Diversificarea este procesul prin care se introduc treptat alimentele solide în alimentația

unui copil, înlocuindu-se astfel în timp mesele de lapte ale acestuia.Ținând cont de noua
piramidă a alimentelor la baza căreia stau în ultimii ani legumele și fructele,
recomandarea este să începeți cu introducerea legumelor, sau a mesei de prânz.
Schema de diversificare perfectă este un început bun și ușor de urmărit pentru cel puțin 1
lună din momentul în care începeți diversificarea. Tot ce vă recomand este să țineți
cont de regula celor 4 zile, să respectați ritmul de acceptare al copilului și să vă
consultați cu medical pediatru curant.

Datorită numeroaselor întrebări primite despre continuarea schemei de diversificare, în

acest articol vă voi spune cum am procedat cu introducerea următoarelor 2 mese din zi,
masa de fructe (masa de dimineață) și masa de cereale (masa de seară).

MASA DE FRUCTE (MASA DE DIMINEAȚĂ)

Ce fructe pot să-i dau copilului meu?

Pentru început alegeți fructele adecvate vârstei copilului și anotimpului în care vă aflați la
momentul diversificării. Pentru detalii vă recomand să citiți Tabelul diversificării
alimentației pentru bebeluși și copii.
Puteți să îi oferiți copilului un singur fruct sau în combinație cu încă unul, cel mult 2.

În functie de categoria din care fac parte, fructele se combină după anumite reguli.
Categoriile după care clasificăm fructele sunt:

Clasificarea fructelor
       
FRUCTE ACIDE FRUCTE SUB-ACIDE FRUCTE DULCI PEPENI
ananas mere banană pepene roșu
căpșune mango curmale pepene galben
grapefruit caise stafide cantalup
lămâie afine prune uscate
mere acre cireșe struguri
portocală kiwi smochine
prune acre papaya
mure piersici
zmeură prune dulci
rodie

Câteva reguli de urmat în cazul consumului de fructe:

- fructele se mănâncă necombinate, ca mese separate;
- nu se recomandă consumarea fructelor între mese, atunci când digestia mesei
precedente nu s-a încheiat încă;
- sucurile de fructe se tratează ca o masă întreagă;
- a se evita combinarea fructelor dulci cu fructele acide;
- cel mai bine este ca pepenii să fie mâncați separat, însă pot fi eventual combinați cu
fructe acide sau sub-acide.

Însă există și câteva excepții de la aceste reguli:

- avocado se combină bine cu fructele acide și sub-acide;
- oleaginoasele (nucile, alunele) și semințele, înmuiate bine sau germinate, pot fi
combinate cu fructe;
- curmalele se combină bine cu lapte.

Cum îi ofer fructele copilului?

Pentru a lua tot ce este mai bun din fructe, este bine ca acestea să fie consumate crude.
Însă în cazul stomacului unui bebeluș, lucrurile stau puțin diferit. De aceea, pentru
început este recomandată prepararea termică a fructelor, la fel ca și a legumelor. Le puteți
fierbe, sau le puteți coace la cuptor. Cea de-a doua metodă le ajută să-și păstreze mult mai
mult savoarea, așa că eu am preferat-o mereu.

Principalele motive pentru care vă recomand preparea termică a fructelor, cel puțin într-o
primă etapă a diversificării:
- stomacul copilului digeră mai ușor alimentele preparate termic;
- evitați contaminarea cu bacterii, larve de paraziți intestinali și substante chimice precum
fertilizanți, pesticide sau erbicide ce se pot găsi pe fructele crude, mai ales dacă nu sunt
spălate foarte foarte bine.

Apoi, pe măsură ce copilul crește și se obișnuiește cu alimentele solide, puteți să-i oferiți
fructele crude, tăiate buculețe, felii sau oferite ca atare, întregi. Orice metodă ați alege,
fiți siguri că cei mici se vor distra manevrându-le.
Și ca masa să fie mai atractivă și mai ușor acceptată de copil, puteți să-i sculptați din
feliile de măr o figurină sau să-i constuiți un castel din felii de banană.

Un alt lucru destul de controversat între medicii pediatri este forma sub care sunt oferite
fructele: suc sau întregi. Eu am ales să le ofer întregi pentru a nu-i priva pe copii de
fibrele conținute de pulpa fructelor care le ajută procesul de digestie.

MASA DE CEREALE (MASA DE SEARĂ)

Pe vremea când noi eram “diversificați”, părinții știau că vor începe cu masa de cereale.
Asta pentru că acum 30-40 de ani problema obezității infantile nu era cunoscută sau
întâlnită.
Din păcate, acum vedem și auzim tot mai des copii cu probleme de greutate. Așa că masa
de cereale este ultima masă principală din zi introdusă în alimentația unui copil

Care sunt cerealele pe care i le pot oferi copilului meu?

Tot din păcate, farmaciile și supermarketurile au rafturi întregi cu cutii colorate ce conțin
așa-zisele cereale pentru copii. Unele dintre ele au chiar în compoziție și lapte praf, așa că
atenție la alegerea lor, dacă ajungeți să le cumpărați de acolo.

Recunosc că nu am fost mare fan al acestor cutii colorate promovate atât de agresiv de
companiile producătoare. Așa că am o veste bună, există alternative mult mai sănătoase.

Cerealele se impart în 2 mari categorii:

- cele care conțin gluten
- cele fără gluten

Din cauza intolerenței la gluten pe care o pot dezvolta unii copii, cerealele care conțin
gluten se pot introduce în alimentație după vârsta de 8 luni, iar cerealele fără gluten
chiar de la vârsta de 6 luni.Totuși, având în vedere faptul că masa de cereale este ultima
introdusă, iar diversificarea este un proces recomandat de la vârsta de 6 luni, veți ajunge
să introduceți cerealele în jurul vârstei de 8 luni, cu aproximație. Așa că problema
glutenului se diminuează între timp.

În România mai populare sunt cerealele cu gluten: grâu, ovăz, secară, orz. Cerealele
fără gluten sunt: orezul, porumbul, hrișca, meiul, quinoa, amaranthul. Acestea din
urmă sunt însă folosite în puține case, principalul motiv fiind lipsa informării părinților
sau a medicilor pediatrii.
Dar cu mâna pe inimă vă spun că sunt foarte bune, ușor de găsit și preparat.

În încheiere am selectat câteva rețete cu cereale fără gluten care se numără printre
preferatele micuților mei:
- Gustare de mei cu banana
- Quinoa cu mere și vanilie
- Quinoa cu prune
- Budincă de măr cu mei
- Avocado cu hrișcă și fructe uscate

O bună parte dintre specialiștii în domeniul alimentației bebelușului spun că

diversificarea alimentației unui copil ar fi bine să înceapă cu legume, apoi să continue cu
fructe și apoi cu făinoasele sau cerealele.
După acest principiu am mers și eu, adăugând totodată fiecărei mese și un prilej de joacă
cu bucățele de legume foarte bine fierte.
Înainte de a face asta, m-am documentat temeinic despre ce este bine de făcut atunci când
bebelușul se îneacă cu mâncare și mi-am lăsat prejudecățile la o parte și am lăsat copilul
să se joace cu mâncarea.

 
Iată schema de diversificare perfectă acceptată cu succes de Moacă:

Ziua 1 pătrunjel (rădăcină) pasat – 2 lingurițe

Ziua 2 pătrunjel (rădăcină) pasat – 4 lingurițe
Ziua 3 pătrunjel (rădăcină) pasat – 6 lingurițe
Ziua 4 pătrunjel (rădăcină) pasat – 8 lingurițe
Ziua 5 pătrunjel (rădăcină) pasat – 10 lingurițe
Zilele 6-7-8 pătrunjel + morcov
Zilele 9-10-11 pătrunjel + morcov + țelină
Zilele 12-13-14 pătrunjel + morcov + țelină + 1 bucățică dovlecel (fără sâmburi)
pătrunjel + morcov + țelină + 1 bucățică dovlecel + 1 roșie mică (curățată
Zilele 15-16-17
de coajă și de semințe)
pătrunjel + morcov + țelină + 1 bucățică dovlecel + 1 roșie mică + 1 ardei
Zilele 18-19-20
gras sau gogoșar
pătrunjel + morcov + țelină + 1 bucățică dovlecel + 1 roșie mică + 1 ardei
Zilele 21-22-23
gras sau gogoșar + 2-3 ciorchini de broccoli sau conopidă
pătrunjel + morcov + țelină + 1 bucățică dovlecel + 1 roșie mică + 1 ardei
Zilele 24-25-26 gras sau gogoșar + 2-3 ciorchini de broccoli + 2-3 păstăi de fasole verde
(fără boabe)
pătrunjel + morcov + țelină + 1 bucățică dovlecel + 1 roșie mică + 1 ardei
Zilele 27-28-29 gras sau gogoșar + 2-3 ciorchini de broccoli + 2-3 păstăi de fasole verde
(fără boabe) + 1 cartof mic
pătrunjel + morcov + țelină + 1 bucățică dovlecel + 1 roșie mică + 1 ardei
Ziua 30 gras sau gogoșar + 2-3 ciorchini de broccoli + 2-3 păstăi de fasole verde
(fără boabe) + 1 cartof mic + 1 bucățică de praz (opțional)
Zilele 31-32 în piureul de legume se poate adăuga 1/2 linguriță de ulei de măsline

Aceasta este schema teoretică pe care am urmat-o într-o proporție destul de mare.
De aceea, simt să clarific câteva aspecte:
- deși în tabelul diversificării alimentatiei pentru bebelusi si copii broccoli și conopida
apar în categoria de vârstă 9-12 luni, eu le-am trecut în schema diversificării. În principal
pentru că fetița mea nu a avut niciodată probleme cu eliminarea gazelor și în plus prefera
broccoli (pentru că eu asta i-am dat) pentru gustul și forma buchețelelor bune de mâncat
cu mâna.

- copiii au nevoie de grăsimi. Nu am ezitat să-i adaug ulei de măsline de bună calitate în
piureul de legume după ce am introdus legumele din schema de mai sus.

- legumele se servesc bebelușului numai după ce au fost foarte bine preparate termic, fie
prin fierbere, fie la aburi.

- puteți oscila în primele zile între morcov și pătrunjel. Deși schema inițială începea cu
morcov, fetița mea l-a refuzat așa că am făcut rocada cu următoarea legumă, adică
pătrunjelul, pe care l-a acceptat fără probleme.

- în schema de diversificare, cantitatea de piure de legume oferită bebelușului crește

treptat. Cele 2-4-6-8-10 lingurițe sunt orientative. Nu-mi amintesc să le fi respectat :). În
primul rând pentru că foloseam degetul ca și instrument de mâncat și în al doilea rând
pentru că apetitul domnișoarei era diferit de la zi la zi.
Aici fac o mențiune: la început vă sfătuiesc să folosiți degetul în locul linguriței pentru a-i
oferi bebelușului mâncarea solidă. Motive sunt multiple, dar eu sunt convinsă că natural
este să mâncăm cu mâna, nu cu instrumentele de mâncat. Mâinile sunt ele însele un
instrument extrem de sofisticat, ce transmit constant creierului și stomacului mesaje
despre natura, temperatura, textura sau consistența alimentelor ce urmează a fi consumate
sau respinse, după caz. Mâinile împreună cu ochii și nasul pregătesc întregul sistem
digestiv pentru ceea ce urmează chiar înainte ca alimentele să ajungă în gură. Furculițele
și lingurițele nu au învățat încă să facă toate aceste grozăvii
Cu toate astea, fetița mea mănâncă singură cu lingurița (și cu mâna) ciorbă sau supă de la
1 an și jumătate.

- eu i-am dat fetiței mele chiar de la început un piure de o consistență medie, nici prea
apos dar nici prea gros; și am avut succes. Pe parcurs ce s-a obișnuit, am “întărit” masa.

- după ce a putut sta în fund și am început să folosim scaunul de masă, masa consta în 2
porții: una de piure pe care i-l serveam eu, iar alta de bucățele de legume foarte bine
preparate la abur oferite spre joacă/degustare/aruncare/molfăire etc. Așa fetița mea s-a
obișnuit cu bucățele încă de la începutul diversificării. Nu s-a înecat? Ba da, dar fiind
lângă ea și supraveghind-o constant nu au fost incidente serioase. Citiți articolul special
dedicat acestui subiect și acordați-vă încredere atât vouă cât și bebelușului în ceea ce
privește instinctele umane.

Când eram însărcinată, doctorul mi-a recomandat să am o alimentație bogată în fier,

magneziu și acid folic sau să iau suplimente pentru a avea cantitate suficientă pentru doi.
După ce s-a născut bebe, am primit aceeași recomandare și totodată ni s-a spus că este
important ca în primul an de viață și copilul să ia supliment de fier pentru combaterea
anemiei. Acesta a fost un prim pas în a căuta care sunt cele mai bune alimente care să
asigure necesarul de vitamine și minerale pentru funcționarea optimă a organismului
astfel încât să avem o alimentație cât mai naturală și să limităm consumul de suplimente.
A fost însă destul de dificil să găsesc informații complete, care să nu se limiteze doar la a
indica alimentele „bogate în”, ci să includă și date cu privire la nivelul substanțelor
nutritive pe care acestea le conțin. Așa că am gândit tabelul substanțelor nutritive ca un
instrument care să ofere atât sursa principalelor substanțe nutritive cât și valoarea
nutritivă a fiecărui aliment.Tabelul face referire la valoarea procentuală a fiecărei
substanțe nutritive per 100 gr de aliment raportat la necesarul zilnic (%DV). Valorile
prezentate în tabel sunt valori maxime, asimilarea substanțelor nutritive fiind strâns legată
de capacitatea de absorbție a organismului precum și de modalitatea de preparare a
alimentului. Însă informațiile pot fi foarte utile în special celor care au optat pentru un stil
alimentar vegetarian.
caise (40%), broccoli (12%), pepene galben (70%), morcovi (330%),
dovleac (104%), spanac (209%),  ficat de vițel (1500%), cartofi dulci
(400%), pepene (11%), papaya (20%), fasole verde (15%), varză
Vitamina A
(150%), sparanghel (15%), nap (152%), grapefruit (15%), ardei (60%),
praz (34%), roșie (17%), pătrunjel (13% 2 linguri), salată verde (170%),
prune uscate (25%), cătină, rubarbă (4%), smochine, mango
semințe de in (100%), migdale (45%), semințe de susan (45%), semințe
Vitamina B1 de floarea soarelui (105%), sparanghel (60%), linte (10%), fasole uscată
(10%), usturoi (16%), cătină, smochine, mango
ficat de vițel (180%), soia (14%), ouă (30%), dovlecel (9%), ciuperci
Vitamina B2
(15%), cătină, smochine, mango
ficat de vițel (70%), alune (60%), pui (70%), curcan (40%), ciuperci
Vitamina B3
(22%), pește, porumb (10%), mango
ficat de vițel (70%), ouă (10%), avocado (15%), ciuperci (19%),
Vitamina B5 porumb (10%), soia, semințe de floarea soarelui, cereale integrale,
germeni de grâu, mazăre, alune, mango
ficat de vițel (45%), cartofi dulci (15%), cod (20%), semințe de floarea
soarelui (60%), pui (35%), curcan (30%), cartofi (15%), ardei (15%),
Vitamina B6
praz (10%), avocado (13%), usturoi (68%), dovlecel
(11%), cătină, mango
Vitamina B9 cătină, smochine
ficat de vițel (1450%), somon (90%), sardine (290%), cod (15%), ouă
Vitamina B12 (20%), vită (40%), scoici, borș de casă, murături, rejuvelac, lapte și
produse din lapte
sâmburi de caisă, caise, mei, hrișcă, fasole, măcriș, mure, migdale,
Vitamina B17
semințe de dovleac
avocado, sfeclă roșie, fructe de pădure, broccoli, varză, morcovi, pește,
Antioxidanți usturoi, struguri, ceai verde, nuci, ceapă, ardei iute, prune, stafide,
semințe, cartofi dulci, roșie, măcriș, germeni de grâu, lămâie, afine
caise (15%), mere (12%), broccoli (135%), pepene galben (60%),
Vitamina C dovleac (16%), cartofi dulci (35%), pepene (10%), papaya (100%),
mazăre (23%), fasole verde (20%), varză de bruxelles (140%), conopidă
 (85%), ceapă (15%), cartofi (15%), varză (57%), banane (15%), sfeclă
roșie (12%), nap (30%), grapefruit (64%), portocală (88%), căpșuni
(100%), ardei (200%), praz (20%), ananas (80%), roșie (20%), avocado
(16%), kiwi (130%), usturoi (60%), dovlecel (28%), lămâie (76%),
prune (18%), zmeură (50%), pătrunjel (17% 2 linguri), salată verde
(37%), afine (20%), cătină, rubarbă (15%)
Vitamina D somon (120%), sardine (110%), ulei de pește, ouă (10%), ciuperci (6%)
migdale (135%), semințe de floarea soarelui (180%), germeni de
Vitamina E
grâu, cătină
Vitamina F cătină
spanac (616%), morcovi (17%), soia (23%), mazăre (32%), fasole verde
(17%), varză de bruxelles (210%), conopidă (20%), varză (85%),
sparanghel (60%), castravete (20%), nap (460%), praz (60%), fasole
Vitamina K
uscată (10%), avocado (26%), țelină (35%), struguri (16%), alge (80%),
prune (10%), zmeură (10%), pătrunjel (155% 2 linguri), salată verde
(120%), afine (30%), cătină
Vitamina P cătină
semințe de in (100%), migdale (75%), semințe de susan (90%), caju
(75%), soia (20%), semințe de floarea soarelui (80%), semințe de
Magneziu dovleac (150%), quinoa (40%), hrișcă (12%), mei (10%), secară (30%),
orez brun (10%), fasole uscată (10%), alge (30%), ciuperci
(6%), lămâie, cătină, prune
lapte de vacă 2% (12%), semințe de susan (100%), iaurt (18%), nap
(13%), usturoi (25%) , alge (16%), scorțișoară (5% 2 linguri),
brânză, somon, sardine, creveți, semințe de mac, prune uscate, cartofi,
Calciu
pudră de roșcove, soia, migdale, ciuperci, morcovi, creson, semințe de
in, pește, ouă, legume verzi și alte plante cu frunze verzi, fasole, mazăre,
quinoa, semințe de susan, citrice, cătină, rubarbă (10%), prune, smochine
semințe de susan (80%), soia (29%), semințe de dovleac (45%), măsline
(18%), semințe de chimion (15% o lingură), sparanghel (12%),
praz (10%), linte (17%), fasole uscată (12%), năut (13%), alge (15%),
Fier
pătrunjel (3% 2 linguri), gulbenuș de ou, scoici, alge, toate plantele cu
frunze verzi, broccoli, mazăre, sfeclă roșie, fructe uscate, cereale, mei,
orez, pește, lămâie, afine, cătină, rubarbă, prune, mango
spanac  (46%), cartofi dulci (25%), semințe de in (250%), migdale
(135%), semințe de susan (135%), caju (75%), nuci (160%), alune
(105%), grâu integral (30%), soia (40%), semințe de floarea soarelui
(105%), semințe de dovleac (220%), mazăre (28%), fasole verde (12%),
Mangan quinoa (100%), banane (15%), hrișcă (20%), sfeclă roșie (20%),
mei (13%), ovăz (25%), orz (15%), orez brun (45%), spelta (115%),
căpșuni (20%), praz (24%), ananas (46%), linte (17%), fasole uscată
(21%), năut (51%), struguri (35%), usturoi (90%), zmeură (40%),
ciuperci (13%), afine (20%), smochine
spanac (36%), broccoli (14%), ficat de vițel (90%), alune (60%), semințe
Acid folic de floarea soarelui (60%), conopidă (15%), quinoa (40%), sparanghel
(12%), sfeclă roșie (30%), nap (28%), ardei (10%), praz (15%), linte
 (45%), fasole uscată (32%), avocado (20%), năut (42%), alge (45%),
pătrunjel (3% 2 linguri), salată verde (31%)
cartofi dulci (15%), cartofi (15%), banane (12%), sfeclă roșie (12%),
vânătă (6%), fasole uscată (12%), avocado (15%), dovlecel (8%),
Potasiu
ciuperci
(10%), lămâie, afine, cătină, rubarbă, prune , smochine (20%), mango
ficat de vițel (45%), semințe de in (50%), migdale (45%), semințe de
susan (60%), caju (60%), soia (23%), ouă  (30%), iaurt (10%), semințe
de floarea soarelui (60%), semințe de dovleac (120%),pui (25%), curcan
Fosfor
(20%), quinoa (40%), mei (10%), orz (10%), linte  (17%), fasole uscată
(13%), năut (15%),
usturoi (16%), lămâie, afine, cătină, rubarbă, smochine
ficat de vițel (800%), semințe de in (50%), migdale (60%), semințe de
susan (219%), caju (105%), nuci (80%), alune (60%), semințe de floarea
Cupru
soarelui (90%), orz (15%), spelta (35%), nap (13%), linte (12%), fasole
uscată (10%), năut (17%), afine, mango
ficat de vițel (80%), semințe de susan (45%), semințe de dovleac (45%),
Zinc
curcan (15%), vită (40%), spelta (25%), lămâie, afine
somon (60%), semințe de susan (45%), cod (70%), ouă (40%), semințe
de floarea soarelui (80%), pui (40%), curcan (50%), ovăz (7%),
Seleniu
secară (150%), orz (25%), orez brun (12%), usturoi (20%), ciuperci
(10%), rubarbă
lapte de vacă 2% (16%), ouă (30%), iaurt (23%), alge (1380%), ulei de
Iod
pește, pește, semințe de floarea soarelui
ficat de vițel (60%), somon (50%), sardine (45%), alune (45%),
cod (50%), soia (30%), ouă (20%), semințe de dovleac (45%), pui
Proteine
(65%), curcan (65%), vită (50%), spelta (30%), linte (17%), fasole
uscată (16%), năut (17%), drojdia inactivă, lămâie
mere (10%), morcovi (14%), cartofi dulci (15%), semințe de in (100%),
semințe de susan (45%), grâu integral (17%), soia (23%), mazăre (20%),
fasole verde (12%), varză (10%), banane (12%), hrișcă (10%), sfeclă
Fibre roșie (15%), secară (60%), orz (25%), spelta (30%), nap (13%), vânătă
(10%), linte (30%), fasole uscată (25%), avocado (26%), năut (30%),
pară (12%), zmeură (30%), porumb (12%), afine (12%), rubarbă (8%),
o prună (4%), smochine, mango
somon (50%), sardine (90%), semințe de in (1000%), nuci (376%),
Amino-acizi
cod (10%), soia (23%), semințe de dovleac, floarea soarelui și susan și
esențiali
uleiurile presate la rece extrase din aceste semințe, cătină, smochine
ficat de vițel (120%), cartofi dulci (15%), somon (90%), sardine (80%),
semințe de in (90%), migdale (60%), semințe de susan (105%), caju
(75%), alune (90%), cod (80%), soia (70%), ouă  (50%), semințe de
Triptofan floarea soarelui (90%), semințe de dovleac (150%), pui (110%), curcan
(100%), cartofi (10%), vită (50%), quinoa  (40%), hrișcă (14%),
mei (12%), secară (40%), orz (17%), linte  (25%), fasole uscată (32%),
năut (27%), usturoi (24%), alge (15%)
Molibden soia (100%), ouă (20%), castravete (7%), vânătă (6%), praz (6%), roșie
 (6%), linte (90%), fasole uscată (100%), năut (100%), dovlecel (16%)
Sulf afine
Crom afine
Sodiu cătină, smochine