2014

Valorificarea Superioară
Superioară a
RESURSELOR
FORESTIERE VEGETALE
VSRFV pe coordonate didactice
Organizarea • Prezența facultativă
cursului • Formatul electronic va fi disponibil pe platforma e-learning

• Partea I: 7 experimente în primele 7 săptămâni - demonstrativ

• Partea a II-a: Experimente individuale
Organizarea • Prezența la lucrări este obligatorie – NICIO ABSENȚĂ
lucrărilor practice • Recuperarea lucrărilor:
• în săptămâna a 8-a

• Condiție pentru prezentarea la examenul VSRFV (indiferent de

Evaluarea sesiune): efectuarea tuturor lucrărilor practice
• Examenul constă în susținerea publică a proiectului

• Decența dialogului
Interacțiunea • Disciplina
profesor-masterand • Respectarea programărilor afișate la avizierul facultății și al
disciplinei
la VSRFV • Contactul cu cadrul didactic: numai la ore și consultații !
Structura și conținutul proiectului
Capitole proiect
• Partea I: Stadiul actual al cunoștințelor privind subiectul tratat
• Studiu bibliografic
• Consultarea cărți și periodice la Biblioteca Universității
• Consultarea bazelor de date electronice abonate de universitate
• www.unitbv.ro/biblioteca
• Partea a II-
II-a: Experimentul
• 2.1. Metoda de lucru
• 2.2 Prelucrarea datelor
• 2.3 Rezultate obținute
• Anexă

Tematică
• Valorificarea superioară a lemnului de .... prin debitarea furnirelor
estetice/confecționarea instrumentelor muzicale/prin debitarea doagelor.
• Variabilitatea densității convenționale și masei lemnului recoltat din șantierul de
exploatare ....... .
• Studiul calității lemnului pe picior din specia ...., de la O.S. ......... .
• Studiul calității produselor apicole obținute în sezoanele 2013, 2014.
• Factori de influență asupra conținutului în principii active ale plantei medicinale ..... .
• Valorificarea superioară a speciei ..... prin prepararea extractelor cu utilizări
farmaceutice.
 Resursă versus Produs
Resursa = Sursă sau rezervă de mijloace
susceptibile de a fi valorificate
valorificate,, în scopul
acoperirii nevoilor materiale şi spirituale ale
societăţii umane, în ansamblu şi a fiecăruia din
membrii săi.
Comentarii
Tipologie:
– Varietatea resurselor: cauze
– Clasificarea economică a resurselor:
Primare:
– Potenţialul demografic, resursele naturale
Derivate:
– Maşini, utilaje, cunoştinţele şi experienţa ştiinţifică
– Resurse derivate sau produs ?
 Resursă versus produs
Produs = bun material rezultat dintr-
dintr-un
proces de muncă
Comentariu:
– Transformarea resurselor în bunuri
 Transformare Modificarea formei,
Silvicultură + dimensiunii, grupării şi
Exploatarea pădurilor + poziţiei în spaţiu
Prelucrarea lemnului Proces de producţie

Resursa 1 Produs 1
Exploatare

Resursa 2 Produs 2
Cultură
Resursa 3 Produs 3
. Prelucrare .
.
. .
. .
.
Resursa n
Produs p
 Transformare

Proces de producţie

Resursa 1
Exploatare

Resursa 2
Cultură
Resursa 3
1. Lemnul subţire pentru celuloză
.
. 2. Culturi pentru materii prime energetice
.
.
3. Culturi pentru oleorezine
4. Culturi pentru tanin
Resursa n 5. Culturi pentru consum alimentar
6. Culturi pentru furajarea animalelor
7. Materii prime pentru împletituri
Transformare Produse

Arbori doborâţi, fructe culese,

Exploatare corpuri de fructificaţie,
plante herbacee întregi sau părţi de plante cu principii active,
sevă brută
A. Recoltarea

Produse ?
1. Îndepărtarea
B. Colectarea Piese de lemn sortate parţial în: părţilor vegetale
Lemn de lucru, lemn de foc necorespunzătoar
Multipli de sortimente e naturii, formei şi
Sortimente combinate calităţii produsului
Catarge steri
C. Fasonarea Trunchiuri finit
1. Ex: Me,
D. Sortarea Scoarţa cătină, fructe,
E. Stabilizarea ciuperci
F. Transportul la exploatarea lemnului 2. Felierea corpului
de fructificaţie
G. Depozitarea
la exploatarea altor resurse
 Transformare Produsele sortării

Este buşteanul un sortiment ? la

Exploatare exploatarea
Lemn rotund: lemnului
catarg (R): fusul exemplarelor răşinoase după curăţirea de
crăci şi îndepărtarea vârfului;
A. Recoltarea trunchi (Fo): porţiunea din tulpină cuprinsă între secţiunea de
doborâre şi secţiunea executată sub prima cracă groasă;
buştean: lemn rotund cu grosimea la capătul subţire de cel
buştean
B. Colectarea puţin 14 cm şi lungimea mai mare de 2.5 m;
butuc: lemn rotund gros cu lungimea mai mică de 2.5 m;
butuc
butură: lemn gros care datorită defectelor (noduri, înfurcire)
butură
C. Fasonarea este greu despicabil;
manelă: lemn rotund utilizat în construcţii, cu diametrul fără
manelă
coajă, la capătul subţire de cel puţin 7 cm, iar la capătul gros de
cel mult 14 cm şi lungimea de cel puţin 2 m;
bilă: lemn rotund cu diametrul la capătul subţire fără coajă de
bilă
12…16 cm şi lungimea de cel puţin 6 m;
D. Sortarea prăjină: lemn subţire cu diametrul la capătul subţire de cel puţin
prăjină
3 cm, diametrul la capătul gros de cel mult 8 cm şi lungimea de
cel puţin 1m;
lemn mărunt:
mărunt lemn provenit din vârfuri şi crăci;
Lemn despicat:
Lobdă piesă de lemn despicat cu lăţimea feţelor de 5…30 cm
Lobdă:
Ce este sortarea ? şi lungimea de 1m

Ce este sortimentul

E. Stabilizarea Fructe în stare Ciuperci în stare

proaspătă de calitate: proaspătă, întregi sau
F. Transportul feliate, ambalate
Extra, I, II
G. Depozitarea la exploatarea fructelor la exploatarea ciupercilor
 Transformare

La exploatarea lemnului
Exploatare

A. Recoltarea 1. Împiedicarea/ reducerea

jocului dimensional
B. Colectarea 2. Protecţia lemnului faţă de
C. Fasonarea atacul agenţilor biologici
de degradare
D. Sortarea

E. Stabilizarea La punerea în valoare a resurselor destinate alimentaţiei

Stabilizarea prin agenţi chimici sau biologici

Ansamblul acţiunilor de natură care urmăresc menţinerea caracteristicilor
fizică,, chimică
fizică chimică,, mecanică
mecanică,,
enzimatică prin care se urmăreşte organoleptice ale produselor alimentare aditivii
păstrarea proprietăţilor fizice,
chimice, a formei şi dimensiunilor
produsului eşantionat din materia
primă vegetală La punerea în valoare a resurselor destinate fitoterapiei
F. Transportul
G. Depozitarea Ansamblul procedeelor de inactivare a sistemelor
enzimatice din materialul proaspăt recoltat
 Stabilizarea dimensională
Fizic:
– Profile din aliaje sau mase plastice care se
fixează la capete
Buştenii cu utilizări superioare
– Conservarea pe cale umedă
– Conducerea corespunzătoare a procesului de
uscare
Obiectiv: prevenirea apariţiei crăpăturilor şi
deformaţiilor
Chimic:
– Modificare chimică
– impregnare
 Modificarea chimică
Modificarea ≠ impregnare
= tratament prin care natura chimică a
lemnului este modificată
– prin capacitatea reactivului de a stabili legături
chimice cu grupările –OH ale polimerilor
pereţilor celulari
Numeroase procedee
 Acetilarea lemnului
= reacţia lemnului cu anhidrida acetică

R = CH3: anhidridă acetică

L R = C2H5: anhidridă propionică
E
M R = C3H7: anhidridă butirică
N
R = C4H9: anhidridă valerică
R = C5H10: anhidridă hexanoică
R = C6H11: anhidridă heptanoică

Lemnul se tratează cu vapori de anhidridă acetică, T = 120-140 0C, sub

presiune, până la absorbţia a 20 % din anhidridă în 12 ore.

Condiţii impuse agentului de tratare

Acetilarea: doar lemnului
cu umiditate suficientă
1. Dimensiunile moleculare ale reactivilor:
La limita de higroscopicitate: microporii lemnului = 2-4 nm
În lemnul anhidru reţeaua se comprimă
 Efectele acetilării asupra proprietăţilor fizico-
fizico-
mecanice şi chimice ale materialului supus tratării
Modificarea culorii (discolorare
(discolorare))
Lemnul se umflă parţial ireversibil (de
(de ce?)
ce?)
– mărimea umflării este inferioară lemnului netratat
Se reduce capacitatea ulterioară de umflare
– Cauza: inactivarea unor –OH
Scade umiditatea de echilibru cu mediul ambiant
Rezistenţele mecanice nu se modifică sensibil faţă de
lemnul nemodificat
Calitatea acustică a materialului creşte
Creşte rezistenţa lemnului la degradare fungică şi
microbiană (de ce ?)
Dezavantaj:: formarea de acid acetic afectează negativ
Dezavantaj
integritatea pereţilor celulari
 Impregnarea
Rolul impregnării asupra stabilităţii
dimensionale a lemnului
– Impregnarea PEG
Ce este impregnarea ?
– Un procedeu de tratare în profunzime, cu sau
fără presiune, a produselor semifinite din
lemn, cu produse chimice de protecţie
 Modalităţi tehnice de impregnare

Impregnarea fără presiune Impregnarea sub presiune

Pensularea
Pulverizarea Imersia Băi simple Băi duble

Durată tratament: Durată tratament:

Protecţie: max 3 ani
max 10 min ore, zile Durata: 2-10 h / baie

Diferenţa de T între băi:

+ 4 ani la durabilitate
50-60 0C
 Agenţi de tratare prin impregnare

Substanţe chimice simple Produse chimice

Ce produse folosim pentru impregnare?

Optimizarea eficacităţii lor potenţiale cu minimizarea efectelor nocive
asupra organismului uman
Unii agenţi de protecţie clasici au fost interzişi
Produse de impregnare româneşti
Colaborare INL Bucureşti – Bayer
ROMBAI = insecticide şi fungicide destinate tratării
buştenilor şi pieselor de cherestea
ROMBAI ON EXTRA – aseptizarea cherestelei
aburite de fag împotriva mucegăirii
 Calitatea impregnării
A. Cantitatea de substanţă chimică absorbită
B. Adâncimea de pătrundere a impregnatului:
– La impregnarea prin băi simple: 1-
1-5 mm
– La impregnarea prin băi duble: 1-
1-10 mm
– Impregnarea sub presiune:
Regimul de tratare
Min 6 mm – lemnul greu impregnabil la impregnarea sub
Min 30 mm – lemn uşor impregnabil presiune

Autoclavă rezistentă la presiune

Transformare

Exploatare

A. Recoltarea

B. Colectarea

C. Fasonarea

D. Sortarea
Să nu fie depreciate calităţile,
E. Stabilizarea forma şi dimensiunile produselor
stabilizate
F. Transportul

G. Depozitarea