Valorificarea Superioar

Superioară
ăa
Resurselor Forestiere Vegetale

Curs 11:
Taxoni forestieri cu valoare terapeutică.
Partea I
 Arnica montana
Arnică
 Cadru general:
 Compozită perenă cu flori
hermafrodite
 Ecologie:
 Mezofită / oligotermă
oligotermă-
mezotermă / acid
acid--
neutrofilă
 Fâneţe, păşuni umede
 Corologie:
 subalpin Europa+Siberia
 Comună în Bucovina
 Produse din herba arnicăi

Arnicae flos/
flos/ Flores Arnicae sine
calycibus
 A. Caracteristici organoleptice :
 Inflorescenţa: antodiu terminal cu 20 de flori ligulate
 Culoare: galben-
galben-portocalie
 Florile transformate în papus: cenuşiu-
cenuşiu-mătăsoase
 Gust: picant, amar
 Miros: slab
 B. Principii active. Acţiune
farmacodinamică
Substratul chimic
Ulei volatil Lactone secviterpenice al culorii uleiului
de culoare portocalie

Bioflavone

principii
acţiune
Toxic
Antiseptic DL50= 85 mg/kg
Antiinflamator Tonifiant vasculară
(măresc viteza de irigare a coronarelor)
Stimularea formării ţesuturilor
antiinflamator
C. Preparate. Indicaţii terapeutice
Maximă
 Forme fitofarmaceutice de uz intern:
intern: precauţie !
Preparate
 Infuzie, tinctură, ulei medicinal dozate
 Colaps circulator, hipertensiune, scleroză cerebrală
farmaceutic
 Forme fitofarmaceutice de uz extern:
extern: Compuşii
toxici sunt
 Tinctură în alcool 600 ocitocici !
 Administrare:
 1 lingură tinctură la 1 l de apă călduţă
 Se aplică prin badijonare
 Precauţie!
 Iritantă  nu se aplică pe răni deschise
 Gargarisme din infuzie
 Faringite cronice, catar cronic
 Unguente, creme, geluri
 Hematoame, răni greu vindecabile
 D. Valorificare
 1. Recoltarea:
 Inflorescenţele viu colorate
 Iunie
Iunie--iulie
 2. Uscarea
 Artificială
 40-
40-50 0C
 Evitând desfacerea inflorescenţelor şi transformarea florilor
în papus
 Istoricul valorificării:
valorificării:
 Arnica la geto-
geto-daci
 Goethe consuma, în fiecare seară, ceai din flori de
arnică
 Urticae folium
 A. Caracteristici organoleptice :
 Se recoltează numai frunzele cordiforme de la
baza tulpinii
 Culoare: verde întunecat
 Gust: amărui
 Miros: specific
 Toate organele supraterane sunt acoperite de
peri urticanţi
 B. Principii active. Acţiune
farmacodinamică
Max 20% - săruri minerale Protoporfirine Carotenoide Vitamine A, B, C, K

Ca K Mg Si N
β-caroten
Imidazolil-alchilamine

LECTINE

Urtica dioica aglutinina

principii
acţiune
Mineralizantă Stimulează proliferarea cutanat
limfocitelor Prostata şi structurile vecine

Ţesuturile displazice
Proinflamatoare Hematopoetică
în hipertrofia de prostată ►
Stimularea fagocitozei
Hemostatică
 Valorificarea herbei urzicii
Cum ?
Cu eter de petrol sau metanol
anhidru
Din material uscat
Extragerea
carotenoidelor

Carotenoide
+
Fitoterapie Clorofilă
Herba
Cure de primăvară
pentru detoxifierea Preparate Extragerea fracţionare
organismului clorofilelor
culinare

β-caroten
Pastă de dinţi
Săruri de Na cristal
Spray
Deodorante
C. Preparate. Indicaţii terapeutice
Acţiune
confirmată
 Forme fitofarmaceutice de uz intern:
intern: clinic
 Tinctură, decoct, suc, pulbere:
 Astenia de primăvară, anemii uşoare
 Gută şi predispoziţie la gută, reumatism muscular
şi articular, litiază
 Forme fitofarmaceutice de uz extern:
extern:
 Infuzie:
 Ulcer varicos, reumatism, răni
D. Valorificare

 1.
1.Istoricul
Istoricul valorificării:
valorificării:
 Dioscoride, Galen – diuretic, laxativ, astm,
pleurezie
 Pliniu cel Bătrân – proprietăţi hemostatice
 Medicina tradiţională românească:
 infuzie – dismenoree, hemoroizi, gută
 Medicina tradiţională africană şi indiană –
hemoragii interne, erupţii cutanate, epistaxis
 Urticae radix

 Extractele standardizate:
 Dificultăţi de urinare în hiperplazia benignă
de prostată – stadiile primare
Utilizări în cosmetică a herbei urzicii

 Cosmetica tradiţională
 Rădăcinile urzicii+rădăcini de brusture+flori de
levănţică+conuri de hamei, macerate în alcool 700
 Calviţiei
 Produse pe bază de urzică
 INCI = International Nomenclature of Cosmetic Ingredient
 Planta întreagă – agent de condiţionare a părului
 Conferă părului supleţe, strălucire şi proprietatea de a fi
uşor de pieptănat
 Conferă volum
 Extractul din părţile supraterane – agent antimătreaţă, tonic,
calmant
 Colchicum
autumnale
Brânduşa de toamnă
 Etimologie:
 Colchis - Marea Neagră
 Perenă
 Mezofită la mezohigrofită
 Mezotermă
 Fâneţe, poieni, livezi,
ochiuri de pădure, liziere
 Înfloreşte toamna şi
fructifică primăvara
 Bulbotuber subteran cu
rădăcini adventive
 Frunzele se veştejesc la
sfârşitul lunii august
Colchici bulbus et semen

A. Caracteristici organoleptice:
 Fructele – capsule triloculare cu seminţe numeroase
 Seminţe mici (Φ
(Φ 2.5 mm),
mm), sferice, dure
 Culoare: brună
 Gust: amar, înţepător
 Inodore
 Bulbii sunt condiţionaţi în rondele
 Prin uscare devin cenuşii
 Gust: amar
 B. Principii active

 Exclusiv Colchicum sp.

 Proprietăţi fizice
 Cristale incolore sau slab
gălbui
 Cromofotolabile
 Uşor solubilă în apă,
etanol, cloroform
 Puţin solubilă în petrol şi
ANTIMITOTIC
eter
neselectiv

Toxică
 C. Acţiune farmacodinamică.
Recomandări medicale. Dozaj
Efecte neurotoxice
 Tratamentul simptomatic al
crizelor de gută
 Acţionează ca analge
analgezzic
 Administrare:
 Doză de atac de 1 mg
 Doze de 0.5 mg/
mg/h
 Maxim 6 mg
mg/24
/24 h
 Precauţii: posibilitatea de
intoxicare
 Administrare în reprize, cu
pauze de cel puţin 3 zile 10x > activă
 Preventiv: 0.5-
0.5-1 mg/zi
mg/zi 5x < toxică
 Se resoarbe rapid
 ACUMULARE în organism
Leucemie cronică, limfopatii maligne
Leucemia mieloidă
Intoxicarea cu colchicină
 Colchicina se metabolizează hepatic într-
într-o otravă mitotică mai
activă
 Simptome:
 La 6 ore – arsuri ale mucoasei bucale
 Dificultate de deglutiţie
 sete
 Gastrointestinale
 Excitaţie puternică
 Paralizia centrilor medulari, musculaturii, terminaţiilor nervoase
sanguine
 Decesul prin asfixie, epuizare şi colaps circulator
 DOZA LETALĂ:
 Adulţi: 7 mg colchicină, 5 g seminţe
 Bovine: 88--10 g frunze proaspete/kg
proaspete/kg corp, 2-
2-3 g frunze
frunze uscate/kg
uscate/kg corp
 Istoricul valorificării
 Dioscoride: bulbul era întrebuinţat ca substituent pentru
ceapă
 Sec. VI-
VI-VII: arabii foloseau bulbii în tratamentul gutei
 Ulterior brânduşa a căzut în dizgraţie
 1618: menţionată de Farmacopeea britanică
 1820
1820:: Pelletier şi Caventou au descoperit principiul
activ – care, în 1833, a fost numit COLCHICINĂ
 1820: Williams - seminţele au acelaşi efect anatomic
cu bulbii, mai stabil însă şi, deci, mai controlabil
 1911
1911--1944: cercetări asupra structurii chimice a
colchicinei
 1956
1956:: sinteza în laborator
D. Punerea în valoare a principiului activ din
bulbii şi seminţele de Colchicum autumnale
 1. Recoltarea:
 Bulbii – toamna, în timpul înfloririi
 Momentul optim de recoltare a bulbilor → concentraţia maximă de alcaloizi
 Seminţele – la începutul lunii iunie, înainte de maturitatea capsulelor
 2. Condiţionare
 Bulbii se feliază în rondele 5 mm grosime
 3. Uscarea:
 Capsulele se usucă natural la soare
 După desfacere, seminţele sunt supuse unei noi etape de uscare
naturală, 2-
2-3 zile
 Bulbii se pot usca artificial, la 50-
50-60 0C
 4. Ambalare:
 Saci de hârtie
 5. Depozitarea:
 Încăperi uscate, aerisite, răcoroase
 6. Preparate farmaceutice din colchicină:
 tablete
Alte aplicaţii ale colchicinei
Blocarea metafazei

Dedublarea cromozomilor

Poliploidie

Plante cu flori, polen, stomate mai mari

Plante cu masă verde mai mare
Plante medicinale cu conţinut mai mare în principii active

Sterile