Caracteristici esentiale care incadreaza o poezie in directia literare simbolista:
poezia simbolista pune accent pe starile sufletesti vagi, indefinite, neclare
sunt valorificate conceptele de reverie, de visare si de nostalgie in creatiile semnate de simbolisti se remarca cultivarea culorilor, a pietrelor pretioase cu ajutorul caror se realizeaza corespondenta, transferul de sens reprezentative simbolismului sunt sugestia si simbolul, doua instrumente literare cultivate cu precadere de catre poetii simbolisti. Acestia cred ca magia unei poezii dezvaluite treptat, inefabile, sugerate, si nu descrise si povestite precum aleg scriitorii naturalisti si parnasieni (acestia din urma anihiland in totalitate emotia, sentimentul, in favoarea perfectionarii formei) temele si motivele simboliste sunt: iubirea, golul, singuratatea, tristetea, nevroza, sentimentul mortii, plictisul, orasul, viata targurilor provinciale, ploaia se observa predilectia pentru mediul citadin, cu cafenele, ospicii, cazarmi, taverne, periferii, parcuri dezolante culoarea si instrumentele, utilizate pentru a exprima emotii, stari sufletesti: violet, alb, negru,galben/ vioara, flaut, pianul, fluier oamenii sunt nebuni, vagabonzi, morti sau femei pierdute si decazute natura este dezolanta, anosta si invita la nevroza, la tristete si angoasa poezia simbolista se remarca prin muzicalitatea versurilor, adeptii acestei directii literare repetand anumite cuvinte, a unor vocale sau a refrenului pentru a-i conferi sonoritate Muzicalitatea, spre deosebire de sonoritate care se manifesta la nivelul auditiv, se manifesta la interior, in adancul cuvintelor, simbolurilor prozodia cunoaste introducerea versului alb, cultivat de simbolisti
Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat; Ca şi zarea, gândul meu se înnegri... "I-auzi corbii! " - mi-am zis singur... şi-am Şi de lume tot mai singur, mai barbar, - oftat; Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar... Iar în zarea grea de plumb Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. Ninge gri. (George Bacovia, GRI) Cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduceo nenorocire Model rezolvare încadrare în simbolism Se dă textul: ,,Stau…şi moina cade, apă, glod… Prin zidurile astea, poate, doarme ea,- Să nu mai ştiu nimic, ar fi un singur mod- Case de fier în case de zid, Un bec agonizează, există, nu există,- Şi portile grele se-ncid. […]’’ Un alcoolic trece piaţa tristă. (George Bacovia, Nocturnă) Oraşul doarme ud în umezeala grea, Discursul poetic se focalizează, în curentul simbolismului, pe tema condiţiei artistului damnat, dar şi a lumii citadine periferice. Un prim argument care încadrează textul ,,Nocturnă’’ în simbolism este cultivarea simbolului, a sugestiei, iar stările sufleteşti sunt nedefinite şi prezentate cu ajutorul unor resurse expresive: personificarea ,,un bec agonizează’’sugerează capacitatea nefastă a morţii de a acapara întregul univers exterior şi interior al subiectului liric, iar epitetul ,,piaţa tristă’’reliefează ideea unei existenţe sociale al cărei destin nu se poate aşeza decât sub auspiciile inevitabile ale eşecului. Un alt argument care justifică încadrarea poeziei ,,Nocturnă’’în acest curent literar este prezenţa versului liber: ,,Un bec agonizează, există, nu există’’. Simbolismul Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-târgurile de provincie, fie marile oraşe-, singurătatea, moartea, condiţia poetului într-o lume meschină, descompunerea materiei, declinul). O primă trăsătură care încadrează discursul liric în simbolism o constituie simbolul ...,care devine laitmotivul poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări sufleteşti, precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea. Sunt prezente o serie de motive literare: toamna, ploaia, odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul, culorile, florile, instrumentele muzicale. Totodată, textul se caracterizează prin armonia şi prin muzicalitatea versurilor datorită folosirii unor figuri de stil ale insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul sintactic. De asemenea, pune accent pe muzicalitate, pe înnoirea orizontului tematic. Nu în ultimul rând, este prezent versul liber (ex.) Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare.