ACADEMIA ROMANA INSTITUTULUI DE ISTORIE ,A.D.XENOPOL* XXXIV $997; EDITURA ACADEMIEI ROMANE458, NOTE BIBLIOGRAFIC! eviews ncheiem aici seurta preaentare a cari doamnel Comells Papacoste-Dunielopolt, ccerceatoure pe care o apreciem in rid deosetit, nu inate de a saninti prezena unor interesante anexe, care enumerd carple, wlasele yi hinile grecestisparuie in Bucuresti si in celelalle craye ‘ntre 1830 si 1900. In compartimentul rerervas anexelor fi ses le att eamosentul si mai Pe. interesantnd siudiu al domed sale, dedicat Cumpuniei “greceyti” din. Bragov, cl gi Ccomanicaea de acum dou deceni, a-ha de independents al Rewmaniel (1877-1878) vacut de presa sreacd din Bucwreyti.Ne tanifestim pe aveasts ale sperma ca, une! cind sanatatea Eo at pemmite, distinsa nevelenisa va eferi publiulul si 9) alte ssemenea studi dedicate, cu acribia deja cunoseua,fenomenuluinevelenistic, Leonidas Rados GHEORGHE PLATON, ALEXANDRU FLORIN PLATON, Boievimea din Moldova in sevolul al XMXlea. Contest europewn. evolgie social gi plitied (Date statstce $i ‘nhservuttistorice), Bucuresti, Bdivurs Academiek Reine. 1995. 204 p, Lucrarea poate fi plist, rd rezerve, in domeniul imteresan’ i seducstor ab ustevier swetale. Este 0 reuyi istoriograiea din doua motive, Mai inti, deoarece provectewa ecatururile elite sociale romAnest din secolul XIX pe fundalil nobilimil europene. Metoda comparativa Funeyioneaza aie nui numa prin raportarea boierimii moldovene la celelale eaegort sociale, ei gh rin asveterea ei cu grupuriteximilare din alle spa tertoriak-poldice. Apo. pentru 8 analiza Palrunde in profunzime, explorind evoiaia mumerica, ierahizares, raporturile din inerioral stupului, reglementarile juridice aferemte, Din punet de vedere tematic, volunul cuprinde doua pi. Prima este dedicata nobilimi ‘uropene‘in secolele XVIILXIX. Este inventaraa "storiografa probleme’, nu exhaust, ci prin relevurea a ceeu ce aitorii considera afi principalele dire de cerectar, sont sohijte triaturile {generale ale nobilimi si, deowece aceasta nu a fost un corp omogen in spaj, sunt prezeniate ‘pontacele ej tertorsle, tsinurile ewe (au centural specifien! de fa @ fara Mv alta. Din aceasta perspectiva, se face dstnchieintre nobilimea engleza, cea franceza, cea din stalele germane gi.cea «in zona es-central europeana, n rdndurile cavea exist, de asemenea,diferenje notable (intre «ea maghiara i polond in cupriasl stpnirlor habshurgce,inre cea rus i polomd pe teritorile sMaplnite de fri. Aceasia petspectiva glotol, care subliniza sutort~ "nui se poate sustrage nick aneheta de acest ges. urine dint-un singh now speciicul boerimi rome Catala pute. cuprinznd capitolee al doilea ga ireilea, se vcup numa de Poierimes. in Moldova, din sevolut XVII pnd la 1857, an care murcheara sept, in pact de vedere juridical aceseia. Anal se intemeiwa pe un mare nur de documente de arhiva, eprodise ‘tal 9 adnotae in anee, Cartes nu epuizearaproblematica itor: boierimi, De alfel, auorii nici mu giau props acest Iveru. Ex reprezinta, Tosi, un instrument iil pentru orientarea generala i tema respectiva. Prin problemiele pe care le riicd, este 0 iavitajc Ix meditate yi ts coetinsares cercetiilor Vasile Docea EDWARD H. JUDGE, aster in Kishines: Anatomy of a Pogrim, New York - London, New York Univctsity Prony. 1992, 186 p+ X- La incepuitl secolud XX, eragul Chair en o popatatie de aproximatiy 100 000 de locuitor, dintre care evreiiconstitwias 45%, ruyii 27%, in tmp ce rondo fe revenen 18%, jar ‘rest =sltor napoli (dupa recensinntal imperial din 1897). Laaoea data oragl era aproape ecunoseut, chiar in interiors imperial ras. Conflictal intereinic’ si imerreligios dintre scomuniajile moeaiea gi cea ceytind 2 urbe din anul 1903, intra iy istoriografia occidental sub demurmirea de Pogromul de la Chitintu, x adus o “hima” intemationald. eesti ora. Luceile