Comportamentul economic al

consumatorului
Dreapta bugetului. Curba de
indiferență. Alegerea optimă a
consumatorului.
 Ce urmărește consumatorul?
• Să trăiască bine ☺...cât mai bine posibil
cu venitul pe care îl are.
• Ce înseamnă cât mai bine posibil?
Maximizarea satisfacției = a utilității totale.
• Ce înseamnă „ cu venitul pe care îl are”?
Încadrarea în constrângerea bugetară.
• Creșterea utilității prin creșterea
venitului=fericire?
 Suntem mai fericiți daca avem
venituri mai mari?
• Helliwell (2005) arata ca:
• Dacă venitul unui individ se dublează, fericirea,
măsurată pe o scara de la 1 la 100, crește cu 1,4 unități.
• Un loc de muncă stabil mărește fericirea cu 1,7 unități.
• O căsnicie stabilă mărește fericirea cu 3,8 unități.
• Starea de șomaj mărește nefericirea cu 5 unități.
• Cei care trăiesc cu o problemă gravă de sănătate au un
nivel de fericire cu 8 unități în medie mai scăzut față de
media celorlalți.
Paradoxul lui Easterlin
Paradoxul lui Easterlin
Cât ne permitem să cumpărăm?
• Atât cât ne permite venitul pe care îl avem.
• Exemplu:
Număr Număr Cheltuială Cheltuială Cheltuială
cămăși pantaloni cămăși pantaloni Totală
6 0 600 0 600
4 1 400 200 600
2 2 200 400 600
0 3 0 600 600
 Constrângerea bugetară
Cămăși
6

0 1 Pantaloni
3
 Dreapta bugetului
• Reprezintă ansamblul combinaţiilor de
bunuri pe care consumatorul le poate
realiza cu aceeaşi cheltuială.
• Fie:
• V=venitul disponibil,
• x, y =cantităţile posibil a fi consumate din
X şi Y
• Px şi Py preţurile celor 2 bunuri
 Constrângerea bugetară
• Dreapta bugetului=ansamblul combinaţiilor
de bunuri pe care consumatorul le poate
realiza cu aceeaşi cheltuială.

x  px  y  p y  V

V px
y    x
py py
 Constrângerea bugetară
• Reprezentare grafică:

V/Py dreapta
bugetului

zona bugetului

x
V/Px
Constrângerea bugetară: exemplu
• Ana are un venit disponibil de 100
RON/saptamana pentru a cumpăra cafea
(X) şi croissante (Y).
• Preţurile celor două bunuri sunt 2 Ron,
respectiv 1 RON.
• Linia bugetului va fi:
• 100=2x+y
 Constrângerea bugetară: exemplu
• Combinaţii posibile pe Var. x y V
dreapta bugetului:
A 0 100 100
B 10 80 100
C 20 60 100
D 30 40 100
E 40 20 100
F 50 0 100
Constrângerea bugetară: exemplu
• Grafic, vom avea:
Y
100 V=xPx+yPy
80
Δy=20 Panta este aceeaşi în orice
60
punct:
Panta=-Px/Py=-2

0 10 20 50 X

Δx=10
Panta=Δy/Δx=-2
 Semnificația pantei dreptei
bugetului
• Panta arată arbitrajul pe care piața îl „impune”
consumatorului.
• În exemplul precedent, consumatorul renunța la
20 y pentru 10 x, deci renunța la 2y pentru 1x.
Prețul lui x în unități y este 1x=2y.
• Panta dreptei bugetului arată prețul relativ al
unui bun, adică prețul unui bun exprimat în
unități din celălalt bun.
 Deplasarea dreptei bugetului:
venitul
• Creşterea liniei bugetului la L1,apoi la L2:

L1

L2
L0

0 V0/px V1/px V2/px x

 Deplasarea dreptei bugetului:
venitul
• Să presupunem în exemplul precedent că
venitul creşte la 120. Noua constrângere
bugetară va fi:Y 120=2x+y
120

100

50 60 X
 Linia bugetului: modificarea în
funcţie de preţ
• Modificarea preţurilor determină
modificarea pantei dreptei bugetului:
y
y V0/py2

V0/py0 V0/py1

V0/py1 V0/py0

V0/py2

0 V0/px x 0 V0/px x

(a)- preţul bunului y creşte (b)- preţul bunului y scade

 Deplasarea dreptei bugetului:
preţul
• Să presupunem că se scumpesc
croissantele cu 60%. Preţul lor devine
1,6RON. Noua constrângere bugetară va
fi: 100=2x+1,6y, ceea ce înseamnă:

• Y=62,5 – 1,25x
Deplasarea dreptei bugetului:
preţul

100

62,5

50 X
 Deplasarea dreptei bugetului:
preţul
• Presupunem că se ieftineşte cafeaua cu
10%. Preţul său devine Px=1,8 RON.

• Noua constrângere bugetară va fi:

• 100=1,8x+y
• Y=100 – 1,8x
Deplasarea dreptei bugetului:
preţul
Y

100

50 55,55 X
 Preferinţele consumatorului:
ipoteze
• Preferinţele sunt complete: consumatorii pot
compara şi ordona în funcţie de preferinţe toate
coşurile de consum
=>completitudinea:(x1,y1)>(x2,y2) si
(x2,y2)>(x1,y1), atunci (x1,y1)~(x2,y2);
• Tranzitivitatea: dacă (x1,y1)>(x2,y2) si
(x2,y2)>(x3,y3), atunci (x1,y1)>(x3,y3);
• Reflexivitatea: orice coş de bunuri (x,y) este cel
puţin la fel de bun ca el însuşi.
• Consumatorii preferă întotdeauna mai mult
decât mai puţin.
 Curba de indiferenţă
• Ansamblul Var. x y U
combinaţiilor de
bunuri între care A 10 10 100
consumatorul este
B 20 5 100
indiferent.
• Să presupunem că C 30 3,33 100
preferinţele unui
consumator îmbracă D 40 2,5 100
următoarea formă:
E 50 2 100
Curba de indiferenţă
Y

PantaA/B =Δy/ Δx= (5-10)/(20-10)=-0,5

A
10
PantaB/C =Δy/ Δx=(2-5)/(50-20)=-0,1

B
5

C
2

10 20 50 x
 Rata marginală de substituție
• Arată prețul la care un consumator este
dispus să schimbe un bun pe altul.
• În exemplul precedent, în punctul B,
consumatorul este dispus să schimbe 5
unități y pentru 10 unități x, deci 0,5 y
pentru un x.
• În punctul C ar ceda doar 0,1 y pentru 1x.
Curba de indiferenţă: proprietăţi
• Două curbe de indiferenţă nu se pot intersecta.
• Curbele de indiferență mai înalte sunt preferate celor
mai joase.
• Curbele de indiferenţă sunt descrescătoare şi convexe
(curbate în interior).
• Panta curbei de indiferenţă este rata marginală de
substituţie, adică preţul la care un consumator este
dispus să substituie un bun cu altul. Panta este
negativă: -dY/dX şi descrescătoare.
• Harta curbelor de indiferenţă = ansamblul curbelor de
indiferenţă ce descriu preferinţele unui individ.
Forme particulare ale curbelor
de indiferență

Sursa: Mankiw, p. 470

 Utilitatea
• Este evaluarea numerică ataşată satisfacţiei
resimţite de consumatorul unui coş de bunuri.
• Funcţia de utilitate: U(X,Y) asociază fiecărui coş
de bunuri un nivel de utilitate.
• Exemplu: U(X,Y)=X+2Y înseamnă că dacă X=1
şi Y=2, U(X,Y)=5. Dar dacă X=2 şi Y=3,
U(X,Y)=8, iar coşul va fi preferat celui anterior,
deci consumatorul se mută pe o cubă de
indiferenţă superioară.
• Curba de indiferenţă: ansamblul combinaţiilor de
două bunuri pentru care utilitatea totală a
consumatorului este constantă.
 Utilitate ordinală
• Utilitatea ordinală: ordonează preferinţele,
dar nu permite comparaţia între nivelurile
de satisfacţie; permite doar ierarhizarea
preferinţelor.
• Economiştii consideră că oamenii sunt
capabili să-şi ierarhizeze preferinţele, de la
cele mai de dorit la cele mai puţin dorite.
• Dacă (x1,x2)>(x3,x4), atunci
U(x1,x2)>U(x3,x4).
 Utilitatea
• Nu poate fi măsurată cu exactitate;
• Nu poate fi utilizată ca indicator de
comparaţie între indivizi diferiţi;
• Este afectată de numeroşi factori, dar cei
studiaţi în mod tradiţional sunt factorii
cantitativi.
 Utilitatea marginală
• Sporul de satisfacţie antrenat de ultima
unitate consumată:
• UM=ΔU/ Δx=U’(x)
• Legea utilităţii marginale descrescătoare
 Utilitate si RMS
• Presupunem că preferinţele unui individ pentru
croissante (Y) şi cafea (X) îmbracă forma:

utilitate  10  x  y
• Rezolvând pentru y, avem
y = 100/x

• RMS va fi = -dy/dx:
RMS = -dy/dx = 100/x2
 Utilitate si RMS

RMS = -dy/dx = 100/x2

• Observaţi că dacă x creşte, RMS scade
– când x = 5, RMS = 4
– când x = 20, RMS = 0.25
DAR, dacă renunţăm la semnul “-”, RMS
creşte, întrucât este un cost de
oportunitate!
 Utilitate marginală
• Presupunem că un individ are următoarea funcție de
utilitate:
utilitate = U(x,y)
• Derivata totală este:

U U
dU  dx  dy
x y
• De-a lungul curbei de indiferenţă,
utilitatea este constantă (dU = 0).
 RMS şi utilitatea marginală

• De aceea, vom avea:

U
 x
dy
RMS  
dx U constant U
y cele
• RMS este aşadar raportul dintre
două utilităţi marginale.
 Alegerea consumatorului rațional
• Utilitatea este maximizată când curba de indiferenţă este
tangentă la linia bugetului

Cantitate din y px
panta liniei bugetului  
py
dy
B panta curbei de indiferenta 
dx U  constant
px dy
Utilitate totală constantă -  RMS
py dx U  constant
Cantitate din x
 Exemplu
• Fie un consumator
raţional care
urmăreşte
U x, y   ln x  ln y
1 3
maximizarea
satisfacţiei totale de 4 4
forma:
• Constrângerea
bugetară este: x  2 y  12