Realismul este un curent cultural si este folosit cu scopul de a obtine autenticitatea, de a reflecta

realitatea asa cum e ea. Liviu Rebreanu a folosit realismul in opera sa, ,,Ion’’, cu acelasi scop de a obtine
autenticitatea. Doua dintre trasaturile folosite in aceasta opera pentru a obtine autenticitatea au fost :
traditii si obiceiuri si analiza psihologica.

Detaliile despre traditiile si obiceiurile din opera au rolul de a spori credibilitatea si de a reflecta
realitatea de la acea vreme. Obiceiurile de la acea vreme aveau legatura cu hora, nunta. Hora se tinea
duminica in curtea unui taran. La hora participau tinerii in special. Hora reprezenta o oportunitate
pentru cei tineri si necasatoriti de a comunica cat mai mult cu persoana iubita, de aceea dansurile se
desfasurau pe o perioada lunga de timp. Lautarii, desi erau obositi, nu se opreau din a canta deoarece
erau certati de cei ce jucau. Fetele care nu dansau, asteptau cu un buchetel in mana sa fie invitate la
dans pentru a-l darui celui ce o va invita. Femeile maritate purtau batic si erau pregatite de joc in
eventualitatea in care sotii lor voiau sa le ia la dans. In ceea ce priveste nunta, aceasta tinea 3 zile si 3
nopti, atat in casa socrilor mari, cat si in casa socrilor mici. Parintii erau cei care alegeau partenerul de
viata al copilului lor. Zestrea (pamanturile si averea) avea un rol foarte important in alegerea
partenerului. Zestrea celuilalt era mai importanta decat sentimentele sale pentru posibilul partener.
Inainte de nunta, hotararile se luau intre parintii viitorilor miri. Hotararile se luau in baza zestrei.
Viitoarea mireasa trebuia sa aiba un trusou, adica lucruri necesare in gospodarie. In plus, viitoarea
mireasa trebuia sa fie virgina la altar, sa ii fie partener de munca la camp sotului. La nunta, mireasa
trebuia sa aiba o dusca tanara, nemaritata, care trebuia sa o inlocuiasca la dans atunci cand aceasta era
obosita. De exemplu, la nunta Anei si a lui Ion, Florica a fost dusca care a dansat cu Ion atunci cand
mireasa obosea. Legat de traditiile de la acea vreme, de Boboteaza se stropeau locurile cu apa sfintita,
de Craciun se taia porcul, insa femeile si copiii nu aveau voie sa priveasca momentul taierii deoarece se
spunea ca, din cauza milei pe care o avea femeia pentru porc, acesta va fi mai greu de taiat.

Analizati psihologic sunt Ion si Ana. Aceste doua personaje sunt descrise in asa fel incat sa se asemene
unor persoane reale, ceea ce sporeste credibilitatea. Acest lucru este evident prin modul in care autorul
construieste o legatura credibila intre stimul si reactie . O scena reprezentativa ar fi scena in care Ion
gaseste trupul neinsufletit al Anei. Vestea sinuciderii adusa de Zenovia si vederea chipului infricosator al
Anei au efect mai intai o traire spontana, instinctuala., Ion simte socul ca o lovitura de ciocan in moalele
capului. Primul instinct a fost sa duca mana la gura, ceea ce arata ca s-a activat sinele. Constientul se
activeaza atunci cand raporteaza fata Anei la planurile lui de fericire, atunci cand ajunge la concluzia ca
ea a procedat bine, iar el nu isi explica, ironic vorbind, cum de a putut rezista langa o femeie asa de
urata. Aspectul infricosator al spanzuratei putea fi un stimul care sa actualizeze in mintea privitorului
impresiile mai vechi. Supraeul se activeaza atunci cand Ion constientizeaza ca atat timp cat traieste
copilul, planul sau de imbogatire pe spatele lui Vasile Baciu nu este distrus, de aceea, atunci cand
naratorul spune ca ‘’grija de copil ii ocupa mintea’’, Ion nu este incercat de sentimente paterne, ci de
interese financiare.

In plus, titlul este format din numele protagonistului,devenit personaj eponym.El anunta importanta
acestui personaj in declansarea si dezvoltarea actiunii. ‘’Ion” reprezinta in acelasi timp o categorie
sociala, aceea a taranului tanar,harnic,iubitor de pamant,dar sarac. Titlurile celor 13 capitole ajuta la
descrierea a ceea ce se va intampla in fiecare capitol, iar incipitul si finalul operei sunt asemanatoare,
prezentandu-se intrarea in satul Pripas.
In concluzie, opera ‘’Ion’’, de Liviu Rebreanu, apartine realismului in urma trasaturilor prezentate
anterion.