Unitatea de învăţare M3.U2.

PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR

DE PRODUCŢIE ÎN VARIABILE ŞI FIXE

Cuprins
M3.U2.1. Introducere ...................................................................................................... 1
M3.U2.2. Obiectivele unităţii de învăţare ....................................................................... 2
M3.U2.3. Procedeul celor mai mici pătrate ..................................................................... 3
M3.U2.4. Procedeul punctelor de maxim şi minim ......................................................... 7

M3.U2.1. Introducere

Munca de analiză şi previzionare a activităţii entităţilor economice, impune

exprimarea în valoare absolută a cheltuielilor fixe şi variabile, din care cauză apare
necesară şi utilă separarea acestora din costul total.
Această delimitare a părţii variabile de partea fixă se poate realiza, individual, pentru
un cost de producţie, pentru un centru de analiză (loc de cheltuială) operaţional sau
pentru ansamblul cheltuielilor întreprinderii, potrivit scopului vizat.
În vederea separării cheltuielilor variabile şi fixe se pot utiliza mai multe metode, şi
anume [IAC, DRA 127]:
1. Separarea cheltuielilor variabile şi fixe în raport de comportamentul cheltuielilor,
aprioric cunoscut.
Această metodă se aplică pentru anumite categorii de cheltuieli care îşi păstrează
comportamentul în timp, cum ar fi: amortizarea clădirilor şi echipamentelor, salariile
personalului TESA şi cheltuielile sociale aferente, primele de asigurare, impozitele
şi taxele, cunoscute în calitate de cheltuieli fixe; consumurile de materii prime şi
materiale auxiliare directe, manopera directă, consumurile de energie şi combustibil
tehnologic, cunoscute în calitate de cheltuieli variabile.
2. Separarea cheltuielilor variabile şi fixe prin analize pe bază de studiu tehnic.
Metoda se foloseşte mai rar şi numai în situaţiile în care nu se justifică munca de

1
analiză a fiecărei cheltuieli în parte. De regulă, această metodă se aplică
următoarelor categorii de cheltuieli, precum: cheltuielile cu întreţinerea şi
funcţionarea laboratoarelor, atelierelor de proiectare sau costurilor determinate de
existenţa şi funcţionarea-utilajelor productive, în mod individual (de exemplu,
cheltuielile determinate de funcţionarea unui motor).
3. Separarea cheltuielilor variabile şi fixe pe bază de studii statistice a datelor
contabile.
Metoda este utilizată pentru identificarea relaţiei care există între cheltuielile
înregistrate în timpul unei anumite perioade şi nivelul activităţii corespunzătoare.
Această categorie de metode se delimitează în raport de comportamentul
cheltuielilor, astfel:
√ comportament riguros liniar: metoda punctelor extreme şi metoda grafică;
√ comportament neliniar al cheltuielilor: metoda celor mai mici pătrate şi metoda
grafică.

M3.U2.2. Obiectivele unităţii de învăţare

După studierea acestei unităţi de învăţare, studentul va fi în măsură să:

▪ explice necesitatea delimitării acestor categorii de cheltuieli;
▪ explice diferitele metode de separare a cheltuielilor în variabile şi fixe;
▪ aplice în practică metoda celor mai mici pătrate şi metoda punctelor de maxim şi
minim (metoda punctelor extreme);
▪ cunoască şi să înţeleagă trăsătura cheltuielilor în funcţie de care se diferenţiază
metodele mai sus amintite.

2
M3.U2.3. Procedeul ( metoda) celor mai mici pătrate

Presupune parcurgerea următoarelor etape [OPR 48]:

1. Determinarea volumului mediu al producţiei pentru perioada luată în calcul, astfel:

Q
t 1
t
Q
n
unde:
Q = volumul mediu al producţiei;
Q = volumul producţiei dintr-o perioadă de gestiune;
t = perioada de gestiune (luna, trimestrul, anul);
n = numărul perioadelor de gestiune luate în calcul.

2. Calculul cheltuielilor medii pentru perioada luată în calcul, astfel:

 Cht
t 1
Ch 
unde:
n

Ch = cheltuielile medii;

Ch = cheltuielile dintr-o perioadă de gestiune.

3. Determinarea abaterii volumului producţiei din fiecare perioadă de gestiune luată în

calcul, faţă de volumul mediu al producţiei astfel:

X t  Qt  Q,
unde:
X = abaterea volumului producţiei faţă de volumul mediu al acesteia
4. Calculul abaterii cheltuielilor de producţie din fiecare perioadă de gestiune luată în
calcul faţă de volumul mediu al cheltuielilor, astfel:

Yt  Cht  Ch
unde:

3
 Y = abaterea cheltuielilor de producţie faţă de nivelul mediu al acestora
5. Calculul cheltuielilor variabile unitare, astfel:

  XY t
t 1
chv  n

 X t2
t 1
unde:
chv= cheltuieli variabile unitare;
XY = produsul abaterilor dintre volumul producţiei şi cheltuielile de producţie;
X2 = abaterea pătratică a volumului producţiei.
6. Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune luată în
calcul, astfel:
Chv t  Q  Chv

unde Chv = cheltuieli variabile totale.

7. Calculul cheltuielilor fixe, astfel:

Chf  Cht  Chv t ,

în care:
Chf = cheltuieli fixe;
Ch = cheltuieli totale de producţie
8. Calculul cheltuielilor de producţie standard pentru o perioadă de gestiune viitoare:

Chs  Chf  chv  Qs 

în care:
Chs = cheltuieli standard;
Qs = volumul producţiei standard.

Exemple:
În tabelul următor se prezintă situaţia producţiei fabricate şi a cheltuielilor totale
la o societate comercială cu profil industrial [FIR 62].

4
 Situaţia producţiei fabricate şi a cheltuielilor totale la întreprindere

Nr crt Luna Producţia fabricată Cheltuieli totale

1 Ian. 240 40200
2 Feb. 236 39780
3 Mar. 290 45450
4 Apr. 320 48600
5 Mai. 360 52800
6 Iun. 300 46500
7 Iul. 330 49650
8 Aug. 318 48390
9 Sep. 380 54900
10 Oct. 440 61200
11 Nov. 500 67500
12 Dec. 438 60990
Total 4152 615960
Se cere:
- Determinarea cheltuielilor fixe şi variabile aferente producţiei de 380 buc
- Determinarea cheltuielilor standard aferente producţiei de 520 buc.

REZOLVARE:
a) producţia medie
12

Qt 1
t
4152
Q   346buc
12 12
b) cheltuiala medie
12

 Ch
t 1
t
615.960
Ch    51.330
12 12
15
c) abaterea volumului producţiei de la producţia medie ( x  Qt  Q ),
d) abaterea cheltuielilor de cheltuiala medie ( y  Cht  Ch )
c) determinarea costului variabil mediu

 Qt  Q Cht  Ch 
n

CVM 
 x  y  t 1
 x2  Qt  Q 
n
2

t 1

5
 Luna x  Qt  Q y  Cht  Ch x2 x•y
Ian. -106 -11130 11236 1179780
Feb. -110 -11550 12100 1270500
Mar. -56 -5880 3136 329280
Apr. -26 -2730 676 70980
Mai. +14 1470 196 20580
Iun. -46 -4830 2116 222180
Iul. -16 -1680 256 26880
Aug. -28 -2940 784 82320
Sep. +34 3570 1156 121380
Oct. +94 9870 8836 927780
Nov. +154 16170 23716 2490180
Dec. +92 9660 8464 888720
Total 0 0 72672 7630560
7630560
CVM   105um / buc
72672
Cheltuielile variabile aferente producţiei de 380 buc
CV  CVM  Qt  105  380  39900

Cheltuielile fixe aferente producţiei de 380 buc

CF  CT  CV  54900  39900  15000
Cheltuielile standard aferente producţiei de 520 buc.
CTs  CF  CVM  Qs  15000  105  520  69600

Sursa: adaptat Firescu Victoria, Contabilitatea de gestiune, Editura Economică,

Bucureşti, 2006, p. 62

1 O întreprindere prezintă datele din tabelul alăturat.

PERIOADA PRODUCŢIA Q CH. INDIRECTE Ch.

(luna) (ore) (u.m.)
1 ) Ianuarie 2.200 52.000
2) Februarie 1.900 49.000
3) Martie 2.000 50.000
4) Aprilie 1.500 45.000
5) Mai 1.200 40.000
6) Iunie 1.800 48.000

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de producţie, în

cheltuieli variabile şi fixe (metoda celor mai mici pătrate), să se determine
cheltuielile standard ale lunii iulie, în condiţiile unei producţii preconizate de

6
 2.500 ore.

Să ne reamintim...
Procedeul ( metoda) celor mai mici pătrate
Etape metodologice:
1. Determinarea volumului mediu al producţiei pentru perioada luată în calcul;
2. Calculul cheltuielilor medii pentru perioada luată în calcul;
3. Determinarea abaterii volumului producţiei din fiecare perioadă de gestiune
luată în calcul, faţă de volumul mediu al producţiei;
4. Calculul abaterii cheltuielilor de producţie din fiecare perioadă de gestiune
luată în calcul faţă de volumul mediu al cheltuielilor;
5. Calculul cheltuielilor variabile unitare;
6. Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune luată
în calcul;
7. Calculul cheltuielilor fixe;
8. Calculul cheltuielilor de producţie standard pentru o perioadă de gestiune
viitoare.

M3.U2.4. Procedeul punctelor de maxim şi minim

Etape [OPR 54]:

1. Calculul cheltuielilor variabile unitare, astfel:

Chmax  Chmin
chv  ;
Qmax  Qmin

în care:
Chmax=cheltuielile maxime dintr-o perioadă de gestiune luată în calcul;
Chmin= cheltuielile minime dintr-o perioadă de gestiune luată în calcul;
Qmax = producţia maximă dintr-o perioadă de gestiune luată în calcul;

7
 Qmin = producţia minimă dintr-o perioadă de gestiune luată în calcul.

2. Calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare:

Chf  Ch  ch  Qt 
Restul etapelor, cev trebuie parcurse, sunt identice cu cele de la procedeul celor mai mici
pătrate.
Exemple

În tabelul următor se prezintă situaţia producţiei fabricate şi a cheltuielilor totale

la o întreprindere.
Situaţia producţiei fabricate şi a cheltuielilor totale la întreprindere

Nr crt Luna Producţia fabricată Cheltuieli totale

1 Ian. 240 40200
2 Feb. 236 39780
3 Mar. 290 45450
4 Apr. 320 48600
5 Mai. 360 52800
6 Iun. 300 46500
7 Iul. 330 49650
8 Aug. 318 48390
9 Sep. 380 54900
10 Oct. 440 61200
11 Nov. 500 67500
12 Dec. 438 60990
Total 4152 615960
Se cere:
- Determinarea cheltuielilor fixe şi variabile aferente producţiei de 380 buc
- Determinarea cheltuielilor standard aferente producţiei de 520 buc utilizând
metoda punctelor de maxim şi minim
Rezolvare:
Chmax  Chmin 67500  39780 27720
chv     105 u.m. / buc;
Qmax  Qmin 500  236 264

Restul etapelor sunt identice procedeului celor mai mici pătrate.

1 O întreprindere prezintă datele din tabelul alăturat.

PERIOADA PRODUCŢIA Q CH. INDIRECTE Ch.

(luna) (ore) (u.m.)

8
1 ) Ianuarie 2.200 52.000
2) Februarie 1.900 49.000
3) Martie 2.000 50.000
4) Aprilie 1.500 45.000
5) Mai 1.200 40.000
6) Iunie 1.800 48.000

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de producţie, în

cheltuieli variabile şi fixe (metoda punctelor de maxim şi minim), să se determine
cheltuielile standard ale lunii iulie, în condiţiile unei producţii preconizate de
3.000 ore.