MANUALUL DE INSTALATII INSTALATH ELECTRICE $1 DE AUTOMATIZARE E) - Instalatii de iluminat ale cladirilor civile si de productie; - Instalatii de alimentare cu energie electrica ale cladirilor; - Instalatii de protectia cladirilor la descarcari electrice atmosferice; - Automatizarea instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice; - Echipamente si materiale pentru instalatii electrice si de automatizare. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.Coordonator: | Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA Autor iv. de. ing, Niculae MIRA: 1; 7 iv. dr. ing. Cornel BIANCHE 2; 3; 6 (6.6): 6; 8; 10 (10.4; 10.5}, + ‘Set luerari dr. ing, Adriana GEORGESOU: 4 Prof, univ. de. ing. Dan MOROLDO: 5 Sef lucrai de. ing. Hrisia MOROLDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3} 92.(12.2.1) Partea I Prof. univ. t. ing. Neculae MIRA: 1; 2; 3 (8.1: 82} 8:8; 75 15 Goat. univ. ef. ing. Serban LAZAR: 9 (3.8: 34: 95) Prof. univ. o. ing. Ovidiu CENTEA: 8 Ing, Teodor HAISTEA: 10 Ing. Marian LIESCU: 12; 16 Protuniv. . ing. Alexandru STAMATIU: 13; 14 ing. Nicolae CUCOL): 11 [Cing. Save FTODE |: 12 Partoa tll Prof. univ. dr. ing, Constantin |ONESCU: 1 2; 9; 4 Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3) Conf. univ. dr. fizician: Nicolae FLOREA: 3 (3.4) Prof. univ. de. ing.: Sorin CALUIANU: 3 (3.7.1; 3.7.2) ont. univ. de, ing.: Sorin COCIORVA: 3 (3.7.4) Partea IV Prot. univ. dr. ing. Constantin IONESCU: 1: Prof, univ. dr. Ing: Sorin GALUIANU: 3 (3. Sef lucrari dr. ing. Nicolae IVAN: 5 Conf. univ. dr. ing. Daniel POPESCU: 6 Sef lucrari ing, Dan [ONESCU: 7 Ing, Marius SMILOVICI: 8 Prof. univ. dr. ing. Sorin LARIONESCU: 9 3; 4; 11; 12 Coordonare si recenzie stiintifica: (ing. Achle PETRESCU Prof. onor. d. ing, Liviy DUMITRESCU Membru al Academiei Central Europene de Stinta si Art Doctor Honoris Causa al Universitit Tehnice de Construct Bucuresti Coordonare editoriala: Director General ing. Doru PETRESCU Tehnoredactare computerizata: Cristian POPESCU; Constanta RASUCEANU; Elona OOROFTE!; Razvan ANISOIU, Cecilia JONEL Sofia FLORICA MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 Instalatii electrice si de automatizare ISBN 973-85936-4-6 © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 ) Asociatia Inginerilor de Instalatii din RomaniaCuprins CUPRINS Probleme generale 1. Etapele de elaborare a documentatil tehnicoeconomice necesare realizaril obiectivelor de Investiti publice pentru instalati electrice si de automatizare. 2 2. Incadrarea obiectiveior de investiti publice pentru instalatile electrce, in sisternul de lueréri de alimentare cu energie electrica a localitatilor 3 3. Corinte esentiale de caiitate si criterile de pertormanta pentru instalatile elecrice si de automatizare 4 4. Roglementri tehnice specifice pentru instalatile electrice si de automatizare 4 |. SISTEME DE ILUMINAT 4. MARIMI FIZIGE 1.1. Marimi fizice in sistemele de jluminat on. 6 2. RELATIA LUMINA-VEDERE 2.1. Caracteristicle vederii umane.. 10 2.2. Orbirea si efectele sale i - 12 ‘3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL 3.1, Mediu luminos interior. : 14 3.1.1. Aspecte cantitative si 7 sind 3.1.2. Aspecte calitative.... 14 3.2, Mediul luminos exteriorsnrun : 7 3.2.1. Aspecte cantitative 7 3.2.2. Aspecte calitative.... 7 4, SURSE DE LUMINA 4.1. Lampi cu incandescent nu . " 20 4.1.1. Lampa cu incandescent clasica (LIC). 7 20 4.1.2. Lampa cu ciclu regenerator cu halogen (LIM) 24 4.2. Lampi fuorescente ' 23 4.2.1. Lampi fluorescent tubular... 23 4.2.2. Lampi fluorescente compacte. 26 4.3. Lampi cu descarcare in vapori de sod la joasa presiune. 26 4.4, Lampi cu descarcare in vapori de mercur la inalté presiune z ar 4.5, Lampi cu descarearcare in vapori de sodiu de inalté presiune 29 4.6. Alte lampi cu descarcare in gaze, 29 46.1. Lampile cu descarcare la joasa presiune In gaze sau amestecuri de gaze si vapori metalic! cu coloana luminoasa pozitiva 29 4.6.2. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gazele mentionate si lumina negativa, - : i 29 47. Lampi cu induct. 29 5. CORPURI DE ILUMINAT. 5.1 Caracteristcile corpurilor de iluminat (CiL). a a2 5.2. Corpuri pentru iluminatul interior 35 8.3. Corpuri pentru iluminatul exterior. 96 8.4. Corpuri pentru iluminatul teatrelor, studiourilor Ee 37 5.5, Fibre gi tuburi optice. 38 5.8. Suprafete luminoase sau luminate, arhitecturale , 39 5.6.1 Suprafete luminoase 39 5.6.2 Suprafete luminate, " 40 5.7. Montarea corpurilor de iluminat : 42EE coprirs 6, SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR 6:1. Sisteme de iluminat normal (Si) o nn O11, Sisteme de luminat in functio de distrbuiia spatial a fhixuiuliumins. ttl 6.12. Sisteme de iluminat in funetie de distributia fluxului luminos / iluminarit in planul util : . 46 6.2, Sisteme de iluminat de sigurantd. . ann 49 6.2.1. Sisteme de iluminat pentru continuarea 1UCTUlUi n-ne 49 6.2.2. Sisteme de iluminat pentru interventi. 50 “ 6.23. Sisteme de iluminat pentru evacuare si alte functiuni 50 6.2.4. Aspecte caracteristice ale echipamentului sistemelor de iluminat de siguranta. 7 si 51 7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT 7.1. Metode de calcul punctuale 54 71.1 Huminarea decté dat de surse de lumin punctual 54 712, thminarea drect® data de surse de lumi nar 55 7.13. lluminarea directa int-un punct data de surse luminoase (luminate) de suprafata perfect difuzante. basin BE 7.44. Caloululiluminarii medii directe Pe © SUPFAFAA...nnnnnnenenn 87 7.2. Metode de calcul globale 7 : semanas ssc 7.2.1. Metoda reflexilor multiple real 58 7.2.2. Metoda factorului de utiizere - ions earnt AR 59 7.3. Calculul automat al sistemielor de iluminat interior... moot 60 8, APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 8.1, Metoda curbelor de luminanta limit... as - 62 8.2. Metoda UGR (CIE Uniied Glare Rating System). ag 63 8.3, Metoda Ro. a ati 63 9, SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR 9.1, Sistere de iluminat normal : 3 66 82, Setere de luminat de siguranta (evacvare, pazé/secur tate). ‘ sr 40, CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 40.1. Calculul sisternelor de ituminat rutie . ain 70 40.1.1. Caleulul in functie de luminanta ... i 70 40.1.2. Caleulul in functie de iluminare, ots i ee 72 10.2. Calculul sisternelor de iluminat pentru alte ari. : 73 10.3. Caloulul sistemelor de iluminat decorativ Fc ’ 73 10.4, Evaluarea calitativa a distributie! luminantelor nme stati Seo 73 411, PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 11.1. Metodologia de proiectare... 5 - ss - 76 11.2. Tipuri gi solutii de sisteme. ts . 7 41.2.1, Locuinte, hoteluri, motelur.. - : 7 112.2, inedper dostinas activial inotoctuaie “ 5 80 11.2, Spatil comerciale tial z on 11.2.8.1 Sistemul de lluminat general... ci . 84 11.2.8.2 Sistemul general de iluminat pentru vitrine : a 84 11.2.3 Firmele luminoase 85 11.24, Institutii medicale. = meet 85 11.2.5, Muze si galerii de art ans - " a7 1.2.5.1 Culoarea luminii . eee BT 112.82 Galerie de pita tapser gate ervonat RANE ar ct renee BB 41.2.6.3 Galerile pentru sculptura. 2 sii BO Haga Musso oe Intorie, umismatica,stnte naturale si alte destinatl..n. 89 11.26. Sali de spectacole 5 20 11.27. Spatil industriale : 2 93 eee11.2.8. Sali de sport 11.3. Comanda manuala i automata a sistemelor de lluminat interior. Managementul in iluminat 11.3.1. Sisteme de contro! utiizate, 11.3.2. Modul de abordare a controluli iluminari 11.3.3. Managementul in iluminat 12, PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 12.1. Metodologia de proiectare. 12.2. Solutii de sisteme pentru iluminatul exterior. 12.2.1. Cai de circulate rutiers 12.2.2. Tunelur 7 12.2.3, lluminatul decorativ arhitectural (monumente, cladi.. 12.24, lluminatul decorativ pentru spatii verzi jocuri de apa. 12.2.6, Avi utiltare 12.2.6. lluminatul publicitar si de reclama. 12.2.7. Terenuri de sport 12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroporturi i 12.3, Comanda manvala si automata a sistemelor de lluminat exterior 18. PUNEREA IN FUNCTIUNE $I MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT 13.1, Punerea in functiune a sistemelor de iluminat 13.2. Mentinerea sistemelor de iluminat. 18.2.1. Estimari ale pierderilor de lumina 13.22. Mentinerea sistemelor de iluminat interior U. INSTALATII ELECTRICE 1, RECEPTOARE $1 CONSUMATORI 1.1, Receptoare electrice 41.2. Consumatori electrici 2, FENOMENE FIZICE PROPRII INSTALATILOR ELECTRICE 2.1, Inealzirea conductelor in regim de lung dura ~ Exemple de calcul 2.2, Ineaizirea conductelor in regim intermitent ~ Exemple de calcul 2.3. Incdizirea conductelor in regim de scurté durata Exemple de calcul 2.4, Solicitari electrodinamice. Calculul fortelor electrodinamice 25 Arcul electric in instaatile electrice 3, FUNCTIONARI ANORMALE IN INSTALATII ELECTRICE 3.1. Functionarea cu tensiune crescuta 3.2. Funetionarea cu tensiune scdzuta (plerder de tensiune). ~ Exemplu do calcul. 3.3. Pornirea motoarelor electrice 3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continu... = Exemplu de calcul 3.8.2. Pomnirea motearelor asincrone tritazate, = Exemplu de calcul 8.8.3. Pornirea motoarelor sincrone, 3.4. Functionarea motoarelor asincrone witazate in doua faze. 3.8. Functionarea in regim de scurtciouit 3.5.1. Sourtcircuitul unui circuit monofazat 3.5.2. Scurtcirouitul unui circuit trfazat Exemplu de calcul Cuprins 6 98 98 99 99 102 102 102 107 a1 113 115 115 16 119 120 124 124 124 125 128 128 130 130 131 131 132 132 133 134 138 139 140 441 141 142 143 147 147 148 148 148 148 160|v (as 4, APARATE ELECTRICE 4.1. Aparate electrice de protecte.. 182 4.1 1, Relee termice 152 4.1.2. Relee cu termistoare 153 4.1.3, Relee electromagnetice 153 4.1.4. Sigurante fuzibile 154 4.2. Aparate electrice de conectare 155 4.2.1. Intreruptoare de putere 5S 4.2.2. Contactoare 156 4.23, Disjunctoare si dshunctoare dlferentale 188 4.2.4, Intreruptoare diferentiale 160 4.25. Chei de comanda si butoane 161 43, Aparato electrice de semnalizare 161 4. Aparate electrice de masura si 161 4.4.1. Aparate magnetoelectrice..... 16 4.4.2. Aparate feromagnetice.. 162 4.4.3. Aparate electrodinamice..n... i ne 182 4.4.4, Aparate de induct. oe 162 445. Masurarea tonsiunior. Extinderea domeniuiui de masurare a nn 12 4.4.6, Masurarea curentlor. Extinderea domenivlul de masurare a.m es 162 4.4.7. Masurarea energilor activa si reactiva... rote Sh 163 5, ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A RECEPTOARELOR $I CONSUMATORILOR DE JOASA TENSIUNE 5.1. Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare NOMMAlE wn. ad 170 5.2, Brangarea consumatoriior clasici ka SEN wn. 170 5.3, Alimentarea receptoarelor electrice normale cu energie electric’. ne T2 5.4, Alimentarea receptoarelor electrice vitae . ITD 6. CALCULUL INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 6.1. Caleulul curentului nominal pentru circuite si coloane... . i 178 = Exemple de calcul 178 82. Alogorea sectiunil conductelor si cablurior electice ites 180 Exomple de calcul 180 6.3, Alegerea tuburilor de protectio. 182 6.4 Avogorea aparatelor de acionare, protectie si masur 182 6.4.1. Alagerea intreruptorulul manual 182 6.4.2. Alegerea contactorulul 183 6.4.3, Algerea intreruptorului automat. 183 6.4.4, Alagerea disjunctorului si disjunctorului diferential 183 6.4.5. Alagerea releelor termice. 184 - Exemplu de calcul 184 6.4.6, Alegerea sigurantel fuzibile 185 - Exemplu de calcul... - 6.47. Alegorea eparatcir de mésuré ce se monteazl pe tabloula electrice 186 7. INSTALATH PENTRU PROTECTIA OMULUI IMPOTRIVA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE 7.1. Probleme generale 196 7.2. Efectele curentului electric asupra corpulul uman. 196 7.3. Cazurl de electrocutare. 197 74. Clasificarea inciperir gi receptoarelor din punct de vedere al pericolului de electrocutare, 198 7.5. Metode de protectc. 199 7.5.1 Metode de protectie impotriva atingerlor directs ~ it 199 7.5.2 Metode de protectie impotriva atingerilor indirecte. 199Cuprins 8. INSTALATII DE PROTECTIE A CLADIRILOR IMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOR, 8.1. Probleme generale 206 8.2. Caz in care echiparea cu instalatie de protectie impotriva trasnetelor este obligatorie 207 8.3, instalati de paratrasnet. 2 208 8.3.1. Disporttivele de captare 208 8.3.2. Conductoarele de coborare cae 210 8.3.3. Priza de pamant 2n 8.3.4 Legaturi echipotentiaie 212 8.3.5, Legaturi de echipotentiaizare si bara de egalizare a potentialelor (BP) 213 8.3.6. Instalati speciale de protectie impotriva trasnetelor 213 8.3.7. Veriticdri ale instalatilor de paratrasnet, 213 9. INSTALATII PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI 9.1. Probleme generale 220 9.2. Influentele negative determinate de micsorarea factorului de putere 220 9.3. Mijjoace pentru cresterea factorulul de puter®.nrun 221 9.3.1. Cresterea factorului de putere prin mijoace naturale 202 9.3.2. Cresterea factorulul de putere folosind surse ‘specializate de putere reactiva. 223 9.4. Calculul de eficienta tehnicoeconomica. 227 10. INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATILOR 10.1, Instalafi pentru detectia, semnalizarea si stingerea incendiulul 10.1.1. Probleme generale 7 10.1.2. Metode si tehnologi pentru detectia incendiuiui 10.1.2.1. Detectoare de fum 10.1.2.2. Detectia ultrarapida a fumulul; detectoare specifce. 10.1.2.3. Detectoare de temperaturé 10.1.2.4. Detectoare de flacara 10.125. Detectoare de gaze 10.1.3. Centralizarea semnalizavilor in instalatile pentru detectia, sernnalizarea si stingerea incendiului 235 3 10.1.4. Alarmarea in instalatile de detectie, semnalizare si stingere a incendilor 237 10.1.5. Stingerea automata a incendiului 237 10.1.5.1. Agenti de stingere 237 10.1.5.2. Tipuri de instalati 238 10.1.6. Proiectarea instalatilor pentru detectarea, semnalizarea si stingerea incendiuiui : eae 10.1.6.1. Dimensionarea supravegheri 7 238 10.1.6.2. Calculul retelel de centralizare a somnaliZAtlO nen 239 10.1.6.3. Metode de reducere a alarmelor false 239 10.17. Exploatarea instalatilor pentu detects, semnalizarea si stingerea Incendiuil 240 10.2. Instalatii pentru detectia si semnalizarea efractiei si agresiunii 7 241 10.2.1. Scopul si necesitatea instalatilor pentru detectia si sermnalizarea ofractiei $1 agresiunil. Reglementari in vigoare. 5 diac : 241 10.2.1.1 Domeniile de aplicatie si functile instalatilor pentru detectia si semnalizarea efractiel si agresiunil 241 10.2.1.2 Reglementari lagala in vigoare. 2a2 10.2.2. Metode (tehnologi) de detecte a tentativelor oé etractie 242 10.2.2.1 Detectia deschider! usilor : 242 10.2.2.2 Detectia agresiunii aa 10.2.2.3 Detectia misc 243 10.2.2.4 Detectia tentativelor de spargere a geamurior. 24a 10.2.2.5 Detectia tentativelor de penetrare a peretilon 246 10.2.2.6 Detectoare tensometrice. 246 10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor ne 2A6EE coprins 10.2.2.8 Supravegherea perimetrelor 10.2.3, Centralizarea semnaliziilor in instalatile pentru etectia si semnalizarea efractiei si agresiuni. 10.2.4, Topologii de instalatii pentru detectia si semnalizarea fractiel si agresiuni 10.25, Avertizarea in instlaile pent detecta si semnalizarea efractiei si agresiuni. 10.26. Proiectarea instalatilor pentru detectia si sermnalzarea efractici si agresiunit {0.26.1 Dimensionarea supraveghert in vederea detectel aac. 10.2.6.2. Calculul rejelei de centralizare a semnalizarilor 10.2.6.3. Metode de reducere a alarmelor false... 10.2.7. Exploatarea instalatilr pentru detectia si semnalizarea fractici si agresiuni. 10.3. Instalatii de control al accesului 10.3.1. Instalatii de control si identificare..... 10.3.2. Interfoanele pentru imobil i 40.3.3. Metode si tehnologil de identificare in instalatile de control al aocesulti . . 10:3.3.1 Teknologi de realzare a indeniicatorior 10.3.3.2 Metode biometrice de identificare 10.3.4. Echipamente pentru controlulfizic al accesuiui 40.3.5. Metode de contro! al accesulul. Tipuri de instalatit de control al accesului 10.3.6. Proiectare. 10.37, Exploatarea instalatilor de contro al accesulu 11, POSTURI DE TRANSFORMARE $I SURSE DE REZERVA 11.1. Instalatil pentru posturile de transformare 14.1.1. Alegerea numérulul de transformatoare 11.1.2. Alegerea puteri transtormatoarelor..... 41.12. Stabivea puter nominale economice pentru tarsformatoare 11.1.4, Functionarea in paralel a transformatoarelor 11.1.5. Constructia posturtor de transformare.. 11.1.6. Aparatajul aferent transformatoarelor 11.2. Instalatii pentru sursele de rezerva propri 11.2.1. Grup lactogen nn 11.2.2. Baterii de acumulatoare .. 42. INSTALATII ELEGTRICE IN MEDIU EXPLOZIV $I IN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU 12.1. Probleme generale = 122. Clasificarea arillor periculoase 123. Alegerea echipamentelor electrice. 12.4, Montarea cablurlor electtice 12.4.1. Sisteme de instalare 124.2. Tipuri de cablur utiizate in spatii cu ps 12.5, Instalatia de paratrésnet. 4326. Masur de protectie impotrvaelectichatistaice.. 13, TEHNOLOGIA EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE 13:1. Solutii tehnologice pentru montarea cablurlor si conductelor 18.2. Solutii tehnologice pentru montarea aparatelor si tablourilor electrice.. 13.3. Norme referitoare la constructia tablourlor electrce 14, FIABILITATEA INSTALATILOR ELECTRICE 14.4. Definiti 14.41. Notini fundamental. 14.1.2. Alte notiuni. 281 251 251 251 252 252 258 253 253 B54 255 255 256 257 259 261 274 274 275 278 276 a7 278 278I. Sisteme de iluminat Capitolul 1 Marimi fiziceis | Capitolul 1: Marimi fizice I. Sisteme de iluminat 1.1. Marimi fizice in sistemele de iluminat + Fluxulluminos (¢) ‘Acesta reprezinté. puterea sursel lu- minoase perceputé de ochi sub forma de sonzate luminoasd. in Si, unitatea dde masura este lumen {i}, un sub- mutiplu al Wattuiui luminos (WI) (daca acesta ar fi vansformat integral i humi- 8 1 Im = 1/683 WI Inirucdt etalonul de un lumen nu a fost inca elaborat, fluxul iuminos nu este utiizt, in prezent, ca mérime fun- damental * Intensitatea luminoas’ (yy!) re prezinta rapertul dine fluxul imines si Lnghiul solid in care acesta esta cu- Prins A say ya AB 2 2 a1) Fig, 14.1. Pozitia unghiului solid i coordonate polare cu ajutorul a doua ‘coordonate unghiulare: 1 - sursa de luring; 2 si 4 ~ planuri de referint&; 3 ~ planul intensitatluminoa- se; 5 - axa sursei. 30° 20" 10° O° 10°20" Sor Fig. 1.2. Distributiaintenstti uminoase in tunctie de unghiurile sp Pozitia unghiulul solid se red& ce! mal usor in coordonate polare cu aju- torul a 2 coordonate unghiulare (fig. - unghiul dintre directia intensitat luminoase J, si axa sursei de lumina: BB - unghiul dintre un plan de referinta (=0") si planul format de axa surse! cu directia intensitati luminoase lay (axa Unghiului infinit mic 40), Unitatea de masura in 1 [h j= candela [cd] Candela este intensitatea luminoasé pe © anumita directie a unui izvor luminos care emite 0 radiatie: monocromatica de frecventa 540 Hz si a cArei putere radianta pe aceasta directie este 1/683 Wistr (cu 0 eroare de 5x 10°, in prezent, intensitatea luminoasa re prezinta. mavimea fizicd fundamentala din iluminat. Intensitatea luminoasa caracterizea- 7A sursele luminoase. Fabricantii de Ccorpuri de iiuminat au obigatia de a elabora, 0 datd cu omologarea si acre- rmentarea corpului de iluminat, curba de. distrbutie a intensitatit luminoase hea) pentru diferite unghivri f. Cel ‘mai adesea se folosesc unghiurile B: 07...180%; 45°...225°; 90°...270" si 495°...315° sau 0°... 180° si 90°,..270", in figuile 1.1.2 si 1.3 se exemplfca distibutia intensitati luminoase in func- tie de unghiurie «si B sau numai a. Curbole de distribute a intensitati luminoase pentru un corp de iiuminat se dau peniru situatia in care in corp a a >]s0" aol 10 |cxvi000 BO" 20° 10" O° 10" 20° 50° Fig. 1.3. Distributia intensitatii in functie de unghiul «. ao" ee a E Fig. L144 Reprezentarea intensitafi luminoase ‘coordonate carteziene. ‘s-a montat o sursa etalon cu un flux de 4000 Im. Pentru a determina intensita- tea luminoasa real a unui corp de ilu: rminat se foloseste relata: ao 000 led] (Where (1.1.2) in cave: (iskot este intensitatea, pe di- | rectia o, daté de curba de distribute a al intensitat luminoase; n - nurnul de imp! din corpul de iluminat; @~ fluxul luminos al unei lamp Distibutia intensitatii luminoase mai poate fi redat sub forma tabelard. Se indica variatia f.=ffa) pentru unghiurl date, Variatia unghiulul c este, de re- ul, la intervale de 5 sau 10°. Aceasta forma de redare este foarte uta atunci cand se apeleaza la calcul automat. Se utilzeazé gi reprezentarea in co- ordonate carteziene atunci cand de- pendenta este numa in functie de un- ghiul & (fig. 1.1.4) Aceasta reprezentare permite deter- ‘minarea functiel analitice J.=f(), print ‘0 dezvoltare in serie Fourier, de forma: Labs Sfesinkas Z('ecoske (1-13) in care: loreprezinta valoarea minima 2 tensitatl luminoase (fig. 1.1.4), Pk $i 1° sunt coeficienti (marimi fizice) ce se etermina_grafoanalitic prin una din ‘metodele Perry, Roth, Runge, Fischer - Hinner. De tegulé, pentru calculul anaiitic sunt suficient primi 3-4 termeni ai dez volt ‘Atunci cand se cunoaste forma ana- ltica de variatie a intensitati luminoase ‘eff, fuxul luminos se poate de- termina cu relatia: o=] fly snadads (144) sau daca variatia este independenta de ‘unghiul fi =2n | sinada 15) Exemplu: sursole perfect dituzante ‘au 0 variatie a intensitati luminoase de forma: (1.18) Pentru acestea fluxul luminos rezuita balm (1.4.7) nde Jn este intensitatea maxima (emi- 4 pe directia a=0") Alte metode de determinare a flu xxului luminos, cand se cunoaste curba de distribute a intensitati luminoase: Metoda gratoanalitica a lul Rousseau Rousseau propune 0 constructie grafic exemplficata tn figura 1.1.5 care consta in1. Sisteme de iluminat constructia curbel de distributie a intensitti luminoase la scar convena- bil aleasa - a {mmvcd]; se duce un semicerc de raza R, (mm) oarecare cu centrul in 8, cen- tru sistemului de axe al curbei de dis- tribute @ intensitaitluminoase; ~ se duc razele S1', Se’, .., Sr! (cu ‘cat se duc mai multe astfel de raze cu att eroarea de determinare a fluxului va fi mai mica}; acestea intersecteaza curba de distributia in punctele 1, 2, 1. Astfel Ss, Se...So sunt intensitatile lu rminoase pe'acoste direct Ii, ly a, by la scara desenului din punctele 1', 2', ... n! se duc paralele la axa orizontalé a sistemului de axe; acestea taie axa AA’ paralelé cu axa verticalé a sistemiului de axe al curbei de distibutie; pe fiecare din aceste paralele, in cepand de la AA’, se duc segmentele corespunzatoare intensitatilor luminoa: 5@ | lay wns by @xemplu: pe paralela din 2' se plaseaz segmentul Se = | ~ Se unese punctele 1, 2,...1. Curba ‘obtinut’, axa AA’ si paralole duse din 1' sin’ determina o suprafata S a cirei marime [mm] este proportionala cu fluxul corpului im] ce emite curba de distribute data, Demonstratie: suprafata elementard dS este cuprinsa intre intensitatle fi leva Infinit apropiate. Distanta ch re- zulté Rdesina, iar suprafata oS este: OS = aleR sinarda (1.1.8) Toata suprafata S va fi S=ah |isinada (1.19) Din relatile 1.1.8 si 1.1.4 rezutt: 2n s 4.1.10) a (1.1.10) Lunde a, A si $ au semnificatile cunos- cute. Fluxul luminos va fi determinat cu procizia cu care va fi construita si ma- surat suprafata S. Aceasta se poate face prin utiizarea unei hati) milimetri- ce sau printr-o alta metoda similara, dh-Rdasina, ‘Metoda grafoanalitica @ unghiurilor solide egale Principiul matoda consta in determi area fluxului luminos ca o suma de fiuxuri luminoase elementare. Fluxul elementar reprazinta produsul dintre tunghiul solid (40) si intensitatea lumi noasa medie (fi) din acesta: 40 ay) Unde n este numarul de unghiuti solide fegale in care este cuprins fluxul. Un- ghiul total de dx steradiani este unghiul sub care se vede o sferd in centrul Siu. Unghiurile solide egale trebuie si priveasca din centrul sferei arii egal. Se alege ca arie suprafata unei zone sferice de inaltime fh. Unghiul solid ce Briveste 0 asemenea suprafafa este: AQ=2nh/R, unde F este raza sterel. In acelasi timp AQ=2n/n este constant dacé numérul nde unghiuri solide se alege. Rezulti a2 9i @=aninSh=Aihe (1.1.12) In care: fu este intensitatea medic a fiecdrui unghi sold: Ine este intensita- tea medie sferica a corpulul de ilumi- nat. Ju $e afla din curba de distributie 2 Intensitatit luminoase astfe: = se reprezinta curba de distributie a Intensitati luminoase lao anumita scard, convenabili (fig. 1.1.6); se Inconjoard aceasta cu un cerc de raza R, oarecare; diametrul se imparte in n parti e- gale si se duc paralele la axa orizon- tala: AA’, BB’... MM se determin mijoacele arcelor AA’, AB, BC,.., MM! notate cu 1, 2, ~ se determina intensitatle luminoase fay [ads Ins ton unind © cu 1, 2. Aplicand relatia 1.1.12 se afla fluxul luminos al corpului de iluminat. Rezul tatul va fi cu atat mai corect cu cé va fi mai mare Fig. 11.5. Metoda Rousseau, + Emitanta este mériméa fed os roar rpc das fae ae tans de 0 suprata si mérimoa acele suprafote (ig, 117) oo ° M8 sou Ma as * s Marrnea caracteriznaza att supa fejale hanincaea (penourle inoess) cat si suprfefele retectante. (pert etc.) Unitatea de masurs pent enitanta inh tall isl + thaninaraa seta frie zi’ co reprezinté report ire fuxullminos incident peo. supratath i marimea aoe suprafete fig. 11.8), Relate Sonera peri tommare sun (1.1.13) tux Od (1.14) Unitatea de masur’ pentru lluminare In Si. este tuxul (x) Tin functie de natura fluxulu si marl- mea suprafetei iluminarea poate fi ~ punctuala - cand suprafata este in finit mica medie - cand suprafata este finit = directa - cand fluxul provine direct de la unul sau mai multe corpuri de ‘iuminat; = teflectaté - cand fluxul provine de la suprafetele reflectante dintr-o incintt (pereti, tavan, mobilier); ~ totalé - cfind fluxul provine atat de Rn | Fig. L1.6. Metoda unghiurilor solide egale,la corpurile de iluminat cat si de la supratefele reflactante dint-o incinté (ineapere), Legile generale ale iluminéri expeimés legatura dintre lluminarea direct’ Int tun punct data de 0 sursa punctiforms (ale care! dimensiuni se pot neglia in raport cu distanta de la sursa la punct) vee Fig. 1.8. Definitea iluminatl Fig. Fie 0 sursé punctiforma S (fig. 1.1.9) ce trimite catre un punct P dintr-un plan oarecare (H) o intensitate luminoa: 88 la Unghiul « este ce! dintre intensitatea luminoasé pe directia punctului P si a- xa geometica a sursel Punctul P se poate asimila cu o su prafata infinit mica dS. Atunci ilumi- narea directa in punctul P este: (1.1.19) Unde oi? este fluxul cuprins in unghiul solid dl sub care se vede dS din sursa 'S. Fluxul de se inlocuieste cu expresia lui din relatia de definite a intensitatit luminoase (1.1.1) si rezulta: fll be Sk, dS0080_ Loos Fas P 7 (1.1.16) unde: Leste distanta de la sursé la punct (0 unghiul dintre raza de humina $i nor {9 Reprezentarea explicativa la legile generale ale iluminari Fig, 1.10. Reprezentare de det 1. Sisteme de iluminat mala in punctul P la planul (H) si dS, ~ suprafata normala pe ! cuprinsa in unghiul solid de (calota sferica dintr- © sfera de raza | si care subintinde la cconiru unghiul solid do). Relatia 1.1.16 exprima cole doua leg! ‘generale ale lumina ~ Legea cosinusulyi ~ iluminarea di recta intr-un punct dati deo sursi punctiforma este direct proportional ‘cu cosinusul unghiului dintre raza de lumina si normala in punet la pianul in care se afl = Legea pitratului distante! ~ ilumi- area direct intr-un punct data de o sursi. punetiforma este invers pro: ortionalé cu patratul distantol de la sursd la punct * Luminanta pe o directie este ma- ‘imea fizicd egald cu raportul dintre in tensitatea luminoasi pe acea drectie si suprafata normala de emisie (fig, 1.4.10), en ‘dScosa (4.97) Luminanta unl surse dS pe directia a fatS de normala la aceasta se mai defineste si prin raportut de. (1.1.18) ‘es In care: Ep este iluminarea direct’ dat de sursa_ oS intr-un punct P atlat pe drectia « si in plan perpendicular pe aceasta; = dha - unghiul solid In care se vede dS din punctul P. Unitatea de mésurd pentru luminanta in SA. este: Hy 0 sau i iar om td Luminanta este singura marime fizica care impresioneaz’ ochiul. Fenomenul vederil se datoreaza posibilitati ochiu- lul de a distinge puncte de luminante ditferite iuI. Sisteme de iluminat Capitolul 2 Relatia lumina - vedereEGA capitotut 2: Retatia tumina-vedere I, Sisteme de iluminat Sistemul vizual este compus din chi, nervul optic si partea aferenta din cortex care recepteazd, transmite si Prelucreazé radiatia electromagnetica luminoasa. Cchiul este impresionat de radiatia luminoasa, rezultand senzatia si per- ceptia vizuala. Se spune c& senzatia ara o ponders afactiva (se simte efec- tul stimulului mai tare sau mai slab), iar pperceptia are 0 pondere roprezentativa (se percep culoarea stimulu, forma, di- ‘mensiunile si migcarile sale). Studiul senzatici si perceptiei vizuale s-a reali- zat printr-un mare numéar de evalu’ pe diversi subiecti si concluzile s-au stabil apoi pe baz statistica. = | 120 0 {yy ))80- 60 180" 30° H f Thi) 1) nao { Y pe sae 50/90/1010 br se 70" 0 \ Ree a sso Fig. 1. 2.1. Campul vizual i a sunghirie wnt: orzonal 6 rtd b prt ugha seta pe ser or é Vzval 1. ona caramels capil laa! coral, 2 = tifa. edmpatl tzu pormal: 8 = zona i Bara cémpull ul Sano” | | ‘VIZUALA caver. \, / ACOMODAREA ‘VIZUAL / ry “VIZUALA = { conrex |. \ anny \ | caRacTERIgTC { amps Seon muds” KL ooitiettra ‘ADAPTAREA \ J __wmeza (LUMINANTA, % { PERCEPTIE! acuntek) ) ( PRIgiALe cor \ SATISFACTIA contrast \ Pero PERFORMANTA LUMINANTA —/ VIZUALA Fig. 122. Stucturasstemululvzual 9/8 copsctii izle. Cchiul poate fi considerat o "camera de luat veder', la care cristalinul (lon= tila) cu convergenta variabila formeaz’ imaginea pe retina - structura sensibi- 1, Limitarea de flux luminos se reali- ‘eaza prin pupila care cu ajutorul irisu- lui mareste sau micsoreaza (ca o dia fragma) admisia de flux Retina este format din colule sen- sibile de forma unor conuri si bastona: ‘se, repartizate neuniform. Partea centra- Ia a retinel (fovea) reprezinta zona ve- deri clare (vedere conturaté. cu preci- zie). In partea centrala a fovell sunt con- ‘centrate mai multe conur, iar spre ex- tremitati creste numarul bastonaselcr. Lumina exercita asupra celulelor_o actiune fizicochimic&: fizicd prin varia~ tia pupllel (1:5) sl variatia convergentei cristalinulu, iar chimic&, prin pigmenti din calulele sensibile la radiate. Trebu- ie subliniat c& bastonasele sunt mult ‘mai sensibile decat conutile, dar nu se sizeaza culoarea, spre deosebire de Cconuri care transmit informatia priving aceasta proprietate. Actiunea chimicd la rivelul pigmentilor genereaza impul- suri electrice care vehiculeaza informa tia fa nivelul cortexului cerebral Sensibiltatea retinel la lumina alba este variabild, find maxima in zona for veil, in care bastonasele lipsesc com pet. In zona centrald, in jurul acesteia se gseste pata galben, avand un dia metru de 2... mm, in care numarul co- rnurlor este mult mai mare deca al bas: tonagelor. Numai imaginle formate pe fovee sunt clare si perfect conturate Prin "camp vizual’ se defineste do: rmeniul unghiurilor spatiale in care un obiect poate fi perceput, atunci cénd lun observator priveste axial inainte {poate fi monoocular sau biocular). Cémpul vizual se defineste si prin un- ghiurle plane limita, vertical (V) si ori zontal (H) (fig. 12.1). ‘Campul vizual central cuprinde un- Ghiul spatial (corespunzétor_semiun- ghiurlor plane de 25° - orizontal si ver- tical) unde imaginea, datorité conurior, este clara si campul vizual_ periferc, Unde imaginea este neclaré (estompata) datorita preponderentei bastonaselor. 2.1. Caracteristicile vederii umane Jn figua 12.2. se indica stuctura simplficata a sistemului vizual si carac- teristicle sale. Organul vizual sesizeaz sarcina vizualé (SV) transmitand sem nalul prin sistemul nervos la cortex care 1 prelucreaza. Prin sarcina vizualé se efineste obiectul sau detalile sale a ‘supra cruia se realizeaza operatia vi- ‘2uald (sesizare/cistingere), Toate caracteristicle vizuale cons: tituie “capacitatea vizuala umand care, jin general, scad ca performanta cu varsta si cresc cu nivelul de luminanta/ lluminare al fondului. + Sensibilitatea spectr a vederil umane Sensibiltatea ochiului difera in func- tie de lungimea de und a radiate’ lu minoase. Aceasta inseamn’ ci daca ‘ochiul priveste simultan 2 surse lumi noase monocramatice cu lungimi de nda diferte, dar de acelasi flux ener- gotic, nu le percepe la fel, ca senzatie luminoasa. Aceasta este maxima pen- tu radiata cu lungimea de undé AyaBB5 nm (corespunzatoare culori galbene), —Senzatile _luminoase