Sunteți pe pagina 1din 4

Cetatea Brașovia

Cetatea Braşovia
(reconstituirea cetăţii)

Cetatea Brașovia

Ocupând o suprafață de aproximativ 23.000 mp și având ziduri înalte și groase de 1,70 până la 1,80 m, cetatea
Brașovia, aflată pe vârful Tâmpei, a constituit multă vreme un important punct de apărare pentru Brașov.
Originea fortificației nu se cunoaște, cert este că aceasta datează încă dinaintea venirii teutonilor în Țara Bârsei.
Prima dată, cetatea este menționată într-un document din 16 octombrie 1434. Poziția dominantă a Tâmpei,
izolarea și înclinarea pantelor au făcut din cetatea Brașovia o fortificație imposibil de cucerit și totodată
„cheia” stăpânirii Brașovului. Cadrul natural în care a fost înălțată este unul dintre cele mai prielnice locuri
pentru asemenea construcții: în două părți, cetatea este flancată de coaste abrupte, iar în a treia este mărginită
de o pantă abruptă cu posibilități de fortificare. Arhitectura construcției este simplă, făcând ipoteza ca cetatea să
aparțină epocii preromanice.

Cetatea Braşovia
(ruinele cetăţii)
Cetatea Braşovia
(ruinele unui turn de pază şi drumul care mergea către Curătură - Dealul Melcilor)

Incinta sa de piatră, de formă aproape triunghiulară, prezintă un mic bastion poligonal pe latura vestică și urme
ale unor mici încăperi pe latura de sud. În interior exista o capelă și rezervoare pentru apă săpate în piatră. Pe
latura nordică, spre oraș, începând de la vârful Tâmpa mare (960 m), coborând spre vârful Tâmpa mică (925
m), există un zid având grosimea de 0,80 m pe o porțiune de aproape 200 m. Aproximativ la mijloc, zidul este
atins din exterior de un drum vechi, azi abia de recunoscut, care traversa diagonal panta Tâmpei venind dinspre
Curmătură, dintre Tâmpa și Dealul Melcilor. În acest loc al zidului există patru deschideri de poartă, două mai
late, de 116 cm și două mai înguste, de circa 100 cm. Tot începând de la vârful Tâmpei, un alt zid gros de 1,80
m se întinde spre sud, până la o potecă, care vine din Valea Cetății, zidul ocolind apoi spre vest pe o porțiune
de circa 50 m până la stânca de deasupra grotei de pe partea sudică a Tâmpei. Către șaua Tâmpei, care desparte
Tâmpa de dealul Păticel, zidul se înalță aproximativ pe curba de nivel de 920 m, având lungimea de circa 150 m
și de asemenea grosimea de 1,80 m. Adaptat la situația terenului, zidul prezintă un colț ieșind din linia
continuă. Pe această parte se află și poarta principală de intrare în cetate, la capătul unui drum în serpentine
săpat partial în stâncă. În 1933, Muzeul Săsesc al Țării Bârsei a efectuat în cetate săpături arheologice, care au
dus la degajarea fundațiilor capelei Sf. Leonhard din apropierea porții principale a cetății. Săpăturile au fost
continuate în 1937 de către Alfred Prox, care a cercetat cisterna din incinta capelei. Atunci s-a putut constata că
cisterna având un diametru de 6,8 m a fost adâncită în stâncă până la 5 m, unde s-a dat de un strat de apă,
surprinzător la această înălțime. Faptul că din trei părți fortificația era înconjurată de prăpăstii, iar a patra era
bine apărată, făceau din aceasta una dintre cele mai inexpugnabile (greu de cucerit) cetăți din Transilvania și
Europa (de fapt, n-a fost ocupată niciodată, decât prin tratate).

Era deservită de o zonă șcheiană din vale, numită Cutun, de care era legată prin Drumul Cavalerilor. Costantin
Lacea spunea prin 1910 că „și astăzi populația românească, în frunte cu costenii (locuitori de pe strada Coastei
și cea a Costiței), conduși de Junii Curcani, ies a doua zi de Rusalii sus la Cetatea de pe Tâmpa, pe la Crucea
din Cutun și petrec acolo. Bătrânii povestesc că în tinerețele lor se făcea joc sus, în Cetatea de pe Tâmpa”.

Cetatea Braşovia
(ruinele cetăţii)

La 1241 abia au timp câteva familii de brașoveni să se adăpostească în ea din calea năvălirii tătarilor. În anul
1395, înaintea declanșării războiului cu turcii, Mircea cel Bătrân și-a adăpostit familia în cetate. După 24 de
ani, la 1421, cetatea devine loc de refugiu pentru populația Brașovului, amenințată de sultanul Murad II. În
același an, cetatea este dată ca zălog sultanului, turcii dominând de pe înălțime orașul. Înțelegând repede
pericolul, brașovenii au recuperat-o cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. Acesta, poposind la Brașov în
noiembrie-decembrie 1447, a vizitat personal „castrum Brassoviense” și a putut constata dificultățile survenite
în apărarea și întreținerea acestei cetăți. De aceea, el a dat ordin de demolare pe deplin justificat și a dispus ca
pietrele rezultate din demolare să fie utilizate la fortificarea zidurilor orașului din vale. În primăvara anului
1455, cetatea era deja demolată, dar a rămas întreagă capela cetății cu hramul Sf. Leonhard, amenintată cu
decăderea din cauza părăsirii ei. De aceea arhiepiscopul de Strigoniu a încuviintat demolarea și a capelei,
hotărând ca în locul ei să fie ridicat un altar dedicat Sf. Leonhard în biserica parohială (azi Biserica Neagră). Cu
ocazia amenajărilor legate de construcția telefericului pe Tâmpa (1970) și a restaurantului „Panoramic”, s-a
făcut un nou drum de acces, demolându-se o parte din bastionul porții principale.

[ascunde]
v•d•m
Obiective turistice în Municipiul Brașov

Stațiuni Poiana Brașov

Bastionul Aurarilor • Bastionul Cojocarilor • Bastionul Curelarilor •


Bastionul Fierarilor • Bastionul Funarilor • Bastionul Graft •
Bastionul Postăvarilor • Bastionul Țesătorilor • Poarta Ecaterinei •
Fortificații și vestigii Poarta Principală • Poarta Străzii Negre • Poarta Vămii • Poarta
istorice dinspre Tâmpa • Poarta Șchei • Poarta Târgul Cailor • Turnul Alb •
Turnul Negru • Turnul Cuțitarilor și Turnul Cizmarilor • Cetatea
Brașovia • Cetățuia de pe Strajă • Cetatea de pe dealul Șprenghi •
Cetatea de la Pietrele lui Solomon

Casa Sfatului • Casa Mureșenilor • Casa Negustorilor • Muzeul de


Artă • Muzeul de Etnografie • Muzeul Civilizației Urbane • Muzeul
„Prima școală românească” • Muzeul junilor brașoveni • Biserica
Neagră • Biserica Sf. Nicolae • Biserica Sf. Bartolomeu • Biserica
Sf. Martin • Biserica Adormirea Maicii Domnului • Biserica
Romano-Catolică Sf. Petru • Biserica Sf. Gheorghe • Biserica
Franciscană • Biserica Cuvioasa Parascheva • Troițele din Șchei •
Alte locuri de vizitat
Sinagoga Neologă • Sinagoga Ortodoxă • Palatul Justiției • Palatul
Poștei • Palatul Finanțelor (Primăria) • Palatul Soarelui • Palatul
Telefoanelor • Vila Kertsch • Vila Schuller • Casa Baiulescu •
Casina română • Reduta • Rectoratul • Biblioteca Județeană •
Cercul Militar • Modarom • Hotelul „Aro Palace” • Hotelurile
„Coroana” și „Postăvarul” • Strada Republicii • Strada
Mureșenilor • Pietrele lui Solomon • Tâmpa • Monumente

Administrație · Arhitectură · Fortificații · Istorie · Junii


Lucruri de larg interes
Brașovului · Sport · Transporturi