Dupa provenienta, apele uzate se pot imparti in urmatoarele grupe principale:

I.       ape uzate menajere, unde poluantii sunt resturi alimentare, dejectii, sapun, detergenti,
microorganisme[8];

II.     ape uzate din zootehnie, care contin resturi de furaje, asternut, dejectii, substante
utilizate la spalare si dezinfectie;

III.   ape industriale uzate: a) ape de racire, poluantul fiind caldura;

b) ape uzate de spalare si transport;

c) ape provenite din sectiile de productie utilizate direct in

procesul de fabricatie ca mediu de dizolvare sau reactie.

Aceste ape au efect poluant major. Cauzele de poluare ale apelor sunt, dupa cum se vede,
foarte variate, ele putand produce poluari concentrate in locuri bine delimitate (conducte de
canalizare aferente zonelor urbane) sau determina poluarea unor arii mult mai intinse, cum ar
fi terenurile de minerit aflate in exploatare (apele de mina rezultate din aceasta activitate).

a) Transporturile

Avem in vedere transportul terestru, maritim si fluvial care constituie o dubla sursa de
poluare: o data prin arderea combustibilului care asigura deplasarea vehiculelor si apoi prin
pericolul pentru mediu pe care il prezinta substantele transportate.

De exemplu, navele pot produce poluarea apelor cu hidrocarburi, sau navele si

submarinele cu propulsie nucleara provoaca poluarea radioactiva[9].

Un alt aspect al acestui caz il constituie canalizarea fluviilor in vederea asigurarii unei
navigatii optime, ceea ce poate avea efecte nocive asupra posibilitatii de autopurificare a apei.

Experimentele realizate asupra raului Odra, rau cu o curgere libera in perioada cand
navigatia este interzisa si canalizat in cealalta perioada, au demonstrat ca, desi exista si efecte
benefice asupra fenomenului de autopurificare a apei, introducerea structurilor necesare
pentru navigatie in perioada de primavara si toamna, are o influenta negativa asupra
procesului amintit, micsorand viteza acestuia.

Apele de spalare a calelor si a recipientelor, in general a vaselor care transporta

materiale poluante, constituie o alta sursa de poluare.

b) Poluarea industriala

La ora actuala, se considera ca poluarea este cauzata, in cea mai mare masura, de industrie.

Poluarea industriala are efecte pe arii extinse, pornind de la problemele de poluare a

locului de munca si pana la consecintele ecologice ce intereseaza globul terestru in intregime.
Poluarea industriala a mediului se propaga mai ales pe calea aerului si a apei, cea din urma
fiind insa mult mai variata. Gravitatea acestui tip de poluare creste o  data cu consumul
specific de apa, deoarece cu cat acest consum este mai mare, cu atat sunt mai ridicate si
posibilitatile de raspandire, in mediul ambiant, a substantelor vatamatoare caracteristice
diferitelor procese industriale. Substantele toxice continute in poluantul industrial deversat in
ape afecteaza nu doar fauna si flora acvatica, ci, prin intermediul lantului trofic, ajung la
oameni si la fauna terestra.

- Industria alimentara si industria chimica  sunt considerate, in prezent, cele mai

poluante industrii.

Industria alimentara are specific poluarea cu substante organice, in cadrul acestei

industrii intrand, alaturi de fabricile de zahar, cele de conserve si alte alimente, precum si
abatoarele.

In industria alimentara se foloseste apa de inalta calitate si in cantitati mari, iar efluentii
proveniti din acest sector contin o mare varietate de substante organice biodegradabile de
concentratii mai mari decat ale apelor menajere.

Apele care contin poluantii specifici industriei pielariei si produselor animale nu se pot
folosi in irigatii, ca cei din industria alimentara, si nici nu pot fi amestecate cu apele provenite
din canalizari decat dupa indepartarea unor elemente extrem de nocive ca sulful, cromul,
arsenicul.

Abatoarele consuma peste 500 l de apa pentru fiecare animal sacrificat. Cercetarile
facute la un abator din Paris au identificat peste 300 mil. de bacterii aerobe/cm 3 de apa uzata
dintre care numeroase specii erau patogene.

- Industria chimica organica de mic tonaj, aflata in continua diversificare din punct
de vedere al produselor finite se caracterizeaza printr-o mare varietate de poluanti cu
toxicitate avansata.

- Industria petrochimica ca si industria chimiei organice de sinteza (industria

maselor plastice, a fibrelor sintetice) a produselor fitosanitare, detergentilor,
medicamentelor, colorantilor, folosesc cantitati mari de apa. In aceste ape se gasesc poluanti
in cantitati mari, iar unii dintre acestia sunt, chiar in cantitati mici, substante toxice pentru
diferite organisme (de ex. erbicidele si insecticidele). In plus, substantele organice de sinteza
au, in general, o persistenta mare in mediu.

- Industriile de celuloza, hartie si placi fibrolemnoase se caracterizeaza prin efluenti

cu o incarcare mare de substante organice (aflate sub forma de suspensii), care sunt
biodegradabile prin consumarea oxigenului dizolvat. Deoarece aceste industrii folosesc
cantitati mari de apa rezulta, chiar dupa o epurare in proportie de 95%, cantitati mari de
poluanti, de unde si necesitatea ca raul receptor sa aiba un debit mare pentru ca dupa preluarea
1. Teritoriul și frontierele. Teritoriul este bogăţia principală a unei ţări, întrucît orice ţară poate exista
doar atunci cînd are un spaţiu care îi aparţine şi este valorificat. În acest spaţiu, delimitat de frontiere
şi constituind patrimoniul naţional al ţării, locuieşte şi activează populaţia, există resurse naturale etc.
Suprafaţa teritoriului Republicii Moldova este de 33 846 km2 . După suprafaţa teritoriului, ţara
noastră ocupă locul al 32-lea în Europa (din 45 de state). Republica Moldova se învecinează cu
Ucraina, avînd o frontieră comună de 1 222 km (inclusiv 267 km pe fluviul Nistru şi afluenţii săi), și cu
România – frontiera are 681 km și trece integral pe rîul Prut. Urmăriţi pe harta fizică pe ce cîmpii,
podişuri şi rîuri se desfăşoară frontiera Republicii Moldova. În locuri speciale, la frontieră sînt
amenajate vame, dintre care mai importante sînt cele de la Leuşeni (rnul Hînceşti) (fig. 1.1), Ungheni,
Giurgiuleşti (rnul Cahul), Criva (rnul Briceni) ş.a. Identificaţi poziţia pe hartă (fig. 1.4) a acestor posturi
vamale, precum şi a postului vamal c boase – păiuș, negară, bărboasă. În pădurile de luncă se
întîlnește – salcia, răchita, plopul alb și arbuști – socul-negru, sîngerul, cornul ect.

Pe versanții abrupți cu substratul de roci calcaroase și umiditate insuficientă se întîlnește

vegetația petrofită: cimbrișorul, frăsinelul, păiușul ect.  Toate asociațiile vegetale sunt afectate de
unii factori naturali și de activitatea umană și necesită măsuri corespunzătoare de protecție.

 Fauna.