Eseu argumentativ-problema COSMOGONIEI

Cosmicul a constituit pentru Mihai Eminescu o temă predilectă, pe care a trata-o în

directă perioade ale creației. Poeții romantici, mânați de ambiția de a cuprinde într-o viziune
globală începutul și sfârșitul unui fenomen, cu atât mai mult nașterea și pieirea lumii, au
acordat un interes deosebit cosmogoniei. Romanticul era captivat de grandoarea temei și de
posibilitatea de a-și lăsa imaginația să călătorească spre începuturile universului. Primul poet
român care a creat o epopee cu subiect cosmogonic a fost Ion Heliade Rădulescu. Anatolida
concepută în douăzeci de cânturi, din care nu a publicat decât cinci, își urmează îndeaproape
cele două modele: Paradisul pierdut de John Milton, poet englez din sec. al XVII-lea și Biblia.
Cosmogonia apare și în alte poezii eminescene