.

CURS 9
STATURA .TIP CONSTITUTIONAL

ÎNĂLŢIME, GREUTATE, CONSTITUŢIE

A. ÎNĂLŢIME

Dezvoltarea somatică depinde de factori genetici constituţionali şi de factori de mediu

(alimentaţie, vitaminizare, boli intercurente). Un rol important au şi glandele endocrine.

Creşteri excesive în înălţime

a. Hipertrofia staturală (creşterea exagerată simplă)

De cele mai multe ori este constituţională, familială. Sunt însă şi cazuri care pot avea o
semnmificaţie patologică.
- Poate surveni după unele infecţii în perioada pubertăţii.
- Insuficienţa orhitică se manifestă sub 2 forme:
eunucoidism infantil (lipsa testiculelor)sau
sindromul Klinefelter (hipogonadism cu atrofie testiculară).
- Sindromul Marfan

b. Gigantismul
- Gigantismul hipofizar este o consecinţă se hipersecreţie de hormon somatotrop în
vârsta copilăriei. Individul are o înălţime de peste 2 m, musculatură şi forţă musculară reduse,
inteligenţă mediocră deseori subnormală, organe genitale subdezvoltate, la bărbat cu impotenţă,
iar la femei cu amenoree. Durata de viaţă este de obicei scurtă, giganticii sfârşind fie prin
infecţii, fie prin alte afecţiuni endocrine.
- Gigantismul eunucoid e consecinţa unei insuficienţă gonadice care duce la întârzierea
osificării cartilagiilor de creştere. Prezintă şi un infantilism genital.

Creşteri reduse în înălţime

a. Nanisme patologice
- Nanismul hipofizar este un nanism proporţional, corpul mic fiind armonios dezvoltat, cu
inteligenţa păstrată. Prezintă infantilism genital.
- Nanismul condrodistrofic este un nanism disproporţional: extremităţile sunt scurte, dar
capul şi trunchiul sunt bine dezvoltate. Dezvoltarea sexuală şi intelectuală sunt normale.
- Cretinismul tiroidian (insuficienţa tiroidiană congenitală)
prezintă nanism proporţional,întîrzierea dezvoltării intelectuale mergând până la cretinism
(imbecilitate) şi surditate.
- Sindromul Turner
de obicei este asociat cu nanism.

b. Pseudonanisme
Sunt situaţii când individul are o dezvoltare normală mult timp, după care apar o serie de
afecţiuni osoase (fracturi, deformări, etc.) care duc la scăderea înălţimii.
- Osteogeneza impefectă Vrolich duce la fragilitate exagerată a oaselor, urmată de
fracturi repetate şi scurtarea acestora. Dimensiunile capului, trunchiului sunt de obicei normale.
La fel dezvoltarea sexuală şi intelectuală. Sclerele au culoare albastră.

Boala lui Paget (osteita deformantă) prezintă îngroşarea oaselor capului cu creşterea
circumferinţei ("boala pălăriei prea mici"), îndoirea şi scurtareea oaselor extremităţii inferioare.
Sclerele pot fi albastre.
- Morbul lui Pott reprezintă TBC osos localizat la nivelul unei vertebre, care este tasată
şi deformată, iar coloana angulată, reducând substanţial înălţimea.

B. GREUTATE

Pentru aprecierea greutăţii ideale a individului şi diferenţierea de cea patologică, se

utilizează curent 4 formule:

1. Broca
G=Î -100 G- greutatea în kg; Î - înălţimea în cm.

2. Lorentz
- pentru bărbaţi G= Î-100 - [(I-150):4]
- pentru femei G= Î-100 - [(I-150):2]

3. Indicele de masă corporală (IMC)

(în engleză Body mass index, sau BMI) este un indicator statistic a masei unei persoane
raportată la înălțimea persoanei respective.
Formula: IMC = greutate (kg) / înălţime (m)

Valori de referinţă
ale IMC:• 18,49 sau mai putin
- Subponderal
• între 18,50 si 24,99
- Greutate normala
• între 25,00 si 29,99
- Supraponderal
• între 30,00 si 34,99
- Obezitate (gradul I)
• între 35,00 si 39,99
- Obezitate (gradul II)
• peste 40,00
- Obezitate morbidă

4. Circumferinţa abdominală şi raportul talie-şold

Pentru evaluarea riscului datorat greutăţii corporale excesive este importantă măsurarea
circumferinţei abdominale
. Această măsurătoare este un bun indicator al grăsimii abdominale care
este al doilea factor de risc care poate influenţa probabilitatea apariţiei unor boli cum sunt bolile
cardiovasculare.
Circumferinţa abdominală se măsoară cu ajutorul unei panglici metrice la nivelul
abdomenului (în dreptul ombilicului) şi nu ar trebui să depăşească 102 cm la bărbaţi şi 88 cm la
femei.
Un alt indicator utilizat pentru aprecierea distribuţiei adipozităţii este
raportul talie-şold
care n-ar trebui să depăşească 0,83 sau 0,85 la femei şi 0,9 la bărbaţi.

Obezitatea
Obezitatea presupune creşterea masei ţesutului adipos care produce un plus ponderal de
cel puţin 20% din greutatea ideală.

a. Obezitatea primară
Poate fi familială sau nonfamilială. Ultima la rândul ei poate fi de 4 feluri:
cu comportament alimentar abuziv, cu sedentarism, forme mixte şi fără o cauză evidentă.
Obezitatea secundară are de obicei cauze endocrine:
b. Sindromul şi boala Cushing
(hiperfuncţie corticosuprarenală). Obezitatea este
tronculară, facială ("facies în lună plină") şi la nivelul gâtului.
c. Climacteriu: obezitatea este asemănătoarea cu cea din s. Cushing.
d. Obezitatea hipotalamică poate avea cauze diverse: tumorală, inflamatorie,
posttraumatică, vasculară
. O formă aparte se numeşte distrofia adipozo-genitală (Babinski- Frohlich).
Aceasta presupune obezitate asociată cu infantilism genital.
O obezitate hipotalamică secundară poate surveni: după naştere, avorturi, stressuri
psihice sau chirurgicale.
e. Obezitatea din hipotiroidie
se asociază cu hipotricoză şi edeme (mixedem).
f. Lipodistrofia duce la scăderea ţesutului adipos în jumătatea superioară a corpului şi
depuneri de grăsime în jumătatea inferioară, în special pe fese ("steatopigie") şi pe mebrele
inferioare.

Subponderalitatea
Subponderalitatea sau slăbirea nu este întotdeauna patologică. Ea poate fi constituţională
sau familială. Scăderea ponderală patologică pesupune că pacientul a fost mult timp normal, dar
la un moment dat a început să slăbească. Cele mai frecvente cauze de slăbire
(subponderalitate)patologică sunt:
a. Anorexia nervoasă: scăderea apetitului şi a greutăţii survine în condiţiile unor
tulburări neuropsihice.
b. Bolile digestive care conduc la scădere ponderală sunt foarte numeroase. În esenţă
sunt reunite sub forma: sindroamelor de malasbsorţie, sindroamelor diareice şi
sindroamelor inflamatorii ale diferitelor organe digestive.
c. Boli infecţioase, în special cele cronice.
d. Tumori maligne
. Aproape toate tumorile maligne duc la slăbire. Este important că scăderea ponderală poate
constitui primul simptom de malignitate, în special în tumorile digestive.
e. Boli endocrine: insuficienţa hipofizară (Simmonds), insuficienţa cortico-suprarenală
(Addison), hipertioroidia, diabetul zaharat

C. CONSTITUŢIE
Prin constutuţie se înţelege totalitatea facultăţilor particulare de ordin fizic şi psihic ale
unui individ. Acestea se manifestă prin particularităţi morfologice, funcţionale, de dezvoltare, de
randament, rezistenţă, precum şi inteligenţă şi capacitatea de raţiune. Nu trebuie neglijată nici
capacitatea lui de a reacţiona la diverse influenţe patologice.Kretschmer deosebeşte pe baza
criteriilor antropologice, biologice şi ereditare,următoarele tipuri:
a. Tipul normostenic: reprezintă tipul obişnuit al indivizilor.
b. Tipul astenic: individ longilin, slab, cu gâtul lung, umerii mai strâmţi, braţe lungi,torace lung
şi îngust.
c. Tipul hiperstenic sau picnic: individ bine nutrit, cu predispoziţie spre obezitate, faţă
rotundă sau lată, torace bombat, gâtul şi extremităţile ceva mai scurte.
d. Tipul atletic: individ de statură înaltă sau medie, gâtul lung, torace puternic,
proporţional dezvoltat, umeri laţi, musculatura bine dezvoltată.
Această tipizare are o utilitate practică redusă. Se pare că picnicii sunt predispuşi spre
ateroscleroză, diabet, obezitate, hipertensiune şi gută, iar astenicii sunt predispuşi spre infecţii
respiratorii.