UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ
DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI INGINERIA
MEDIULUI
Programul de studii/specializarea: MASURATORI TERESTRE SI
CADASTRU
Învățământ cu frecvenţă

PROIECT DE DIPLOMĂ
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI
INGINERIA MEDIULUI
Programul de studii/specializarea: MASURATORI TERESTRE SI
CADASTRU
Învățământ cu frecvenţă

Cadastru Sistematic in Romania

BUCURESTI

2022

Capitolul 1-Descrierea succintă a etapelor de realizare a cadastrului

sistematic la ora actuală în Romania
Prin cadastru se înțelege determinarea coordonatelor imobilelor prin
măsurători, identificarea și înscrierea proprietarilor și posesorilor în registrele
cadastrale.
 Cea mai bună și corectă formă de a înregistra imobilele de pe un teritoriu
este abordarea sistematică. Prin înregistrarea tuturor imobilelor dintr-o localitate se
elimină problemele care apar la înregistrarea sporadică. Astfel se vor elimina
suprapunerile, golurile dintre imobile, problemele de suprafață. Datorită așezării
imobilelor în ordine, unele după altele, ca într-un puzzle, putem reflecta exhaustiv
realitatea existentă la teren. Realizarea înregistrării sistematice a proprietăților este
în sarcina Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Operațiunile au început în anul 2011 prin proiectul CESAR finanțat de Banca
Mondială și continuă cu Programul Național de Cadastru și Carte Funciară început în
anul 2015.
Proiectul Cesar
Înregistrarea sistematică a proprietății a avut evoluții diferite în România. Dacă
în Transilvania înregistrarea s-a realizat aproape în întregime, în Vechiul Regat au
existat foarte puține imobile înregistrate începând cu sfârșitul anilor 30.
După Revoluția din 1989, s-a reluat activitatea de înregistrare a imobilelor în mod
sporadic. Gradul de înregistrare a imobilelor în Sistemul Integrat de Cadastru și
Carte Funciară s-a dovedit a fi nesatisfăcător, astfel că, începând cu anul 2011, în
paralel cu înregistrarea sporadică, a început înregistrarea sistematică a imobilelor.
Odată cu accesul în Uniunea Europeană, în anul 2007, a început acordarea
subvențiilor pentru terenurile agricole. Acestea au fost acordate prin identificarea
unor blocuri fizice folosindu-se metode fotogrammetrice. Problema constatată a fost
că nu se pot determina proprietarii de drept ai imobilelor atâta timp cât ei nu sunt
înscriși în cartea funciară. În plus, peste o treime din imobilele din extravilan au sub 1
hectar, ceea ce reprezintă un impediment în realizarea unei agriculturi eficiente. Din
aceste motive, Banca Mondială a demarat în 2011 un proiect numit CESAR pentru a
începe înscrierea în cartea funciară a proprietăților din zonele rurale în mod
sistematic.
Proiectul a avut scopul de a încerca accelerarea înscrierilor imobilelor în cartea
funciară și finalizarea restituirii proprietății. Un alt deziderat a constat în încercarea de
a decongestiona judecătoriile prin împuținarea proceselor legate de proprietate. În
România se înregistrează foarte multe litigii legate de terenuri, în special din cauza
aplicării defectuoase a legilor proprietății și a numărului mic de imobile înscris în
registrele cadastrale.
Proiectul era orientat spere ajutorarea fermelor medii. Dată fiind însă precaritatea
tipului de agricultură practicat în România, este un element de ajutor pentru toate
tipurile de ferme.
Componentele proiectului
Administrarea terenurilor
Această componentă prevedea înregistrarea sistematică a proprietăților din
anumite zone, înscrierea lor în cartea funciară. Acest lucru trebuia realizat prin
măsurarea și delimitarea spațială a tuturor imobilelor din localitățile selectate,
digitizarea documentelor cadastrale existente, conversia cărților funciare existente și
informatizarea sistemului de înregistrare al ANCPI. Lucrările au fost realizate de
executanți privați. Sistemul a fost conceput ca fiind unul participativ, bazat pe
implicarea cetățenilor în procesul de cadastrare. Aceștia participă atât în faza de
delimitare, cât și în faza de verificare a rezultatelor și există o procedură prin care au
putut contesta rezultatele determinărilor cadastrale dacă au considerat necesar.
Consultanța socio-economică pentru fermieri
Componenta s-a materializat în programe de consultanță pentru fermierii care
doresc să dezvolte capacități de producție prin accesul la fonduri europene.
Politici, strategii și management
Această componentă se ocupa de finanțarea unor strategii pentru implantarea
unor proceduri și sisteme în ceea ce privește managementul terenurilor în instituții de
stat ca ANCPI sau Ministerul Agriculturii.
Proiectul CESAR stabilește implementarea unui sistem de proceduri pentru activități
ca: informare publică, colectarea informațiilor spațiale cu privire la imobile, afișare
publică a rezultatelor, emiterea cărților funciare(ANCPI, 2017). Costul total al
proiectului a fost stabilit la suma de 47,7 milioane de euro. Beneficiul minim financiar
trebuia să fie de 138 milioane dolari. Se așteaptă să existe impact asupra valorii
proprietăților, mediului și costurilor tranzacțiilor imobiliare.

Proiectul a presupus două etape. În prima etapă, începută în anul 2011 s-au demarat
lucrările într-un număr de 19 UAT împărțite în 4 loturi care cuprindeau 13 județe.
Suprafața de intabulat se preconiza a fi de 151 734 hectare, însemnând aproximativ
225 889 imobile(ANCPI, 2017). În cea de-a doua etapă, începută în anul 2012, s-au
demarat lucrările într-un număr de 31 de UAT, împărțite în 4 loturi care cuprindeau
15 județe. Suprafață de intabulat se preconiza a fi de 273 247 hectare, însemnând
aproximativ 395 875 imobile.
La nivelul lunii decembrie a anului 2016, erau finalizate lucrările într-un număr de 22
de localități. S-au deschis un număr de 228 404 imobile, acoperind o suprafață de
157 211 hectare. Proiectul nu poate fi considerat un succes, mai ales că, la nivelul
anului 2020, încă se mai desfășurau lucrări de înregistrare în diferite dintre localitățile
contractate. Ceea ce s-a realizat prin acest proiect a fost însă familiarizarea
beneficiarilor, a profesioniștilor din domeniu și a instituțiilor statului cu ceea ce
înseamnă înregistrarea sistematică a proprietăților. De asemenea, cu ocazia acestui
proiect au fost implementate o serie de proceduri care vor fi aplicate, într-o formă sau
alta, în toate lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților de pe teritoriul
României.
Prin cadastru se înțelege determinarea coordonatelor imobilelor prin măsurători,
identificarea și înscrierea proprietarilor și posesorilor în registrele cadastrale.

În cartea funciară se înscriu drepturile reale imobiliare, drepturile personale, actele,

faptele sau raporturile juridice în legătura cu imobilele, sarcinile care grevează
dreptul de proprietate precum și descrierea imobilelor.
Programul național de cadastru și carte funciară este prevăzut a se desfășura în
perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea în cartea funciară a imobilelor din
2337 UAT situate în mediul urban și rural. Fondurile pentru acest proiect sunt
asigurate de ANCPI. În plus față de asta, prin Programul Operațional Regional 2014-
2020 a fost stabilită axa prioritara 11 „Extinderea geografică a sistemului de
înregistrarea a proprietăților în cadastru și cartea funciară” care are ca obiectiv
realizarea înregistrării sistematice în alte 793 de comune(ANCPI, 2020).
Lucrările sistematice de cadastru se pot realiza pentru întreg teritoriul unei unități
administrativ-teritoriale sau pentru unul sau mai multe sectoare cadastrale(ANCPI,
2017).

Instituții implicate

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară se ocupă de gestionarea activității de

cadastru la nivel național și este responsabilă pentru implementarea Programului Național de
Cadastru și Carte Funciară.
 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară sunt o parte importantă în implementarea programului de
înregistrare sistematică și sunt implicate în toate aspectele lucrărilor. Au atribuții în ceea ce privește
campania de informare, punerea la dispoziție a documentelor pentru realizarea lucrării, recepționează
și verifică documentele cadastrului sistematic. Oficiile de cadastru sunt responsabile de organizarea
publicării documentelor tehnice și participă la înregistrarea și soluționarea contestațiilor. La finalul
lucrării oficiile de cadastru deschid noile cărți funciare și distribuie extrasele de carte funciară.

Conform Legii, primarul unităţii administrativ-teritoriale, are obligaţia să înştiinţeze prin orice
mijloc de publicitate pe deţinătorii imobilelor cu privire la obligaţiile pe care aceştia le au în
desfăşurarea lucrărilor sistematice de cadastru şi anume: să permită accesul pe proprietate a
Prestatorului în vederea executării măsurătorilor, să prezinte actele de proprietate echipelor care
realizează interviurile, să participe la identificarea limitelor imobilelor, să verifice informaţiile privitoare
la imobilele pe care le deţin, în etapa de publicare a rezultatelor. De asemenea, prin compartimentele
de resort din cadrul aparatului de specialitate, primarul pune la dispoziţia Prestatorului informaţiile şi
evidenţele deţinute de primărie, prin eliberarea de certificate sau orice alte documente necesare
realizării lucrării sistematice de cadastru. Conform prevederilor art. 12 alin. (14) din Lege, primarul
contrasemnează documentele tehnice cadastrale, anterior recepţionării lor de către comisia de
recepţie stabilită în acest scop la nivelul OCPI, în vederea însuşirii tuturor datelor cu privire la terenuri
şi construcţii şi pentru eliminarea procedurilor administrative de emitere a unor certificate confirmative.
Contrasemnarea documentelor tehnice poate fi efectuată şi prin emiterea unei adeverinţe care să
confirme însuşirea de către primar a informaţiilor cuprinse în documentele tehnice cadastrale. Potrivit
art. 12 alin. (4) din Lege, secretarul primăriei comunică camerei notarilor publici în a cărei
circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu, o sesizare pentru deschiderea procedurii
succesorale în vederea dezbaterii succesiunilor nedeschise şi eliberarea certificatului de moştenitor ori
de legatar, după caz.

Instituţia Prefectului în raza căreia sunt situate unităţile administrativteritoriale pe al căror teritoriu se
desfăşoară lucrările sistematice de cadastru, colaborează la realizarea lucrărilor. în calitate de
reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul are atribuţii de a asigura realizarea la nivelul judeţului
a 3 obiectivelor de interes naţional şi de îndeplinire a obiectivelor prevăzute în Programul Naţional.

Principiile cadastrului sistematic în România

Conform ANCPI, principiile înregistrării sistematice în România sunt următoarele:

1) Principiul înregistrării gratuite a imobilelor

Înregistrarea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor identificate se face în mod
gratuit, de către autoritățile desemnate în acest scop.

2) Principiul integralității
În cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică se înregistrează toate imobilele, inclusiv imobilele
proprietate publică a statului și a unităților administrativ - teritoriale precum și toți deținătorii identificați
în urma acestor lucrări.

3) Principiul oficialității
Înregistrarea sistematică a proprietăților se desfășoară din oficiu, de către ANCPI, prin birourile
teritoriale.
4) Principiul înregistrării realității din teren
În cadrul procesului de înregistrare sistematică se înregistrează imobilele identificate și măsurate
conform realității din teren.
Etapele de realizare a lucrarilor de înregistrare sistematică
Campania de informare publică
Campania de informare publică are ca scop aducerea la cunoştinţa cetăţenilor a începerii lucrărilor de
înregistrare sistematică în sectoarele cadastrale stabilite, modul în care deţinătorii imobilelor sunt
implicaţi în desfăşurarea lucrărilor, precum şi informarea locatarilor cu privire la importanţa realizării
lucrărilor sistematice de cadastru şi înregistrării proprietăţilor în evidenţele de cadastru şi carte
funciară. La nivel local, aceasta, se realizează de către Prestator cu sprijinul primăriei. În acest sens,
Prestatorul împreună cu primăria evaluează condiţiile şi cerinţele executării unei campanii de
informare, care să sprijine derularea lucrărilor sistematice de cadastru în sectoarele cadastrale
stabilite.
Campania de informare publică locală se desfăşoară în două etape.
În prima etapă prestatorul are obligația de a distribui pliantele şi de a afişa posterele în locuri vizibile
(primărie, cămin cultural, biserică, şcoală, dispensar, poştă, etc.) în perioada desfășurării, iar la
finalizarea activităţii va încheia un proces-verbal care atestă parcurgerea acestei etape de informare şi
cantităţile materialelor publicitare folosite. De asemenea organizează cu sprijinul primăriei întâlniri de
informare cu cetăţenii, în funcţie de particularităţile UAT- ului şi de nevoile identificate (existenţa
străinaşilor, aşezărilor infórmale, minorităţilor etnice, etc.), iar la finalizarea activităţii va încheia un
proces-verbal ce conţine date privind calendarul întâlnirilor realizate, numărul participanţilor, probleme
semnalate, etc.
Lucrări preliminare
În România, până în anul 2011, s-au realizat lucrări de cadastru sporadic. În afară de acestea au
existat proiecte de cadastre de specialitate, cum ar fi cadastrul imobiliar edilitar, proiecte de planuri
parcelare și alte tipuri de lucrări din domeniul cadastrului. O parte din aceste informații pot fi folosite,
integrate în lucrările de înregistrare sistematică. Datele sunt preluate de la oficiile de cadastru, de la
primarii sau de la beneficiarii acestor lucrări.
Datele analogice și digitale preluate sunt:

-„limitele UAT și ale intravilanelor componente deținute de OCPI”, utilizate în activitatea de recepție a
documentațiilor cadastrale și de înscriere în cartea funciară. Limitele UAT și cele ale intravilanelor se
verifică la teren. Lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizând limitele unităților administrativ-
teritoriale și limitele intravilanelor din sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

-„ortofotoplan corespunzător unității administrativ-teritoriale sau sectorului cadastral”. Se determină

dacă ortofotoplanul respectă cerințele de precizie cerute de tipul lucrării, dacă este georeferenţiat
corespunzător sau dacă este conformrealității din teren.

-„planurile cadastrale/topografice”. Se verifică dacă planurile sunt georeferențiate sau nu, cat și gradul
de actualitate al acestora.
-„fișierele .pdf extrase din baza de date a titlurilor de proprietate și datele textuale din DDAPT”. Aceste
date sunt preluate și se vor folosi pentru realizarea planurilor cadastrale pe intravilan și pe extravilan.
-„baza de date a registrelor de transcripțiuni inscripțiuni, copii ale cărților funciare”. Aceste date ar
trebui convertite în format cgxml. Dacă acest lucru nu s-a realizat, documentele se pot copia și pune la
dispoziția executanților.
-„alte documentații (hărți de carte funciară, cadastru imobiliar-edilitar, sisteme informaționale specifice
etc.), în măsura în care sunt necesare realizării lucrărilor”.
Potrivit legii, primarul unității administrativ-teritoriale, are obligația să furnizeze executantului lucrărilor
de cadastru, datele și informațiile privitoare la imobile și deținători, cuprinse în evidențele primăriei,
precum:

- registrul agricol, registrul de rol nominal unic, nomenclatura stradală;

- liste care conțin date de identificare ale deținătorilor persoane fizice și juridice; - alte
evidențe care conțin informații necesare realizării lucrării sistematice de cadastru: inventarul bunurilor
din domeniul public ori privat al statului și al UAT- ului etc.
Orice lucrare de acest fel trebuie să includă o etapă de recunoaștere a terenului. Aceasta se face
pentru fiecare localitate și cuprinde o serie de operații(ANCPI, 2017):

-identificarea formelor de relief. La munte sau în zone accidentate este necesar un volum mai mare
de măsurători; - identificarea limitelor UAT. Reprezentarea grafica a limitelor UAT este deținută de
OCPI. Echipele de lucru măsoară detaliile stabile în timp (râuri, drumuri) și detalii fixe (poduri, stâlpi),
cunoscute ca fiind limitele UAT ului respectiv. Pozițiile spațiale ale acestora sunt comparate cu pozițiile
spațiale ale acelorași obiecte deținute de către OCPI. De asemenea se verifica bornele de hotar
plantate cu ocazia delimitării UAT urilor;
 -recunoașterea punctelor din rețeaua geodezică. Se verifică existența punctelor din rețeaua geodezica
și gradul lor de degradare. Dacă se consideră că este necesar, punctele care nu se mai regăsesc în
teren vor fi retrasate și rematerializare;

-identificarea zonelor în care sunt necesare ridicări topografice ținând cont de formale de relief, se
verifică vizibilitatea punctelor geodezice proiectate pe planurile 1:5000 de regula. În general, în
lucrările de înregistrare sistematică, volumul de măsurători depinde în mare măsură de: formele de
relief, dacă localitatea a fost supusă sau nu aplicării legilor proprietății, tipul de construcții existente,
perioada de execuție a lucrărilor de teren, mărimea intravilanului;

-identificarea zonelor în care se efectuează măsurători ale imobilelor în teren cu participarea

deținătorilor;

-identificarea zonelor care au făcut obiectul legilor proprietății, precum și a zonelor necooperativizate,
dacă este cazul;

-identificarea zonelor cu potențiale dificultăți: imobile deținute de comunități etnice minoritare (romi,
sași, slovaci, etc.), imobile aflate în litigiu pe rolul instanțelor, etc.
Raportul Preliminar este documentația în care executantul lucrării prezintă soluțiile tehnice, detalierea
fiecărei operațiuni, volumul de lucrări pe etape și tipuri de operațiuni, alocarea resurselor umane și
tehnice, stabilirea termenelor de îndeplinire a obiectivelor și orice alte informații relevante pentru
evaluarea soluției tehnice propuse.
Bineînțeles că această propunere poate suferi modificări în funcție de parcursul lucrării, de realitatea
găsită la teren și de eventualele riscuri care pot apărea pe parcurs. Cuprinde următoarele
capitole(ANCPI, 2017):

1. Evaluarea datelor primite. O atenție specială trebuie acordată evaluării cadastrelor existente, acestea
vor putea fi repoziționate;

2. Recunoașterea terenului: identificarea zonelor cooperativizate și necooperativizate, estimarea

volumului de măsurători și precizarea modului de realizare a acestora. În general, în zonele
necooperativizate, din cauza lipsei documentelor de atestare a proprietății, este necesar un volum mai
mare de măsurători;

3. Descrierea soluției tehnice;

4. Proiectarea sau actualizarea sectoarelor cadastrale. Sectoarele cadastrale sunt unități cadastrale
delimitate de elemente, naturale sau artificiale, liniare, stabile în timp și identificabile în teren.
Sectoarele cadastrale sunt delimitate și de limitele UAT sau de cele de intravilan;

5. Sistemul de asigurare a calității. Controlul calității va avea ca obiectiv principal corespondența datelor
integrate în lucrarea de înregistrare sistematică cu realitatea din teren;

6. Evaluarea riscurilor. Riscurile sunt elemente care pot apărea pe parcursul lucrării și care pot împiedică
buna desfășurare a acesteia. Un sistem de evaluare a riscurilor trebuie să cuprindă: - identificarea din
timp a riscului:
- stabilirea unei modalități adecvate de evaluare a impactului asupra desfășurării și rezultatelor
proiectului

- stabilirea unei modalități adecvate de tratare în vederea eliminării consecințelor negative sau a
diminuării acestora

- aplicarea soluției de combatere a consecințelor negative și urmărirea rezultatelor acesteia

- adoptarea masurilor tehnice și organizatorice necesare pentru evitarea apariției în viitor a riscului
respectiv;

7. Programul lucrărilor
8. Raportul de analiză privind derularea campaniei de informare locală și planul de acțiune aferent;

9. Un eșantion format din 20 de fișiere .cgxml și fișierele ID .pdf asociate .

Identificarea limitelor:UAT, sectoare, tarlale, imobile

În primul rând identificarea trebuie începută cu limitele UAT. Acestea sunt verificate încă din
perioada de recunoaștere a terenului prin realizarea de măsurători topografice ale punctelor de
intersecție ale limitelor de hotar, puncte de schimbare ale aliniamentelor, punctele bornate din
momentul lucrării de delimitare ale unității administrativ-teritoriale. Dacă limita de UAT nu a fost
determinată, trebuie constituită o comisie care să realizeze lucrarea de delimitare. Limita care se
folosește în lucrările de înregistrare sistematică este cea aprobate de către ANCPI.
Se verifică limitele de intravilan. Dacă această lucrare nu a fost realizată, se numește comisia care
determină această limită și o materializează.
Identificarea limitelor sectoarelor, cvartalelor, tarlalelor
În vederea determinării sectoarelor cadastrale, executantul lucrărilor sistematice de cadastru
realizează stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale și numerotarea acestora.
Limitele sectoarelor cadastrale sunt desenate pe ortofotoplan, planuri topografice sau cadastrale
scările 1:2000; 1:5000, 1:10000. Numerotarea sectoarelor cadastrale trebuie să înceapă din partea de
Nord Vest a localității și se continua până la ultimul sector din partea de Sud. Numerotarea începe cu
sectoarele de extravilan, după terminarea acestora se numerotează sectoarele de intravilan începând
cu localitatea de reședința a UAT, apoi cu celelalte localități, în funcție de depărtarea lor față de
reședință. Limitele sectoarelor cadastrale coincid cu limitele imobilelor.
Totalitatea elementelor liniare stabile în timp și care definesc sectoarele cadastrale din cadrul unității
administrativ-teritoriale se grupează într-un sector cadastral, denumit sectorul cadastral „0”–
zero(ANCPI, 2017).
Procedura de determinare a limitelor tarlalelor începe încă din faza de colectare a datelor, dacă
ortofotoplanul primit corespunde cerințelor de precizie. Dacă ortofotoplanul primit nu corespunde
cerințelor de precizie, atunci se poate realiza un zbor fotogrammetric pentru realizarea unui
ortofotoplan corespunzător.
Limitele cvartalelor și ale tarlalelor se pot determina prin vectorizare de pe ortofotoplanuri sau planuri
cadastrale. Această metodă poate conduce la erori destul de mari dacă materialele folosite nu sunt
actualizate sau sunt neclare. Este recomandat să se determine prin măsurători topografice punctele
caracteristice ale tarlalelor și cvartalelor. În zonele în care au fost aplicate legile proprietății și terenul a
fost restituit, este foarte importantă delimitarea cât mai precisă a limitelor tarlalelor în extravilan pentru
că pot apărea probleme în cazul în care s-au emis titluri ale căror suprafețe pot depăși suprafața
tarlalei. Există destule cazuri când, la acordarea titlurilor de proprietate, nu s-a ținut cont de existența
lucrărilor de îmbunătățiri funciare sau de dimensiunea reala a drumurilor, de aceea este recomandat
să se măsoare și aceste elemente.

Identificarea limitelor imobilelor

Imobilul cu deținător identificat este acel imobil pentru care, după caz(ANCPI, 2017): a) „dreptul de
proprietate este dovedit cu acte juridice legale;
b) posesia este stabilită conform prevederilor art. 13din Lege”.
Proprietarii se identificăîn conformitate cu documentele de proprietate. În cazul în care proprietarul
este decedat, în documentele care se predau pentru intabulare (fise de date, cgxml), se va menționa
acest lucru.
Imobilul cu deținător neidentificat este acel imobil pentru care nici o instituție implicată nu poate să
pună la dispoziție informațiile sau evidențele necesare pentru identificarea deținătorului. În acest caz,
în cartea funciară, imobilul va fi trecut provizoriu în proprietatea unității administrativ- teritoriale. Dacă
imobilele sunt situate în zonele de carte funciară veche (supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru
unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare), aceste vor fi identificate pe baza numerelor
topografice. Degradarea hărților topografice/cadastrale, imposibilitatea georeferențierii, lipsa
înscrierilor în cartea funciară veche reprezintă cateva cauze care fac ca acest lucru să devină
problematic.
Categoriile de folosință care se înscriu în carte funciară sunt cele identificate în documentele de
proprietate. Dacă la teren se constată că sunt alte categorii de folosință se vor lua avizele necesare
pentru modificarea acestora.
„Pentru construcții se consemnează existența sau inexistența actelor de proprietate. În cazul
construcțiilor fără acte, realizate înainte de 1 august 2001,care este data intrării în vigoare a Legii nr.
453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, acestea se înscriuîn baza certificatului de
atestare fiscală eliberat de primar, prin care se atestă achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată
datorate autorității administrației publice locale. Se înregistrează construcțiile permanente clasificate
după destinațiile stabilite. În cazul construcțiilor condominiu trebuie întocmite releveele unităților
individuale componente” (ANCPI, 2017).În cazul existentei litigiilor, acestea se consemnează în
documentele finale ale cadastrului.
„În cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică în cartea funciară se înscriu suprafețele rezultate din
măsurători. Preciziile care trebuie asigurate sunt cele corespunzătoare planului la scara 1:5000 pentru
extravilan și planului la scara 1:2000 pentru intravilan” (ANCPI, 2017). Este important de reținut căîn
lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților, se reprezintă realitatea găsită la teren.
„Reprezentarea grafică a imobilelor înregistrate anterior în planul cadastral sau topografic și în cartea
funciară poate fi corectată fără acordul proprietarilor, în situația în care aceasta nu coincide cu situația
reală constatată în teren”.
Stabilirea limitelor imobilelor situate în intravilan
„Pentru realizarea măsurătorilor topografice se realizează rețelele geodezice de îndesire și ridicare.
Rețeaua geodezică de îndesire și ridicare se execută prin metode cunoscute: triangulație, trilaterație,
triangulație trilaterație, rețele de drumuiri poligonometrice, intersecții înainte, retrointersecţii, intersecții
combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observații satelitare” (ANCPI, 2017). „Rețeaua
geodezică de ridicare este creată în scopul asigurării numărului de puncte necesare măsurătorilor
topografice și cadastrale de detaliu. Punctele rețelelor geodezice de ridicare se determină prin
intersecții înainte, retrointersecţii, intersecții combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GNSS,
utilizându-se puncte din rețeaua geodezică de sprijin și îndesire” (ANCPI, 2017).
Perioadele de executare a măsurătorilor trebuie anunțate din timp deținătorilor de imobile. Dacă
colectarea actelor se realizează concomitent, aceștia trebuie înștiințați pentru a putea pregăti
documentele pentru procesare. Limitele imobilelor se măsoară în prezenta deținătorilor. Se măsoară
punctele caracteristice ale limitelor imobilelor și construcțiilor. „Imobilul împrejmuit este acel imobil ale
cărui limite sunt materializate prin elemente stabile în timp (ex: garduri), clar identificabile. ” (ANCPI,
2017). În cazul imobilelor neîmprejmuite, limitele se stabilesc prin măsurători, în prezența
deținătorilor și pe baza planurilor existente.
„Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin măsurători expeditive.
Suprafețele rezultate se constrâng pe suprafață corpului de proprietate calculată din coordonate”
(ANCPI, 2017).
Verificarea geometriilor imobilelor înscrise deja în cartea funciară se poate realiza prin măsurători
expeditive, iar dacă se constată neconcordanțe, geometria trebuie refăcută.
Imobilele se identifică împreună cu deținătorii. Dacă aceștia, din diferite motive, nu pot îndeplini
această sarcină, imobilele vor fi identificate în lipsa acestora împreună cu un reprezentant al primăriei.
„Limitele construcțiilor se determina prin măsurători topografice ale punctelor caracteristice. Se
reprezintă toate construcțiile permanente găsite la teren , indiferent de existența ori lipsa actelor de
proprietate privitoare la acestea și indiferent de situația înscrisă în cărțile funciare” (ANCPI, 2017).
Trebuie precizat faptul că se iau în considerare doar construcțiile cu caracter permanent.
„Construcțiile identificate în teren se înscriu în documentele tehnice și în cartea funciară în baza
actelor de proprietate. În lipsa actelor doveditoare, înscrierea se realizează în baza documentelor
tehnice contrasemnate conform legii de către primar sau în baza adeverinței eliberate de către acesta,
prin care atestă însușirea informațiilor tehnice și juridice cuprinse în documentele tehnice cadastrale”
(ANCPI, 2017).
În lipsa însușirii documentelor tehnice de către primar, prin contrasemnare ori adeverință, înscrierea
construcțiilor se realizează în baza documentelor tehnice ale cadastrului publicate și necontestate, ori,
în cazul în care acestea au fost contestate, cererile de rectificare formulate cu privire la construcții au
fost respinse.

Stabilirea limitelor imobilelor situate în extravilan

Planurile parcelare existente în format vector, realizate în Sistemul de Proiecție Stereo 70, sunt
integrate în planul cadastral după ce vor fi verificate prin măsurători la teren.
Planurile parcelare existente în format vector în sisteme locale de proiecție, sunt georeferențiate și
verificate la teren. Pentru operațiunea de georeferențiere este nevoie de cel puțin 4 puncte de
coordonate cunoscute, identificabile pe cele dou ă planuri.
Planurile parcelare în format analogic, realizate în sisteme de proiecție locale, sunt scanate,
georeferențiate, vectorizate, verificate la teren și integrate în planul cadastral.
Limitele tarlalelor se pot determina prin vectorizare folosind ortofotoplan sau planul cadastral sau prin
măsurători. Chiar dacă limitele tarlalelor se determină prin vectorizare acestea trebuie verificate prin
măsurători la teren.
În cazul în care nu există planuri parcelare, acestea se vor realiza în cadrul lucrărilor de introducere a
cadastrului sistematic. Limitele se stabilesc în prezența deținătorilor de terenuri și pe baza informațiilor
obținute de la OCPI și Primărie.
Pentru fiecare tarla se vor măsura cel puțin 4 puncte caracteristice. Determinările se vor face în
principal prin tehnologie GNSS. Observațiile cu stația totală se vor face în cazul imposibilității
efectuării determinărilor GNSS.
Înainte de a se apuca de lucru, operatorul trebuie să aibă accesul asigurat la baza de date DDAPT a
ANCPI. Operatorul va realiza planurile parcelare în conformitate cu titlurile de proprietate și ajutându-
se de documentele pe care le are la dispoziție încă din etapa de colectare a documentelor de la OCPI
și primărie. În primul rând operatorul va poziționa în interiorul tarlalei cadastrele existente, verificate și
validate ca fiind corecte. Apoi va începe realizarea planului parcelar conform datelor din titlurile de
proprietate și măsurătorile realizate la teren: număr parcelă, vecini sau luând ca reper măsurătorile
efectuate la teren, dacă acestea există. Planul parcelar se poate realiza prin vectorizare. Cadastrele
existente vor acționa în acest caz și ca elemente de verificare a corectitudinii planului parcelar.
Fiecare imobil va primi un identificator electronic unic.
În extravilanul zonelor necooperativizate, în general, volumul de măsurători este mai mare decât în
zonele foste cooperativizate. Acest lucru se întâmplă din cauză că în zonele necooperativizate, exista
puține documente de proprietate, iar înregistrarea se face mai alesprin înscrierea posesiei.
„În cazul imobilelor din extravilan care au făcut obiectul legilor proprietății, dacă în urma măsurării unei
tarlale se constată un deficit de suprafață, diferența de teren dintre suprafața înscrisă în actul de
proprietate și cea existentă în teren, poate fi alocată în altă tarla, cu acordul proprietarului în cauză,
exprimat în formă autentică notarială, ținând seama de situația de fapt și pe baza planului parcelar
modificat” (ANCPI, 2017).

Fișa de date a imobilului

Fișa de date a imobilului este un document de lucru care poate fi modificat în orice moment al lucrării.
Aceasta conține date despre teren și proprietar. Caracteristica cea mai importantă a acestui
document este că trebuie semnat de deținător, astfel încat aceasta ia la cunoștință datele care vor fi
înscrise în documentele tehnice ale cadastrului.
Aici prestatorul are rolul de a integra și colera în fişa de date a imobilului informaţiile provenite din
toate sursele de date disponibile.

Colectarea actelor
Colectarea actelor se poate face în stadii diferite ale lucrării, ca etapă separată sau oricând pe
parcursul lucrării. Indiferent cum se face, înainte de colectare, deținătorii de imobile trebuie anunțați,
pentru a avea timp să își pregătească documentele pentru colectare.
Actele de proprietate nu sunt preluate în original, ci se realizează copii legalizate. Legalizarea se face
de către notari autorizați sau, dacă pe raza teritoriului unității administrativ-teritoriale nu există birou
notarial, legalizarea se realizează de către secretarul primăriei prin aplicarea unei ștampile "conform
cu originalul".
„Dacă s-au efectuat transmisiuni succesive ale unui imobil neînscris în cartea funciară, în vederea
înregistrării în documentele tehnice este suficientă prezentarea ultimului act doveditor al drepturilor
reale privitoare la imobil” (ANCPI, 2017).
„În caz de refuz al prezentării actelor de identitate, completarea datelor personale se face prin
preluarea datelor de la Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, organizate la nivelul
consiliilor locale” (ANCPI, 2017).
„În cazul imobilelor proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, în lipsa
actelor de proprietate, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasele din inventarul centralizat al
bunurilor respective, atestat de Guvern în condițiile legii, certificate pentru conformitate. Pentru
imobilele proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, în lipsa extraselor de pe inventarul
bunurilor respective, se poate înscrie provizoriu dreptul de proprietate în favoarea
unităților administrativ-teritoriale în cauză, în baza hotărârii emise în condițiile legii de consiliile
județene, de Consiliul general al Municipiului București ori de consiliile locale” (ANCPI, 2017). „În cazul
imobilelor proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale, dovada dreptului de proprietate se
face cu actele juridice de dobândire a acestor imobile” (ANCPI, 2017).
„Autoritățile și instituțiile publice centrale și locale au obligația, conform legii, de a pune la dispoziția
ANCPI, gratuit, datele, informațiile și copiile certificate ale documentelor referitoare la imobilele pe
care le dețin, în vederea înscrierii acestora în cartea funciară” (ANCPI, 2017).

Capitolul 2- Descrierea sistemului informațional ettera de

înregistrare a documentațiilor cadastrale
Realizarea și întocmirea documentaților digitale pentru lucrările de specialitate în domeniul cadastrului
de către persoanele autorizate au condus la nevoia de standardizare modului de introducere în baza
de date de la nivel național. Astfel au fost adoptate mai multe programe, primul program a fost
GenerareCP.exe care conținea coordonatele de pe contur ale imobilelor și datele din fișa corpului de
proprietate. La ora actuală s-a adoptat o soluție mai eficientă, mai practică prin care se asigură
suportul cu Directiva INSPIRE, aceasta este geoportalul eTerra3. Geoportalurile sunt adesea sisteme
de gestionare a conținutului și/sau software specializate pentru portaluri, care oferă o valoare
adăugată suplimentară prin integrarea geodatelor individuale specializate are loc prin combinarea
tehnologiilor Internet și a funcționalităților GIS bazate pe serviciile geodate.
Prin crearea și actualizarea documentațiilor tehnice în sistemul eTerra persoana autorizată are acces
direct la planul cadastral și la anumite informații din cărțile funciare. Fiindcă se folosește un geoportal
online în care bazele de date pentru acesta se actualizează în timp real informațiile pot fi folosite de
mai multe parți interesate. Această componentă oferă funcționalități de creare, vizualizare și editare a
documentațiilor.
Înregistrarea pe platforma online se face pe baza unui cont creat de ANCPI, după care se introduce
utilizatorul și parola.
Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară a introdus funcția de Vizualizare Carte Funciară , care
este utilă inginerilor în procesul de întocmirea a documentațiilor pentru că furnizează în timp real
informații despre operațiunile în desfășurare.
Aplicația eTerra permite înregistrarea lucrărilor în mod sporadic uzual, dar pentru înregistrarea în mod
sistematic este necesar ca persoana autorizată să înștiințeze ANCPI-ul că a semnat un contract de
prestator. În aplicație se atribuie rolul de user prestator pentru județul unde se va realiza înregistrarea
sistematică , în funcție de tipul de lucrare se alege rolul și județul.
Pentru înregistrarea în mod sistematic sunt 3 opțiuni disponibile, utilizatorul poate alege între: Lista
Livrări Cadastru General, Cadastru General și Raport Cadastru General.
În Livrări Cadastru General se alege UAT-ul, se numește livrareași se importă arhiva zip cu fișierele
cgxml.
Export Cadastru General este o unealtă din care se pot exporta imobile pe trei criterii:
• ExportUAT – toate imobilele din stratul permanent din unitatea administrativ-teritorială
• Export în funcție de dată a tuturor imobilelor pentru care au fost realizate lucrări în intervalulales.
• Exportimobil – directivedecăutareimobiledupăidentificatorisauadresă
Rapoarte Cadastru General este opțiunea din care se poate descărca în variantă pdf. sau .exl fișiere
despre rapoarte, statistici, liste și situații. Aceste rapoarte sunt de ajutor pentru toate entitățile
implicate în procesul de realizare a cadastrului sistematic.

Capitolul 3-Stadiul actual al realizării cadastrului sistematic în

Romania
În anul 2021 se vor împlini 10 ani de când a început în România procesul de înregistrare
sistematică a proprietăților. Din păcate, societatea românească nu prea are ce sărbători. Din
cele peste 3.000 de localități care exista în România, doar 86 se pot lăuda că au toate imobilele
înregistrate în cartea funciară. Deși aceste lucrări se desfășoară în peste 186 localități, rata de
finalizare a acestora este foarte mică.
Cadastrul sistematic în România a început cu proiectul CESAR 1 și 2, finanțat de Banca
Mondială. Aproape zece ani mai târziu, au mai rămas încă de finalizat lucrările în 19 localități. În
cadrul acestui proiect s-au desfășurat lucrări în 50 de localități. PNCCF a debutat în anii 2014 -
2015, lucrările se desfășoară în acest moment cu rezultatele nu tocmai bune.
În general, Banca Mondială aplica o strategie bine-cunoscută atunci când vând/implementează
astfel de proiecte. Legislația se testează întâi într-un proiect pilot. Rezultatele proiectului pilot
sunt analizate, legislația este completată și sunt testate într-un alt proiect pilot. După acesta sunt
întocmite legislația și procedurile finale și se implementează un program național. Aceasta a fost
strategia aplicată în proiectele pilor CESAR 1 și CESAR 2. Pe baza acestor proiecte pilot și a
modificărilor legislative aferente, ANCPI a inițiat Programul Național de Cadastru și Carte
Funciară. Este de înțeles că în proiectele pilot lucrurile au mers greoi din cauza lipsei de
experiență a prestatorilor, a instituțiilor însărcinate cu recepția și verificarea lucrărilor de
înregistrare sistematică și a lipsei unei legislații coerente și adaptate noilor nevoi. Însă este mai
greu de înțeles de ce, după experiență a doua proiecte pilot, lucrurile se mișcă la fel de greu.
În multe declarații publice, ANCPI clamează drept reușit gradul mare de contractare a lucrărilor
de cadastru sistematic la nivel de sector cadastral. Gradul de finalizare a acestor contracte însă
este foarte mic. Mai mult, la ultimele două licitații realizate la nivel de UAT de data aceasta, din
357 localități scoase la licitație, au fost depuse oferte doar pentru 71 de localități (circa 20%).
Este necesară o analiza serioasă, atât la nivel instituțional, cat și în cadrul profesioniștilor din
domeniu, pentru a vedea care ar putea fi cauzele acestor eșecuri.
Strategia ANCPI este greu de identificat. Deși exista un document numit “Strategia ANCPI pe
perioada 2013-2017”, nu se precizează absolut nimic despre prioritățile instituției și cum
intenționează să-și atingă obiectivul propus de a înregistra cât mai multe proprietăți în sistemul
de cadastru și carte funciară. Mai mult, deși activitățile de cadastru sunt prestate de profesioniștii
persoane fizice sau juridice autorizate, aceștia nu sunt pomeniți niciunde în interiorul
documentului.
La fel, în studiul de fezabilitate pentru finanțarea proiectului de cadastru de către Uniunea
Europeană, se vorbește de nenumărate avantaje și facilități pentru economie și firme, dar nu se
găsește nicio mențiune asupra profesioniștilor care lucrează în cadastru.
Ignorarea repetată a celor care muncesc efectiv în procesul de înregistrare a proprietăților arată
atitudinea ANCPI față de aceștia. Deși în regulamentul de funcționare al ANCPI se specifică clar
că Agenția coordonează executarea lucrărilor de cadastru și colaborează cu organizații
profesionale și societăți comerciale, acest lucru este foarte greu de observat de către
profesioniștii din domeniul cadastrului.
Consultările cu mediul privat au fost sporadice. Majoritatea profesioniștilor au observat că, deși
modificările de legi și ordine, care îi privesc direct, sunt supuse dezbaterilor publice conform
legii, sugestiile lor nu sunt luate în considerare. Aceste lucruri au dus la o atmosfera de totală
neîncredere între Agenție și mediul privat, persoanele fizice și juridice, parte esențială a
sistemului de cadastru românesc, devenind reticente să participe la procesul de înregistrare
sistematică a proprietăților inițiat de ANCPI.
Valorile estimate ale contractelor, calculate de ANCPI, au fost făcute fără a realiza o consultare
reală de piață. Acest lucru a dus la o valoare impusă care nu acoperă nevoile și, în același timp,
nu stimulează profesioniștii din domeniu în contractarea unor astfel de lucrări. În plus,
subfinanțarea la care piața de cadastru a fost supusă de-a lungul timpului precum și lipsa de
predictibilitate, au făcut persoanele fizice și juridice să fie reticente în a se angrena în astfel de
lucrări complexe, costisitoare și nerentabile.
Un alt element care duce la contractarea redusă a lucrărilor de înregistrare sistematică a
proprietății îl reprezintă decontarea anevoioasă a lucrărilor. Procesul de cadastrare este
îndelungat, durata sa depinzând de foarte mulți factori, de la cantitatea de imobile, până la
procesul anevoios de recepție și verificare a lucrărilor de către oficiile de cadastru. În aceste
condiții, prestatorii pot aștepta chiar și ani de zile până la primele decontări. Astfel că reticența
lor de a participa la realizarea unor astfel de lucrări, mai ales a persoanelor fizice autorizate și
firmelor mai mici, este pe deplin justificată.
În aceste condiții este clar de ce gradul de finalizare și mai nou, gradul de contractare a lucrărilor
de înregistrare sistematica este total nesatisfăcător. Sunt necesare măsuri imediate pentru
rezolvarea situațiilor descrise mai sus, astfel încât profesioniștii din domeniu să fie motivați să
participe la realizarea lucrărilor de cadastru sistematic.
Este adevărat că în ultimele luni, au fost făcuți câțiva pași încurajatori în direcția rezolvării unora
din problemele menționate. Printre aceștia, a fost realizată o cercetare de piață pentru a putea
avea o imagine mai corectă asupra modului de estimare a valorii contractelor. ANCPI a început
să arate o deschidere mai mare către dialog. Au fost inițiate o serie de întâlniri cu Uniunea
Geodezilor din Romania, Asociația Patronală din Cadastru Geodezie și Cartografie sau Asociația
Evaluatorilor Funciari. Nu este însă suficient. Aceste organizații reprezintă doar o parte dintre
profesioniștii din domeniu. Este necesar ca aceste dialoguri să fie extinse, astfel încât să
cuprindă pe cât mai mulți dintre cei care desfășoară aceasta activitate.
O altă premieră a fost acceptarea pentru prima dată a observațiilor făcute în dezbaterea publica
pentru ordinele emise de ANCPI. Un exemplu, nu singurul, ar fi reintroducerea referatului de
completare pentru lucrările de înregistrare sporadică a proprietăților. Nu este suficient. ANCPI
trebuie să se aplece mai aprofundat către specialiștii din domeniu, iar doleanțele lor să fie
preluate și aplicate în noile legi și regulamente.
Toate acestea pot reprezenta semene ale unui dezgheț în relația dintre mediul privat și ANCPI.
Aceste măsuri trebuie continuate și completate, pentru a putea restabili relații de încredere între
mediul privat și cel de stat. Comunitatea profesioniștilor așteaptă o reforma profundă a strategiei
în ceea ce privește sistemul de înregistrare a proprietății și așteaptă de la ANCPI un dialog
susținut pe aceste teme. În plus, se simte nevoia ca ANCPI să recunoască și să aprecieze la
justa valoare pe cei care lucrează efectiv în realizarea lucrărilor de cadastru în România.
Rolul Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară din România este de a verifica și recepționa
lucrările de înregistrare a proprietăților. În acest sens, aceste instituții sunt direct responsabile de
rapiditatea cu care se desfășoară procesul de înregistrare sistematică a proprietății. Analizând
însă timpul pe care o asemenea lucrare îl petrece în procedura de verificare, precum și gradul
mare de respingeri pe care OCPI-urile îl au, putem afirma ca, în loc să accelereze procesul,
aceste instituții îl încetinesc.
Strategia ANCPI este greu de identificat. Deși exista un document numit “Strategia ANCPI pe
perioada 2013-2017”, nu se precizează absolut nimic despre prioritățile instituției și cum
intenționează să-și atingă obiectivul propus de a înregistra cât mai multe proprietăți în sistemul
de cadastru și carte funciară. Mai mult, deși activitățile de cadastru sunt prestate de profesioniștii
persoane fizice sau juridice autorizate, aceștia nu sunt pomeniți niciunde în interiorul
documentului.
La fel, în studiul de fezabilitate pentru finanțarea proiectului de cadastru de către Uniunea
Europeană, se vorbește de nenumărate avantaje și facilități pentru economie și firme, dar nu se
găsește nicio mențiune asupra profesioniștilor care lucrează în cadastru.
Ignorarea repetată a celor care muncesc efectiv în procesul de înregistrare a proprietăților arată
atitudinea ANCPI față de aceștia. Deși în regulamentul de funcționare al ANCPI se specifică clar
că Agenția coordonează executarea lucrărilor de cadastru și colaborează cu organizații
profesionale și societăți comerciale, acest lucru este foarte greu de observat de către
profesioniștii din domeniul cadastrului.
Consultările cu mediul privat au fost sporadice. Majoritatea profesioniștilor au observat că, deși
modificările de legi și ordine, care îi privesc direct, sunt supuse dezbaterilor publice conform
legii, sugestiile lor nu sunt luate în considerare. Aceste lucruri au dus la o atmosfera de totală
neîncredere între Agenție și mediul privat, persoanele fizice și juridice, parte esențială a
sistemului de cadastru românesc, devenind reticente să participe la procesul de înregistrare
sistematică a proprietăților inițiat de ANCPI.
Încă din perioada Marii Crize Mondiale din 1929-1933, majoritatea statelor si-au schimbat
atitudinea față de economie. Dacă până atunci statul nu intervenea în piață, considerând că
aceasta, prin mecanismele de cerere și ofertă, se poate regla singură, la ora aceasta, până și
cele mai liberale guvernări, aplică principiile kensiene, care acorda statului o responsabilitate
crescută în crearea unei piețe funcționale și a bunăstării celor care activează în ea. ANCPI este
o instituție a statului. Responsabilitatea ei este de a crea o piață corectă, concurențială prin
finanțarea corecta a lucrărilor de cadastru.
Valorile estimate ale contractelor, calculate de ANCPI, au fost făcute fără a realiza o consultare
reală de piață. Acest lucru a dus la o valoare impusă care nu acoperă nevoile și, în același timp,
nu stimulează profesioniștii din domeniu în contractarea unor astfel de lucrări. În plus,
subfinanțarea la care piața de cadastru a fost supusă de-a lungul timpului precum și lipsa de
predictibilitate, au făcut persoanele fizice și juridice să fie reticente în a se angrena în astfel de
lucrări complexe, costisitoare și nerentabile.
Un alt element care duce la contractarea redusă a lucrărilor de înregistrare sistematică a
proprietății îl reprezintă decontarea anevoioasă a lucrărilor. Procesul de cadastrare este
îndelungat, durata sa depinzând de foarte mulți factori, de la cantitatea de imobile, până la
procesul anevoios de recepție și verificare a lucrărilor de către oficiile de cadastru. În aceste
condiții, prestatorii pot aștepta chiar și ani de zile până la primele decontări. Astfel că reticența
lor de a participa la realizarea unor astfel de lucrări, mai ales a persoanelor fizice autorizate și
firmelor mai mici, este pe deplin justificată.
În aceste condiții este clar de ce gradul de finalizare și mai nou, gradul de contractare a lucrărilor
de înregistrare sistematica este total nesatisfăcător. Sunt necesare măsuri imediate pentru
rezolvarea situațiilor descrise mai sus, astfel încât profesioniștii din domeniu să fie motivați să
participe la realizarea lucrărilor de cadastru sistematic.
Este adevărat că în ultimele luni, au fost făcuți câțiva pași încurajatori în direcția rezolvării unora
din problemele menționate. Printre aceștia, a fost realizată o cercetare de piață pentru a putea
avea o imagine mai corectă asupra modului de estimare a valorii contractelor. ANCPI a început
să arate o deschidere mai mare către dialog. Au fost inițiate o serie de întâlniri cu Uniunea
Geodezilor din Romania, Asociația Patronală din Cadastru Geodezie și Cartografie sau Asociația
Evaluatorilor Funciari. Nu este însă suficient. Aceste organizații reprezintă doar o parte dintre
profesioniștii din domeniu. Este necesar ca aceste dialoguri să fie extinse, astfel încât să
cuprindă pe cât mai mulți dintre cei care desfășoară aceasta activitate.
O altă premieră a fost acceptarea pentru prima dată a observațiilor făcute în dezbaterea publica
pentru ordinele emise de ANCPI. Un exemplu, nu singurul, ar fi reintroducerea referatului de
completare pentru lucrările de înregistrare sporadică a proprietăților. Nu este suficient. ANCPI
trebuie să se aplece mai aprofundat către specialiștii din domeniu, iar doleanțele lor să fie
preluate și aplicate în noile legi și regulamente.
Un alt exemplu este posibilitatea pe care ANCPI o oferă profesioniștilor din domeniu de realizare
a unor proceduri specifice cadastrului, în mediul online. Aceste măsuri, luate pe perioada
pandemiei de COVID 19, trebuie să continue și după ce lucrurile vor reveni la normal. ANCPI
trebuie să facă pași serioși și susținuți către digitalizarea și simplificarea procedurilor de
înregistrare a imobilelor.
Toate acestea pot reprezenta semene ale unui dezgheț în relația dintre mediul privat și ANCPI.
Aceste măsuri trebuie continuate și completate, pentru a putea restabili relații de încredere între
mediul privat și cel de stat. Comunitatea profesioniștilor așteaptă o reforma profundă a strategiei
în ceea ce privește sistemul de înregistrare a proprietății și așteaptă de la ANCPI un dialog
susținut pe aceste teme. În plus, se simte nevoia ca ANCPI să recunoască și să aprecieze la
justa valoare pe cei care lucrează efectiv în realizarea lucrărilor de cadastru în România.
Rolul Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară din România este de a verifica și recepționa
lucrările de înregistrare a proprietăților. În acest sens, aceste instituții sunt direct responsabile de
rapiditatea cu care se desfășoară procesul de înregistrare sistematică a proprietății. Analizând
însă timpul pe care o asemenea lucrare îl petrece în procedura de verificare, precum și gradul
mare de respingeri pe care OCPI-urile îl au, putem afirma ca, în loc să accelereze procesul,
aceste instituții îl încetinesc.
 Bibliografie
1) http://www.ugr.ro/opinii/situatia-cadastrului-sistematic-in-romania
2) http://www.ocpi-ag.ro/imagini/SPECIFICATII-TEHNICE-LUCRARI-
SISTEMATICE.pdf
3)