Sugestii rezolvare subiectul II

1. Ideea poetică și mijloacele artistice

Ce spune textul? Cum o spune textul?

Identificăm: Identificăm:
În textul liric: În textul epic/ În textul liric: În textul epic/
dramatic: dramatic:
 sentimente  acțiuni  figuri de stil  mijloace de
 stări  caracteristici ale  imagini caracterizare
 atitudini personajelor artistice  indicații scenice
 idei

MODEL: Ideea poetică reprezintă mesajul central identificat într-o poezie. Mijloacele
artistice înglobează totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei și a ideii
centrale.
Textul intitulat ... scris de … aparține genului liric, deoarece exprimă direct
sentimentele și gândurile eului creator, într-un text expresiv-poetic. Instanța comunicării
este eul liric, în ipostază meditativă (cugetă adânc la un anumit lucru)/contemplativă
(privește cu emoție și admirație un peisaj), marcat prin forme pronominale la persoana…
. În opera literară este indentificată tema …. Eul creator este …(ideea poetică).
La nivel stilistic, mesajul este susținut de procedee sugestive precum imagini
artistice și figuri de stil pentru a transmite emoția cititorului.
Așadar, ideea poetică și mijloacele artistice se îmbină armonios, oferind culoare
și originalitate operei literare.

(- Eul liric confesiv este cel care își exprimă sentimentele, având ca mărci lexico-
gramaticale forme verbale și pronominale de persoana I și a II-a, singular și plural,
interjecții exclamative/interogații/exclamații/invocații retorice/punctele de suspensie
-Eul liric contemplativ este cel care nu își face simțită prezenta în text, doar contemplând
peisajul, având ca mărci lexico-gramaticale verbe și pronume la persoana a III-a.)

2. Textul epic

MODEL: Fragmentul … scris de … aparține unei opere epice/genului epic, în primul

rând prin faptul că sentimentele, gândurile autorului sunt transmise în mod indirect, prin
intermediul personajelor și al acțiunii, plasate în timp și spațiu. Astfel, …
De asemenea, numărul mare de verbe trădează prezența narațiunii ca mod
principal de expunere în textul epic: „… exemple din text”
În plus, sunt prezente mărcile naratoriale: naratorul este obiectiv/subiectiv…
exemple din text ….
3. Modalități de caracterizare în textul narativ/dramatic

Pentru surprinderea modalităților de caracterizare a personajului, autorul

folosește forme de caracterizare directe (realizate de narator, celelalte personaje sau
autocaracterizare) sau indirecte (gesturi, fapte, atitudini, limbaj, relația dintre personaje).
Se precizează trăsătura şi se exemplifică.

4. Textul dramatic

Textul dramatic este scris spentru a fi reprezentat scenic.

Personajele se prezintă singure în fața spectatorilor/cititorilor;
Conflictul este puternic (exterior sau psihologic);
Dialogul și monologul sunt modurile de expunere predominante;
Din punct de vedere compozițional este structurat în acte, tablouri, scene;
Prezența didascaliilor redate în formă narativă sau descriptive.

5. Notațiile autorului

Didascaliile reprezintă singurele intervenții ale autorului în textul dramatic.

MODEL: Notațiile autorului apar în indicațiile scenice (regizorale sau didascalii). Ele sunt
așezate între paranteze și au rolul de a oferi informații utile actorilor și regizorului pentru
montarea adecvată a spectacolului teatral.
În fragmentul „….” scris de …. sunt oferite precizări despre decor, având rol
descriptiv/fixarea timpului și spațiului/ gestica actorilor/ atitudinea lor. Astfel, ele surprind
mediul în care se desfășoara acțiunea „….”. De asemenea, notațiile autorului mai
surprind atitudinea și mișcările personajelor. Sunt regăsite înaintea fiecarei replici
numele celui ce urmeaza să rostească replica, pentru a-l avertiza pe cititor „……….”.
Așadar, indicațiile scenice aparținând paratextului, lămuresc cititorul, contribuind
la o mai bună înțelegere a operei și facilitând punerea în scena a piesei de teatru.

6. Perspectiva narativă
  
MODEL: Perspectiva narativă definește punctul de vedere al naratorului în raport cu
universul diegetic, cu personaje care evoluează în spațiul ficțiunii artistice.

Literatura română este o oglindire a unei perspective narative variate. În fragmentul

extras din „…”, scris de … ,perspectiva narativă este :
1. Obiectivă, întâmplările fiind relatate la persoana a III-a.- se prezintă ideea
fragmentului.
2. Exemplific mărcile pronominale și verbale de persoana a III-a;
 3. Naratorul este omniscient și omniprezent, heterodiegetic, expunând în mod obiectiv
cele observate. Astfel, acesta are acces deplin la toate unghiurile din care se
interpretează faptele, precum și la modul de evoluție a personajelor și evenimentelor,
întrucât cunoaște toate compartimentele vieții acestora.

4. Subiectivă, întâmplările sunt relatate la persoana I.

5. Naratorul este homodiegetic, fiind și personaj, relatând întâmplările la care ia parte
în mod direct.
- este semnalată de mărcile lexico-gramaticale specific( PERSOANA I și a II a),
precum formele verbale și pronominale …EXEMPLE
Prin urmare, există în textul citat o perspectivă narativă subiectivă/obiectivă a
naratorului… implicat afectiv( homodiegetic)/obiectiv în evenimentele prezentate în
fragmentul extras din „…” scris de ….

7. Trăsături ale curentului literar

Fragmentul dezvăluie caracterul realist/romantic/simbolist/modernist/tradiționalist
prin:

Curentul literar Trăsăturile curentului literar

Realism • Autorul înfățișează realitatea cât mai veridic
• Opera trebuie să dea impresia realității
• Se utilizează tehnici specifice: descrierea amănunțită, observația, detaliul
semnificativ, analiza psihologică
• Narațiune heterodiegetică, narator omniscient
• Desfășurarea cronologică a evenimentelor
• Stil sobru, riguros, precis
Romantism • Afirmarea individualității, a originalității și a spontaneității
• Libertate de creație
• Primatul sentimentului și al fanteziei creatoare
• Evadarea din realitate în spațiul
• Visării
• Trecutului (paseism – orientat spre trecut)
• Naturii (spațiu protector)
• Eroii excepționali acționează în împrejurări excepționale
• Procedeul stilistic preferat este antiteza omul comun/ geniu; terestru/ cosmic;
nocturn/ diurn; angelic/ demonic; solar/ selenar; etern/ efemer
• prezența unor teme și motive specifice
TEME
natura paradisiacă,iubirea ca formă a absolutului, timpul ambivalent: uman și
 universal, istoria, foclorul autentic, cosmogonia (geneza) și escatologia
(extincția=stingerea)
MOTIVE
codrul, lacul, izvorul, visul, luna, fascinația nocturnului, melancolia, singurătatea
Symbolism • Cultivarea celor 3 S: Sugestie, sinestezie, simbol
• Înclinația spre stările sufletești nedefinite (predispoziție pentru reverie/visare,
proiecția diafană, nedefinită în timp și spațiu)
• Muzicalitatea interiorizată (refren, laitmotiv-idee care revine de mai multe ori în
operă, asonanțe, aliterații)
• Deschiderea față de inovațiile formale (folosirea versului liber)
• Preferința pentru anumite teme și motive
TEME: iubirea, natura citadină, loc al corespondențelor, orașul/târgul provincial,
poetul; condiția artistului, călătoria ca spațiu de evaziune, timpul ireversibil,
sentimentul morții, boala, anotimpul agonic
MOTIVE:parcul; grădina, florile; parfumul, mansarda, spitalul, bolnavii,corăbiile,
marea, oceanul, ploaia, toamna, amurg, visul, coșmarul culorile, instrumentele
muzicale, cimitirul; cavoul, metale; pietre prețioase
Modernism • Viziunea poetică este construită pe un univers existential modern
• Poezie intelectualizată
• Expresivitatea limbajului este data de: limbaj metaforic, construcții oximoronice,
ermetizarea discursului, versuri inegale, fără ritm, cu rimă, tehnica
ingambamentului, topică afectivă
Traditionalism • Viziunea poetică are ca reper universal bucolic, rustic, plaiul natural, natura
sacralizată, spațiul originar
• Ocrotirea valorilor neamului și a valorilor creștin-ortodoxe
• Prezența unor motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase,
biblice, rugăciunea, îngerul
• V. Voiculescu – religiozitate
• I. Pillat – trecerea ireversibila a timpului, antiteza trecut-prezent, natura, limbajul
arhaic, prozodie tradițională

8. Rolul timpurilor verbale

PREZENTUL – dinamizează acțiunea/imaginile artistice, conferă enunțurilor un grad mare de

generalitate, impune o perspectivă orientată spre viitor, reliefează caracterul repetabil al
ciclurilor existențiale

IMPERFECTUL – proiectează un eveniment într-o stare nedeterminată, impune o perspectivă

subiectivă, conferă descrierii un caracter dinamic

9. Rolul descrierii

Mod de expunere organizat în funcție de elemental descris: peisaj, eveniment, personaj.

Descrierea se caracterizează prin prezența grupurilor nominale (substantive și adjective), prin
prezența figurilor de stil și a imaginilor artistice.
Descrierea poate avea următoarele funcții:

• prezentarea cadrului spațio-temporal

• crearea atmosferei
• crearea impresiei de verosimilitate a lumii ficționale

MODEL: Fragmentul selectat prezintă descrierea locului în care se află…. Cunoașterea

toposului se face cu ajutorul următoarelor elemente: … și ….Astfel, …. Multitudinea indicilor
spațiali creionează imaginile vizuale, importante pentru descrierea de tip tablou. Alternența
verbală aduce descrierii continuitate, sporind legătura cititorului cu universal înfățișat.

Așadar, descrierea este susținută de tabloul prezentat, de multitudinea imaginilor

vizuale, de predominanța nominală și nu în ultimul rând de elementele cu valoare simbolică.

MODEL: Fragmentul citat face parte din … scris de… și prezintă portretul personajului …/
protagonistului. Se poate observa descrierea fizică a personajului, cât și cea morală. Astfl,
numele personajului este semnificativ pentru tipul … Privirea/mimica/gestica trădează…
Vestimentația personajului poartă semnele condiției …