Tulburarea evitanta

24. În legatura cu tratamentul tulburarilor de personalitate, care dintre urmatoarele afirmatii nu

este adevarata?

a. Terapia le provoaca de cele mai multe ori anxietate

b. Frecvent apare un puternic contratransfer negativ
c. Exista o motivatie crescuta pentru tratament
d. Complianta la tratament este scazuta

25. Între factorii implicati în consumul de droguri fac parte cu exceptia:

a. Un hipercontrol al vieti pulsionale
b. Dizarmonii ale structurii personalitatii
c. Insertia în grupuri anomice
d. Personalitatea de tip borderline

26. Cravingul este o forma de:

a. dependenta psihica
b. dependenta fizica
c. toleranta
d. abstinenta

27. Starea de rau subiectiv, intens, în care pacientul cauta sa obtina prin orice mijloace drogul,
însotita de o perturbare biologica neurovegetativa si dismetabolica de amploare, iar uneori
de moarte poarta numele de:

a. dependenta
b. craving
c. toleranta
d. sevraj
28. Afazia presupune
a. tulburari de recunoastere a obiectelor
b. tulburari de coordonare
c. tulburari de rationament
d. tulburari de limbaj

29. Ambivalenta afectiva face parte din:

a. Tulburarile emotiilor elaborate

b. Starile de afect
c. Tulburarile dinamicii dispozitionale
d. Hipotimiilor

30. Evaluarea situatiilor de risc crescut pentru recadere si strategii de abordare a starii de
craving se realizeaza în stadiul:
a. Contemplativ
b. De mentinere a abstinentei si preventie a recaderilor
c. Preparativ
d. De actiune

31. Care este cel mai frecvent simptom care apare în manie?

a. violenta
b. comportamentul extravagant
c. precipitarea vorbirii
d. agitatia psiho-motorie

32. Urmatorii sunt factori primari de risc pentru depresie cu exceptia:

a. comorbiditate medicala
b. sex masculin
c. istoric familial de boala depresiva
d. perioada postpartum
33.
Definirea notiunii de psihopatologie rãmâne încã supusã la confuzia cu psihologia
clinicã datoritã folosirii unor sinonime de tipul:
1. patopsihologie
2. psihologie psihiatricã
3. psihologie patologicã
4. psihologie anormalã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

34.
Psihopatologia explicativã poate fi de tip:
1. psihodinamicã
2. structuralistã
3. cognitivistã
4. comportamentalã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

35.
Care sunt componentele de bazã ale modelulului interactionist al psihopatologiei propus
de Marsella:
1. persoane care, cu resursele de care dispune (biologice, psihologice sau
sociologice), încearcã sã înfrunte stresul;
2. mediul de unde provin factorii de stres;
3. interactiunea factorilor de stres cu resursele organismului, care conduce la starea
de stres
4. psihopatologia, conceputã drept „adaptativã”, întrucât ea este constituitã din
configuratii de rãspunsuri psihologice si fiziologice la stres.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

36.
Care sunt cele douã mari perspective în etnopsihopatologie?
1. elenicã, care pleacã de la marile valori ale culturii europene si de la viziunea
hipocraticã a bolii
2. eticã, privilegiazã universalitatea tulburãrilor, existenta unor invarianti clinici.
3. etnicã, care pune în valoare diferentele rasiale dintre indivizi în fata bolii
4. emicã, subliniazã ceea ce este specific unei anumite culturi si poate fi ilustratã în
special prin sindroamele care nu apar decât în anumite comunitãti culturale.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
37.
Abordarea psihanaliticã dã o semnificatie deosebitã:
1. trecutului personal
2. sexualitãtii
3. experientelor individuale
4. conceperii bolii mintale dintr-o perspectivã functionalã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

38.
Legat de notiunea de structurã, Piaget J. insistã pe caracterul ei de:
1. totalitate
2. transformare
3. autoreglare
4. posibila formalizare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

39.
Psihopatologia are drept obiect conform dictionarului LAROUSSE studiul tulburãrilor
de:
1. comportament
2. constiintã
3. comunicare
4. moralã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

40.
K.Schneider vorbeste de psihopatologia clinicã (1955) ca fiind studiul anormalitãtii
psihice prin referire la:
1. cazuri clinice
2. cunoasterea simptomelor psihopatologice
3. diagnostic
4. epidemiologie
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
41.
Dupã Jaspers principalele caracteristici si elemente de diferentiere ale reprezentãrii sunt:
1. are caracter de imagine (subiectivitate)
2. are caracter de prospetime senzorialã
3. apare în spatiul intern, subiectiv
4. este constanta, poate pastra cu usurinta aceeasi formã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

42. Între comportamentele adictive se pot înscrie:

1. alcoolismul
2. toxicomania
3. jocul patologic
4. autoagresiunea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

43. Psihopatologia se aflã în relatie cu alte discipline psihologice dintre care:

1. stiintele umane
2. psihiatria
3. psihologia
4. psihoantropologia
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

44. Obiectele principale de studiu ale psihopatologiei sociale sunt:

1. rolul factorilor sociali în etiologia manifestãrilor psihopatologice
2. importanta trecutului personal, a sexualitãtii, a experientelor individuale
3. repercursiunile bolii mintale asupra relatiilor pacientului cu mediul sãu social.
4. studiul sistematic al derulãrii vietii diferitelor persoane cu scopul de a decela
indicii privind originile si dezvoltarea tulburãrilor mintale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

45. În amnezia anterogradã:

1. Deficienta se datoreste imposibilitãtii fixãrii informatiei
2. Stocarea informatiei este relative nealteratã
3. Este o disociere a memoriei imediate
4. Se mai numeste amnezie de evocare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
46. Între tulburãrile de fluentã a gândirii se aflã:
1. Lentoarea ideativã
2. Barajul ideativ
3. Tahipsihia
4. Fadingul mintal

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

47. Logoreea poate apãrea la pacientii:

1. depresivi
2. maniacali
3. obnubilati
4. paranoici

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

48. Care dintre urmãtoarele apartin tulburãrilor de vointã?

1. Hiperbulia
2. Parabulia
3. Hipobulia
4. Impulsivitatea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

49. Între tipurile particulare de suicid se înscrie:

1. Sinuciderea de abandon
2. Parasuicidul
3. Sinuciderea “Samsonicã”
4. Santajul cu suicidul

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

50. Din grupa tulburãrilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

1. tulburarea de personalitate paranoidã
2. tulburarea de personalitate histrionicã
3. tulburarea de personalitate schizotipalã
4. tulburarea de personalitate borderline

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
51. Care dintre urmãtoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisicã?
1. Îsi subliniazã repetat si exagerat calitãtile
2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil
3. Este avid de titluri, demnitãti, onoruri, ranguri
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

52. Care dintre urmãtoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasiv-agresivã?

1. rezistenta la solicitãri sau îndemnuri
2. comportament frecvent lamentativ
3. neîncredere în fortele proprii si stimã de sine scãzutã.
4. resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fatã de colegi

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

53. Tulburarea organicã de personalitate poate apãrea ca o consecintã a:

1. intoxicatiilor
2. relatiilor afective negative intrafamiliale
3. afectiunilor lobilor frontal si temporal
4. abandonului matern

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

54. Caracteristicile schemelor cognitive sunt:

1. Integreazã si ataseazã semnificatie evenimenteler
2. Pot fi recunoscute si descrise în functie de nivelul lor de activare si manifestare
3. Pot avea un continut idiosincratic
4. Variazã în functie de rolul pe care îl joacã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

55. Între complicatiile tulburãrilor de personalitate se aflã:

1. Tulburarea somatoformã
2. Alcoolismul
3. Episoadele psihotice tranzitorii
4. Tulburarea distimicã
 a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

56. În etiologia tulburãrilor de personalitate sunt incriminati urmãtorii factori:

1. factori perinatali
2. factori psihodinamici
3. factori de mediu
4. ereditatea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

57. Care din urmatoarele nu reprezinta o tulburare de memorie?

a. anecforia
b. lapsusul
c. sinestezia
d. amnezia electiva

58. Impulsivitatea reprezinta o tulburare de:

a. vointa
b. gandire
c. afectivitate
d. perceptie

59. Pareidoliile fac parte din grupul tulburarilor:

a. operationale ale gandirii
b. de asociatie ale gandirii
c. perceptie
d. afectivitate

60. Schizofazia este o tulburare de:

a. gandire
b. vorbire
c. afectivitate
d. vointa
TRUE/FALSE :

1- A, pag.131
2- F, pag.131
3- F, pag.131
4- F , pag.131
5- A, pag.131
6- F , pag.161
7- A, pag.72
8- F, pag.52
9- A , pag.52
10- A , pag.47
11- F, pag.47
12- F , pag.55-57
13- A, pag.55
14- F , pag.55
15- A , pag.57

MULTIPLE CHOICE
1-b , pag.15-16
2-a , 16
3-a ,17
4- a,c,d, 43
5- a, 18
6-c,24
7-a,23
8-b,43
9-c, 44
10-a, 45
11-a, 53
12
13-a, 61
14-c, 67
15-c, 69
16-b, 71
17-b,c,d ? – 130
18-c, 136
19-c, 131
20-b, 133
21-d, 135
22-c, 143
23-d, 131
24-c, 146
27-d ?
33-c (1+3) ,15
34-d (1+2+3+4)
39-a (1+2+3) , 15
40-a (1+2+3), 17
41- c (1+3), 43
45- a ( 1+2+3), 55
46- b (2+4),61
47- b(2+4),65
48-d (1+2+3+4), 72
49 c (1+3) 118-119
50- c ( 1+3), 131
51-a (1+2+3), 137
52-d (1+2+3+4) , 141
57-c, 53-57
58-a, 72
59-c, 43-45
60-b,68