RENA~TEREA

Condi/ii istorice
l
Dezvoltarea co t I . .
lnfl . ~eri,u Ul ~1 me~te~ugurilor
orirea oraselor
Dezvoltarea burgheziei
Ma rile . descoperiri geograf ice
Inventare·a tiparului
Reforma

• I
l
Caracteristici :

Umanismul

Libertatea, demnitatea ~i perf~cU-bilitatea fiintei umane

Increderea acordata ratiunii ·
Omul universal (multilateral)
Armonia dintre om ~i natura
Admiratia fata de antichitate
Natura ca model al artei
- . Aµticlericalismul

l
l l l l l
Anglia Spania Tarile de Jos
Italia Frmi/a
.
Th . .Morus M. Cervantes Erasmus din
F. Petrarca F. Rabelais
C. Marlowe Lope de Vega Rotterdam
G. Boccaccio P. Ronsard
M. Montaigne W. Shakespeare Calderon
N. Machiavelli de la Barca
E. Spenser
L. Ariosto
T. Tasso

75
 - 80N:DI'fll 1sTORICE
· . c:i· de irnpresionanta inflor·
- - om u1i01 "' d• - ire
E oca de afirmare plena_ra a , -trast ou evu~ ine iu vazut ca- ,o p .a i
p ·t- Renac::.tere pnn oon . de secolele al X V-lea, al )(yer1,
ar te1or nunn a · '{ ul · uprin · G n·· s· T- ·1 -1
oada .; do mei ~i fanatism u1, 0 in Franta, erma _1a .• 1 • ar1 e de J ea
~i al xvl1ea in Italia, al XVI-~ef inceputul secolu~u1. a~ XVII-lea. os,
. . A l' . Spania include It l' a pen,tru ca a1c1 se creeaz -
iar i~en-~c::.1e1raea~\pare ·mai intai_ in r.· al~p~litice corespunzatoare. Ina lnaj
v • ~ soLia . · rtul · d or
devreme conditiile e-conom1ce 1 tesugurilor ~1 come . u1 eterrnin a.
sele-state italie~1e dezvoltarea f··a t·a- de feudalism se manif.esta _ase
• . .' . - · opoz1tie · . -1 d· •. ~1 p
intarirea burghe~1e1, 'Carel ·u lui duce la mar~.~ es-~ o~enn geo e
pl.an -ideologic. Inflonrea : omer~ . •ar navigatoru span10l1 de sub gra.
fice : M_arc? Pol~ ,aj,~nge 1n .crinab l aflati , in cautarea unui drurn co:
manda 1tahanulu1 Cnstofo! Co !lLI'I1 ' ontinent. Lumea I cunoscuta _ n-ia1
scurt spre Inqii, descopera ~n nout:t mai mult. ' re.
stransa In ev:ul ~ediu -. se largeq~~ila O raspandire f.ara precedent a
Inventarea t1parulu1 face P031 • GJJ.
nostintelor stiintifice si a valorilor. llterare.
' ' . ' .
UlMANITSMUL I '

Tertnenul de ,,umanism" are do~a s-ensuri unul lar~, ·de ?ra~oste

fata de oameni, ~i W1Ul res-trans, de 1nteres ~ata ,;de valorile . a?tioh1tatii,
in legatura cu Rena~terea, ter1;1~nul de ,, um an ism ~e f olos~te in ambele
sensuri. •
- iEv,ul rriediu ouno~tea antichitsitea, dar numai par-t101, adesea trun.
chi.at ~i in-cored, prin prisma teologiei. ~:~na~terea. ia _ar:tkhitatea . ca
model, incercand s--0· cunoasca in toata bogat1a el de valor1. Incepe o diu-
tare febrila de manus-crise antioe,· care, o data desooperite, sunt s1:iudiate
cu atentie l?i - incepand cu a d9ua jumatate a secolului al XV-lea - ti-
parite. Sapaturile scot la iveala ziduri_ _~i statiui, comori ale artei antice.
Se cre_eaza biblioteci, ~i librarii, iar aoademiile ~0:u-,aparute grupeaza sa-
vanti care dezb~t pr-obleJne filozofice,' cum su~t ,m embrii Aicademiei pla-
. toriicie11€ de la Florenta.
Creatiile antice dev.,in -!11od~le, surse deJnspiratie, atat pe~tru scriitori
-. care fol?s~sc ad~se,a ;h.va: hmba laitina - , cat ~i penrtru, artisti. Anti-
c?1 ~tea afirma~e OU mandne ca ,,Omul este ~masura tutu.ror lucrurilor"
~1 ~a ,_,!n lume-s ~nulte p~.rari minuni; / Mirnuni ,m ai mari ca omul n-u-s !«
Remvqnd a~asta tra~1t1,e, Rena~terea realizeaza un 'd 1· d
versal". ' mult . 11ia,tera'l' un
, om cai,um, . ca si persona. L .1 eat· e. ,,om . . um
·-
1

d.
ceea ce este · omenes " • t _. • JU u1 an 1c, ,,mm1c m
vat ea irtte.leot pas1·o~nantu-1_ 1 be_st e sdtrain : armonios dezvolJta _, t -f:izic ~i culti-
· -d ·f·
tura ~i de a.ctiune iri acela~. f
~1 · , u 1 or e c:unoaste
,
U , re ~1 -e riomes, om de cul-
~tiinta", dupa 'oum se e~ ri~ · i_;:-p. _n astfel d~ ~m este un ,,abis de
Mirandola doctor ,1.oapte c::t·~. tealbel-ais, sau, Ollill se , inHtola Pico della
" un e . 1 .. ,
ll1A

' " 'L . A

- .. Spre deosebir~ de evul mediu '~ l 1Il ia ·t e _cA ateva pe deasopra" ....
tatn, ~u.pusa in exck1Sivitate vointe?3-re ve~•e a 1n om o crea-t ie a d1vin1-
-i::e. ratmi:ie~, libertatea ~i demnita-t 1 aoe 0
5 lei'.a, Ren~terea pun,e acrenuul
, tib1_l. ,,N1m1c nu . este mai presus ea :11-u~u i, pe caracterul sau perfec-
ma1 presus in om de.cat minte . pefl pamant dedH omul nimic nu este
,1n
;- a·1 sau- v·iscurs despre demn·t· a s1.t su_ •-e tul [...]" , scna . Pioo 'delLa '.Mirando1a
. i a ea omului.
76
 v~ ;,astfel_ d~ om avea
V

~_ti~t~ al Rena~terii au fo;~\,

··ntifica, artis.ti-ca si fiz· 0 educatie muI .
}It tator, sau Michel,a n el
V

Repr€zentattv· tUaterala,_ filozofidi, literara,

eonard,0 dai v/ I;>ent_ru 1dealul de yer~o~a-
ve!1 omul Rena<::ter1·1· t·gdo Buonarroti s,.;,.~c1; p1ctor, om. de ~tanµ\., m-
' tav at1·tudine " se m e sv ' -ua.i.ptor · t or, poe t ~l· arh"te t
A eas refl ect a realizaze o armo, pie · 1 1 C •
t
Pc d~ndu-li-se sa 8 t ct· a 1n concept·1 d
V "' • • 1 ·
me ntre e ~1 na ura.
V

man a d " +- u ieze cu a tent· " a .. es pre arta, picborilor reco-

:P romovan r.a"mnea ' oun,oa,;; . ter•e"1e
a r. marele . model ,a1 na. t urn•·« .
.ie.nc35;t~rea se op~.ne dogmatiSimuLui ~mtifi~a a naturii ~i · a omului,
' Il 0 ngmal a vechilor texte cons·d ~1 fanatismului im edieval Lectura
1 m d"f. 1 er.ate te .
rnii ~a re eve 0 1 1~_an~e ulterioar,e . .. ~ ·llll le p~rmtte savan\ilor vre: .
1 . y V •

1
de catre repr.ez~nt at11 brnerkii. . Coru ~ . in~r:sa•t e facute in ,a ceste scrien
1

rezin ta unul dmtre subie,Ctele f P~1a ~1 1pocrizia deru!ui catoHc ,re-

P
nastere, . 1An Ge rmant,a
iar . R enaste avonte · iaile • 'to ·1
' . .,,cr111
c-. . . d"m Re -
p or sat1nci
e~za 'dezvoltarea culturii in li.i~i.. r~a St·~ aso~iaza ou Reforma, care favori-
Z iua na- .1onala. .

Teme:

Jn ce secole s-a dezvoltat Renastere

. a.?
Def initi termenul de umanism.

RENA$TEREA 1tN ,l ffMM

ncesco P~trarca (1_304-1374) este o personalitate reprezentativa

FraA
pentru 111oep~t1:1nle um:an1sm,ului ren,aooentist. Admirator al antichita{ii
latine, des:?~~ntor ~l _'~nor manus:crise: cu di sounsuri de Ckero, parfrzan
1

al restauraru :epub~1c~1.r0,mane, autor de opere, in iimba 'latina, Petrarca

a fost unul d1ntre oe1 mai ,m,a ri poeti italieni, fapt reoanosout indi dio.
· timpul vietii, dind a primit 1a Rom,a cµnuna de 1auri. . ·
Opera sa poetica ce,a Ih:ai vaforoasa, scrisa in limha italiana, o con-
-stituie Can.fon,i erul, volum ce Cl,lprinde canteoo ~i sonete inspirate de iubi-
rea lui pentrµ Launa. Poeziile ev,oca, in ima,gfni vibrand ·de ~nsibilibate,
momente ale intalnir.ilor au iubita~ o prezinta in ipostaz.e gratio:ase {1n
barca, sub plo:aia de flori ale ~n•l!i ~I'lbore.~prima:~ar,ati c, in ~~da °:nei ial>E:
1

.ori stralucind . l,a our,te) sau tr;1sta, bolna.va . .Toa_~ g~ma starilor sYflete~h
ale indraigo!rtitu1ui U?i gase;;te expres1a in poez1a 1u1 Petraroa :

,,
Slavite flie loo ~i cea., clipa,
. ' y

meleag ~i an, ~i anotimp, ~i luna, .

cand am sim\it din ~ltli tai, .atapana,
iubLrea-n pieptul meu cum se-nfiripa.

$i-n veci slavi-Ui-a lacrimei risipa · _

in care-am plans cu dragostea-~p!l'"euna,
~i ranile ce-n sanul meu se-ad~~'
~i-n inima sageata-nfipta-n pr1pa.

Slavite fie vorbele ce-tt zare .

(o, c~te !)-am rostit ~e~an<l spre tine,
~i dorul meu, ~i lacr1m1le-1mare,

77
 ~i versul scris ce faima ta prin mine
0
spune Jumii-ntregi, ~i gandul care
e doar al tau ~i neimp~rtit cu nime."
(CanJonierul, LXJ)

Dupa moartea iubitei, rimele !i

recheama imaginea ~i fac sa re-
traiasca clipele fericirii pierdute. .
Mai ,m ult decat Beatrice, din care ~Dante f~cuse un s1mbol, Laura este
0
femeie · vie, 0 prezenta poetka legata eel ma1 adesea de. cadrul natural.
Stilistic' Petrarca uitilizeaza contras-tele,
.t
spre a expnma frumuset"'
'(C'o
femeii saru chinurile lui de iridragostl- :
,,Nici pace n-am, nici lupta nµ ~a-mbie,
ma tem ~i sper, ~i ard ~i sunt de gheata,
~i zac ra:pus si zbor pana-n tarie,
nimi~ nu prind ~i-o lume stran.g in brata."
'
(CXXXIV)

Giovanni Boccaccio (1313-1.375), eel mai mare prozator al Renas-

terii italiene, a fost ,u n uman1st, cunoscffetor al antichitatii ~i autor de
opere in limb.a latina. Capodopera sa, Decameronul1, este insa scrisa' in
limba poporului ~i releva geniul ·s au -de povestitor. ,
Povestea cu cadru are vechi traditii orientale, oelebra fiind in acest
sens colectia de basme ariabe O mie $i una de nopti, unde oadrul il consti-
tuie istoria $eiherezadei, care ii spune in fiecare noapte cate o poveste
s:0tului ei. Boccaccio prei:a aceasta formula, imaginand zeee tineri care,
de t,e ama ciumei ce bantuia Flo-
renta, se retrag la o vila din afara
ora~ului ~i, spre a-~i .tree€ timpul,
spun fiee:.are zilnic ca te o poveste
timp de zece zile. Dintre cele o
suta de povestiri, unele · sunt ve-
sele, pline de un u.mor suculent,
altele tragke, dar toate slavesc in
spirit renascentist viata ~i iubirea,
indeamna 1.zi .trairea plenara. Sa-
.Ura -lui Boccacdo se indreapta ·
asupra unor moravuri contempo-
rane lui, dar ~i general-umane,
bkiuind prostia, ipocrizia, corup-
tia, avariti:a, prejudecatile.
Arta de povestitor, care se
· vade~te in caracterizarea preg-
nanta a tipurHor !;ii in concentra-
rea nuve1elor, face din Boccaocio
Gi avanni iBoooaccio creatorul prozei artistiee italiene.
i fo greaca veche " de cameron " lnseamna ,,zece zile".
v

78