Valorificarea Superioar

Superioară
ăa
Resurselor Forestiere Vegetale
2013

Cursurile 4-5:
Cursurile
Uscarea
materiilor prime vegetale
Uscarea materiilor prime vegetale

 Proces tehnologic cheie

 De ce?
 Umiditatea materiei prime sau produselor semifinite
trebuie adaptată la umiditatea mediului de folosinţă
 Satisfacerea exigenţelor unor operaţii tehnologice
de prelucrare
 Prelungirea duratei de viaţă a produselor finite
 Calitatea produsului finit este condiţionată direct de
calitatea procesului de uscare
 Ce este uscarea ?
 Procesul tehnologic de îndepărtare
îndepărtare,,
parţială sau integrală, a apei din structura
materiei prime, printr-
printr-un consum de
căldură transmisă de un agent de uscare

1. Aerul atmosferic
2. Aerul încălzit artificial
3. Radiaţiile electromagnetice
4. Curentul electric
5. Lichidele hidrofobe (creozot, parafină brută, ulei de in)
6. Soluţii de ureoformaldehidă, NaCl
 Uscarea ca proces fizic
1: transferul Q în interiorul produsului:

1.1. conducţie 1.3. radiaţie

1.2. convecţie
termică termică

Uscarea prin contact Uscarea radiativă

cu suprafeţe metalice încălzite

Uscarea în aer cald sau gaze de ardere

2: circulaţia apei din interior spre exterior
1. Deformări Uscarea
3: evaporarea apei la suprafaţă 2. Crăpături lemnului
3. colaps
Neuniformitatea
Dacă viteza de evaporare > umidităţii
Viteza circulaţiei apei în secţiune Formarea crustei Uscarea
fructelor şi
ciupercilor
Uscarea la aer
Uscarea în instalaţii
industriale
Preuscarea
Efectele uscării lemnului

 Diminuarea masei și reducerea cheltuielilor de transport

 Stabilizarea dimensională și volumică a pieselor uscate
 Îmbunătățirea rezistențelor mecanice
 Creșterea rezistivității
 Îmbunătățirea comportării la unele operații de prelucrare
 Creșterea eficacității încleierii
 Îmbunătățirea calității finisării
 Îmbunătățirea condițiilor de impregnare
 Împiedicarea atacului unor insecte și ciuperci de colorație
sau xilofage
Durata uscării Grosime (mm) Durata de
uscare (zile/an)
(zile/an)
CHERESTEA DE RĂŞINOASE
Uscarea naturală 24 22…28
38 34…42
 Până la umiditatea de 68 58…72
echilibru 75 71…84
CHERESTEA DE FAG
 Uscarea naturală a lemnului 25 36…45

 La lemnul ecarisat: w = 12-

12-15 40 53….70
60 83…105
%
80 141…155
 Sondaje cu umidometrul CHERESTEA DE STEJAR
 Unde ? În spaţii deschise sau 25 57--58
57

sub şoproane 40 102…113

60 159…188
80 257…275
Uscarea naturală a lemnului

 Factori de influenţă asupra duratei de uscare:

 Particularităţile microclimatice ale teritoriului
 Specia lemnoasă
 Grosimea pieselor
 Perioada din an în care beneficiază de căldura
aerului

Ex: la cheresteaua de FA de 30 mm depozitată în aer liber în:

-noiembrie ---- uscarea: 76…109 zile,
-mai --------- uscarea: 15…23 zile
 Avantaje:
 Consumul minim de energie
 Investiţii minime
 Simplitate tehnică
 Dezavantaje:
 Durata
 Neuniformitatea uscării în interiorul stivelor şi pe
secţiunea pieselor
 Imposibilitatea diminuării umidităţii sub 12 %
 Imobilizarea unor spaţii largi de depozitare şi stocuri
importante de material
 Expunerea lemnului la atacul altor ciuperci
 Proporţia mare a crăpăturilor
 Căi de îmbunătăţire a uscării naturale:
 Amenajarea terenului pe care se stivuieşte lemnul
 îndepărtarea stratului vegetal şi înlocuirea cu pietriş
 Executarea de canale şi rigole de scurgere a apei din precipitaţii
 Orientarea stivelor în raport cu direcţia dominantă a curenţilor de aer
 Spaţierea stivelor
 Aşezarea corespunzătoare a pieselor în cuprinsul stivei
 Utilizarea de şipci de distanţare
 Adoptarea unui dispozitiv mai larg de stivuire în primii 1,5 m de la
bază

Şipcile de distanţare:
distanţare
Pentru evitarea deformării
pieselor în timpul uscării:
Strângerea stivelor: -Material:  St, Pin
-prin presare cu plăci de beton -Distanţele dintre şipci: cu atât mai mici cu
cât piesele de cherestea sunt mai subţiri
- Cu ajutorul dispozitivelor cu
arc
 Uscarea naturală a plantelor medicinale
 Umiditatea finală: 10-
10-15 %
 Variabilă cu provenienţa
organologică
 Ex: frunzele faţă de fructe
 Unde şi cum ? Grupa de Durata uscării (zile)
produse
 Alternativ soare/umbră:: Vara Primăvara
 Părţile subterane, fructele, sau toamna
seminţele, mugurii, florile albe şi Flori 3-8 8 – 14
galbene, lichenii
Frunze şi tulpini 3-8 10 – 14
 La umbră
umbră:: subţiri
 Frunzele, florile bogat colorate, Frunze şi tulpini 10 - 14 14 – 21
părţile aeriene care se valorifică groase
întregi
Rădăcini subţiri 14 - 21 21 – 30
 Pe prelate, rogojini, pe rame
 În hambare sau în poduri Rizomi şi 30 - 35 35 - 40
rădăcini groase
 Stivuire
 Indicatorul organoleptic al
procesului de uscare:
 Zdrobirea între degete
Uscarea naturală a ciupercilor

 Ciupercile feliate sunt expuse la soare

 Grătare din lemn sau metal inoxidabil
 Adăpostirea peste noapte
 Durată:
 6 – 11 zile
 Umiditatea feliilor după uscarea naturală: 13-
13-17
%
 Consumul specific:
 10.7 kg ciuperci proaspete  1 kg ciuperci uscate
Uscarea naturală a fructelor de pădure

 2 etape:
 Expunerea la soare timp de 2 – 3 zile
 Uscarea la umbră, sub şoproane aerisite
 Umiditatea finală: 15 – 25 %
 Durată: 7 – 14 zile
 Uscarea artificială
 Avantaje:
 Reducerea duratei procesului
 Creşterea capacităţilor de uscare în unitatea de timp
 Reducerea spaţiului de depozitare
 Reducerea pierderilor datorate deprecierii
produselor
 Adoptarea unei temperaturi de uscare
corespunzătoare naturii produsului supus uscării
 Pentru resursele alimentare: condiţii sanitare superioare
 Pentru resursele fitoterapeutice: adaptarea temperaturii la
natura principiilor active care sunt puse în valoare
 Diminuarea umidităţii sub pragul posibil prin uscare
naturală
 Dezavantaje:
 Costurile de achiziţie a instalaţiilor de uscare
 Consumul ridicat de energie electrică şi termică
 Indicatorii cantitativi ai funcţionării
instalaţiilor de uscare artificială

 Şarja = capacitatea de încărcare a unei instalaţii de

uscare:
 Camerele pentru uscarea cherestelei: 10-
10-40 (max 100) m3
 Camerele pentru uscarea fructelor, ciupercilor, plantelor
medicinale şi aromatice: 250, 500, 1000 kg
 Durata ciclului de uscare = durata uscării unei şarje
 Camere MIRACO pentru uscarea cherestelei: 4-
4-16 zile
 Variabilă în funcţie de grosimea pieselor
 Idem, pentru uscarea fructelor de pădure şi ciupercilor: 6.6 – 8.2 h
 Idem, pentru uscarea fructelor de cultură: 8 – 12 h
 Idem, pentru uscarea rizomilor şi rădăcinilor: 6.6 – 8.4 h
 Idem, pentru uscarea plantelor medicinale şi aromatice: 2.2 – 4 h
 Forme de apă în materialul vegetal

Goluri celulare Apă liberă

Membrane,
citoplasmă, nucleu

Pelicule
lichide
Prin uscare naturală se îndepărtează
apa în stare lichidă
Prin uscare artificială, sub 12 %
umiditate se elimină progresiv şi apa
Apă legată
legată

Consecinţe Disociată
Vapori
chimic
La uscarea artificială a fructelor şi
plantelor medicinale
nu se intervine asupra apei legate
Clasificarea modalităţilor de uscare artificială
– în funcţie de procedeul de transmitere a Q
 Uscarea prin convecţie
 Uscarea convenţională (prin schimb de aer cu exteriorul)
 Uscarea de desumidificare a aerului prin condensare
 Uscarea în vid
 Uscarea în vaporii unor substanţe organice, în solvenţi organici
hidrofili, în lichide hidrofobe
 Uscarea prin îngheţare şi sublimare
 Uscarea prin rotaţie
 Uscarea prin mişcarea alternativă a aerului prin stivă
 Uscarea prin contact
 Transmiterea Q de la elementele metalice ale instalaţiilor
(platane, grilaj din bare de oţel aşezate între rândurile de
scânduri)
 Uscarea electrică
 În câmp electric de înaltă frecvenţă (27 MHz)
 Uscarea radiativă
 Regimul de uscare
 = variaţia, pe durata procesului de uscare, a mărimii parametrilor fizici care o
determină sau o controlează (t(t, wr, p, v)
 Aceste mărimi sunt comandate şi urmărite electronic, mersul uscării fiind redat grafic
în ferestrele programului de editare a procesului.
procesului. ►

W iniţială W finală
grosime
sortiment
specia
Variabile
Regimul la uscarea convenţională a materialului lemnos
Uscarea convenţională = uscarea prin schimb de aer cu
mediul exterior
Cel mai frecvent procedeu de uscare artificială
Faze

 I: Încălzirea parţială a materialului lemnos

 II: Încălzirea în profunzime a lemnului
 III: Uscarea propriu-
propriu-zisă
 IV: Condiţionarea
 V: Răcirea

T1= prima treaptă de uscare (0C):

30 – stejar
40 – fag alb
45 – fag cu coloraţii anormale
50 – Ca, La, An, Te, Pl, Sa, Ci, Nu,
Me
60 – R de calitate medie sau
superioară
70 – R de calitate inferioară
 grosime _ piesă grosime _ piesă
h1   1oră h1   1.5ore
10 10
R, Fo moi Fo tari

Acomodarea lemnului cu mediul de uscare

Încălzirea Viteza de încălzire trebuie să fie constantă
parţială Încălzirea trebuie să decurgă lent (altfel:
uscarea prematură a stratului superficial al
lemnului))
lemnului

 Umiditatea lemnului atinge treptat umiditatea finală

2 subetape
subetape::
Uscarea A. Uscarea lemnului, fără modificarea temperaturii la
propriu-zisă suprafaţa lemnului, până la atingerea umidităţii critice a
lemnului
B. Creşterea bruscă a temperaturii până la T2T2((T fazei de
uscare))
uscare
 60 0C – St, Pam, Fr
 75 0C – fag alb
 80 0C – fag obişnuit, Ci, Nu, Me, Ca, La, An, Te, Pl, Sa
 90 0C - R
4. Condiţionarea pieselor

 Obiectiv:
Obiectiv: uniformizarea umidităţii pe secţiunea
pieselor şi în cuprinsul şarjei
 Se realizează prin umezirea aerului în interiorul
instalaţiei creştere bruscă a umidităţii în
straturile superficiale, în timp ce straturile
interioare continuă să se usuce datorită Q
acumulate
5. Răcirea lemnului

 Încălzirea şi umezirea sunt complet oprite

 Stivele sunt ventilate pentru < T lemnului
 Materialul se scoate din instalatie şi se
depozitează în stare strânsă
 7 zile R; min 14 zile la Fo --- înainte de
prelucrare
 Regimul de uscare a ciupercilor
I II
Instalaţii pentru uscarea
artificială
 Instalaţii cu funcţionare discontinuă (camere
(camere
şi maşini de uscare)
uscare)
 Instalaţii cu funcţionare continuă (tunele
(tunele de
uscare))
uscare
 Cu circulaţie naturală / artificială
artificială a aerului
 Agentul de uscare:
uscare: aerul cald, umed, la
presiune atmosferică
 CAMERELE DE USCARE
 Compartimente izolate termic (► (►)
 Cu funcţionare discontinuă
 Cu spaţiul util încărcat în întregime
cu material lemnos staţionar
 Regim de uscare controlat
Structura Sistemul de Instalația Instalația Controlul
de distribuție a de de automat
rezistență aerului ventilare umidificare al uscării
Camerele de uscare cu
circulaţie
circulaţie forţată a aerului

 Uscare rapidă a lemnului

 Structura de rezistenţă (►
(►):
 Zidărie de cărămidă sau bolţari
 Structură metalică din oţel
inoxidabil, pe care se montează
panouri de izolare termică din
vată minerală impregnată cu
răşini sintetice, cu inserţii de Al
(►)
 Căptuşită cu panouri inox sau
profile din Al
 Plafonul: tablă de Al montată pe o
structură din grinzi (►
(►)
 Uşa: glisantă, monobloc, 10
cm (►
(►)
 Apa caldă
(95°C)

 Sistemul de distribuţie a Apa

Agent termic
Abur

agentului termâic -
supraîncăl tehnologic
zită (105 (100-110
°C) °C)

 Conducte metalice pentru apa

supraîncălzită /abur tehnologic
100--110 0C
100
 Agregate pentru prepararea şi
vehicularea agentului termic cu
proprietăţi optimizate
 Generatorul de agent termic ►
poate fi acţionat de o centrală
termică (deşeuri, aşchii,
rumeguş)) - ►
rumeguş
 Instalaţia de ventilare (►
( ►)
 Ventilatoare cu paleţi din Al
 D 1,5 m (►
(►)
 Instalaţia de umidificare
 Umiditate relativă în incintă:
100%
100 % (►
(►)
Monitorizarea uscării
 Sonde pentru măsurarea
temperaturii
 La suprafaţa şi
 În interiorul lemnului
 Senzori pentru umiditatea de
echilibru
 Sonde pentru umiditatea
lemnului
 Uscătorii bazate pe
procedeul convectiv
 Evaporarea apei la suprafaţa
pieselor – urmarea deplasării
maselor de aer în interiorul
camerei
 Determinate de diferenţele de
temperatură şi densitate între
aerul cald (care intră în camere) şi
aerul răcit prin evaporare

Camerele de uscare cu circulaţie naturală a aerului

- Pentru cheresteaua > 40 mm de Fo tari (temperaturi, viteze <)
Alimentarea camerelor de uscare

 Clasificarea camerelor de uscare după modul

în care se încarcă materialul lemnos:
 Camere cu căi de rulare (R)
 Camere în care cheresteaua se încarcă pachetizat
(Fo)
 Stivuirea
Stivuirea::
 pe șipci din R 20-
20-24 cm grosime
 Materialul se orientează longitudinal sau transversal
față de direcția curentului de aer cald
 Șarja să conțină piese de aceeași specie, grosime
și umiditate inițială
Date economice privind exploatarea
instalaţiilor de uscare a lemnului

 A. Preţuri de comercializare a camerelor de uscare

Varianta de execuţie Capacitate Putere instalată, Preţ,

, KW Euro - TVA
m3/şarjă

Camere livrate în 10 2,2 13050

subansambluri
15 2,2 15600

20 3,3 19350
Camere livrate gata 10 2,2 25000
de montaj
15 2,2 28600

20 3,3 32000
B. Uscătoriile sunt mari consumatoare de
energie electrică şi termică
 Modernizarea tehnologică a urmărit şi reducerea
consumurilor energetice
 instalaţiile clasice:
 La uscare 1 m3 cherestea 220 KWh
 instalaţiile mai noi: 32 KWh
Consumuri energetice specifice la uscarea cherestelei de R de
24…28 mm, într-
într-un uscător de 20 m3/şarj
arjă
ă capacitate
Model Consum energetic
Consum Durata Consum Nr.şarje Consum energetic
orar uscarii energetic la o / lună
lună pentru 1 m3
şarjă cherestea
KWh Gcal/h
Gcal /h zile KWh Gcal KWh Gcal

BA 12 0,14 12 3456 4 1,25 172 0,20

MIRACO 2,5 0,12 6 650 1,8 5 33 0,09

C. Statutul uscării artificiale în România

 Necesarul de cherestea uscată: 2.6- 2.6-2.8 mil.m3/an

 Capacităţile
Capacit ăţile de uscare la fabricile de mobilă: 1.4 mil.m3/an
 Camerele de uscare < 1989:
1989: licen
licenţă
ţă germană, franceză
 Numeroase uscătorii mici
 96% din refuzurile calitative ale produselor finite la export
uscarea insuficientă a materiei prime
 Uscarea artificială a cherestelei şi transformarea ei în
semifabricate nu are loc la producătorul de cherestea, ci la
utilizator
 Pierderi legate de cheltuielile de transport a lemnului şi
cherestelei verzi
 Proasta circulaţie a lemnului în economie
 Defecte de uscare

Crăpături
Fisuri de Desprinderea și
Discolorarea
tip Deformații
crăparea Cementarea Colaps lemnului
fagure nodurilor

radiale inelare Rectangulare

la
pe fețe interioare
capete
Crăpături radiale
 Crăpături la capete
 Crăpături pe suprafaţa laterală / feţe
 Se propagă pe direcţia razelor lemnului
 Cauza
Cauza:: neuniformitatea uscării în secţiunea
transversală a pieselor tensiuni
 Modalităţi de prevenire:
 La uscarea naturală:
naturală:
 Eliminarea apei din lemn să fie moderată şi constantă
 Cum ?
 Prin reducerea circulaţiei curenţilor de aer în stive (se evită
crăpăturile de suprafaţă)
 Prin pensularea capetelor cu vopsea rezistentă la
umiditate (se evită crăpăturile de capăt)
 La uscarea artificială:
artificială:
 Dozarea echilibrată şi urmărirea atentă a regimului de uscare
– prin controlul vitezei de uscare şi a abaterilor de proces
Crăparea şi desprinderea nodurilor căzătoare
 Cauza: contragerea longitudinală diferită a nodurilor faţă de
lemnul înconjurător

Deformarea pieselor
Cementarea
 = stare a materialului în curs de uscare caracterizată prin manifestarea
unor tensiuni reziduale în masa sa, care supun interiorul piesei la
întindere, iar exteriorul de compresiune

 Cum se produce cementarea?

Colaps
 Defect const
constând
ând în:
 Deformarea sau strivirea celulelor
 Crăparea pereţilor lor celulari
 Colaps sever: pus în evidenţă de vălurirea pieselor
 Cauza
Cauza:: tensiunile compresive dezvoltate în timpul uscării
– tensiuni care depăşesc rezistenţa lemnului
 Colapsul celulelor apare în prima fază a uscării, chiar
înainte ca lemnul să piardă apa liberă
 Se manifestă cu precădere la uscarea pieselor cu
umiditate neuniformă în secţiune
 Frecvent la eucalipt, anin
 Prevenire
Prevenire::
 Obligativitatea fazei de condiţionare la uscarea artificială
 Remediere
Remediere::
 Aburirea cherestelei uscate, câteva ore, imediat după uscare,
pentru îndreptarea capetelor
 Fisuri de tip fagure
 Crăpături sub formă de reţea, în interiorul pieselor
 Cauzate de uscare rapidă
 Secondează cementarea sau colapsul în stadiile lor
avansate
 Crăpăturile inelare
 Apar iniţial la capete, apoi se extind în adâncime
 Modalităţi de prevenire:
 Vopsirea capetelor
 Adaptarea regimului uscării artificiale la T < şi umidităţi
relative >
 Cr
Crăpături
ăpături rectangulare
 În lemnul de inimă
Discolorarea lemnului
 Apare în urma uscării, cât şi la depozitare
 Discolorarea chimică
 Rezultatul recţiilor de oxidare şi r.enzimatice în care
sunt antrenaţi polimerii lemnului
 Nuanţe brune (pini), gri (Fo), albăstriri, îngălbeniri,
înroşiri
 Se intensifică la temperaturi >
 La Fo la care încălzirea lemnului (I fază a uscării
artificiale) este înceată, se instalează, în urma uscării,
o discolorare brună-
brună-gri
 Discolorarea fungică
 Cauzată de ciupercile care se dezvoltă în alburn
 Albăstreala se poate extinde prin uscare
 Evaluarea economică a uscării
Costul
Categorii de
uscării unui
costuri în funcție
mc produs Costuri primare
de valoarea
semifinit
investiției
din lemn

retribuția personalului
6.36
lei/mc

Cost fără
Energia termică 96.5
amortizare
lei/mc
10.18 amortizarea Energia electrică
23.27
lei/mc lei/mc
147.42 lei/mc C2 Întreținere și 126.13
reparații
0.79
lei/mc lei/mc
Declasarea
materialului după
uscarea artificială 10.32
lei/mc