Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drepturile omului
REZUMAT
În cei 70 de ani de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului – primul document
internațional care stabilea standarde comune de atins pentru toate statele – rolul central și importanța
morală, juridică și politică a drepturilor omului pe plan internațional au devenit incontestabile. În pofida
progreselor considerabile înregistrate în multe domenii precum recunoașterea, codificarea și punerea în
aplicare, drepturile omului au fost însă și ținta unui număr tot mai mare de atacuri. Pe câmpul de luptă
sau pe scena politică, drepturile omului sunt în prezent deseori respinse din motive ideologice. Nici UE
nu a fost cruțată de reacțiile ostile la care asistăm în zilele noastre. În statele sale membre, un val populist
a capacitat unele forțe politice, care pun din ce în ce mai des sub semnul întrebării importanța drepturilor
fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la libertatea de exprimare. În aceste vremuri tulburi pentru
drepturile omului, sondajele de opinie arată că cetățenii europeni percep drepturile omului ca fiind una
dintre cele mai importante valori pentru ei personal și una dintre valorile care reprezintă cel mai bine
însăși Uniunea Europeană.
Lăsând în urmă cel de Al Doilea Război Mondial și atrocitățile sale, țările europene erau hotărâte să
asigure o pace durabilă, iar Uniunea pe care au creat-o se bazează pe respectarea democrației, a statului
de drept și a drepturilor omului, care îi ghidează și modelează legislația și politicile. Printre acțiunile
recente întreprinse în UE se numără o nouă legislație privind protecția datelor și accesul la justiție, Pilonul
european al drepturilor sociale și inițiative de combatere a inegalității, a discriminării și a discursurilor de
incitare la ură. Se recunoaște, de asemenea, faptul că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a finaliza
cadrul juridic vizând combaterea discriminării și pentru a consolida mecanismele interne de apărare a
statului de drept. În plus, drepturile omului reprezintă un obiectiv general al acțiunii externe a UE. UE își
menține cu fermitate angajamentul în ceea ce privește promovarea drepturilor omului, astfel cum sunt
consacrate în tratatele internaționale, în relațiile sale cu țările terțe și cu alte instituții regionale și globale
multilaterale. În timpul ultimului mandat al Parlamentului, UE a aplicat și a aprofundat în mod constant
o serie de abordări politice care îi consolidează rolul și imaginea de putere normativă care îi inspiră pe
alții prin exemplul său. Menținerea și consolidarea acestei politici rămân esențiale pentru păstrarea
imaginii și a credibilității UE ca putere normativă, bazată pe valori și având capacitatea de a acționa într-
o perioadă în care principiul multilateralismului este din ce în ce mai contestat.
Acest document este o actualizare a unui briefing anterior, publicat înaintea alegerilor europene din 2019.
În acest briefing
Situația actuală
Așteptările publicului în ceea ce privește
implicarea UE
Cadrul UE
Realizări în legislatura 2014-2019
Potențialul pentru viitor
Situația actuală
Drepturile omului sunt valori fundamentale ale întregii comunități internaționale. La peste 70 de ani
de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului, primul document internațional
cuprinzător privind drepturile omului ce a stabilit standarde comune la care ar trebui să aspire toți
membrii ONU, drepturile omului au devenit o piatră de temelie a sistemului internațional și au atins
un nivel de recunoaștere aproape universal. Cu toate acestea, rămân multe de făcut în practică
pentru ca toți oamenii să se poată bucura de drepturile lor fundamentale.
La nivel mondial, în pofida progreselor înregistrate în ultimele decenii în mai multe domenii,
drepturile omului se confruntă cu multiple provocări. Regimurile autoritare tot mai asertive și-au pus
amprenta pe drepturile omului, ascunzându-se în spatele unei fațade de legitimitate înșelătoare,
limitând libertățile politice și civile fundamentale și hărțuind apărătorii drepturilor omului. Unele
state se opun drepturilor omului, deoarece consideră că ele contravin tradițiilor lor religioase și
culturale, în pofida faptului că susțin universalitatea. În plus, cele mai violente conflicte civile din
ultimii ani, cum ar fi cele din Siria și Irak, au facilitat la comiterea unor atrocități pe scară largă,
rezultând în crime împotriva umanității, crime de război și chiar genocid. Numeroase rapoarte indică
tendințe negative în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților la nivel mondial. De
exemplu, în 2018, mai multe țări au înregistrat mai degrabă o scădere a egalității în fața legii și a
libertății individuale decât o creștere, conform indicelui Raportului V-Dem 2018. Freedom House a
constatat, de asemenea, că „drepturile politice și libertățile civile s-au deteriorat în întreaga lume,
ajungând în 2017 la cel mai scăzut nivel după mai bine de un deceniu”, iar această tendință a
continuat în 2018. Începând din 2013, libertatea presei s-a deteriorat în toate regiunile lumii, cu
excepția Asiei, unde a stagnat la un nivel foarte scăzut, potrivit clasamentului mondial al libertății
presei întocmit de organizația Reporteri fără frontiere pentru anii 2018 și 2019.
UE însăși se întemeiază pe respectarea drepturilor omului, precum și pe respectarea demnității
umane, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept. Conform criteriilor de la
Copenhaga, toate țările candidate la UE trebuie să dispună de instituții stabile care să garanteze
respectarea drepturilor omului și statul de drept, dacă vor să se alăture UE. În conformitate cu cadrul
UE, majoritatea statelor membre ale UE sunt evaluate pozitiv în ceea ce privește respectarea acestor
valori comparativ cu restul lumii. De exemplu, în raportul Freedom House pe 2018, toate statele
membre ale UE au fost calificate drept „libere”, deși unele dintre ele au înregistrat regrese în ultima
perioadă. Această poziție a statelor membre ale UE este confirmată de indicele democrației 2018 al
Economist Intelligence Unit, care include, printre altele, în punctajul său respectarea libertăților
civile. Conform indicelui, toate statele membre ale UE sunt fie democrații „depline”, fie democrații
„viciate”, dar punctajele tind să se deterioreze față de anul anterior. Alte clasificări, care se
concentrează pe drepturi și libertăți specifice, cum ar fi libertatea presei, arată că situația în rândul
statele membre ale UE este mult mai variată. Conform indicelui din 2019 al libertății presei la nivel
mondial, nouă state membre ale UE se numără printre cele 15 țări aflate în fruntea clasamentului în
ceea ce privește libertatea presei. Cu toate acestea, șase state membre se confruntă încă cu
probleme semnificative, iar situația dintr-un stat membru al UE, Bulgaria, este clasificată drept
„deficitară”. Ascensiunea partidelor populiste în câteva state membre, unele dintre aceste partide
atrăgând suporteri prin atacarea minorităților și reducerea drepturilor femeilor, a pus în pericol
drepturile fundamentale în UE. Recentele asasinate ale jurnaliștilor în UE reprezintă, de asemenea, o
tendință îngrijorătoare, chiar dacă numărul deceselor a scăzut la nivel mondial în 2017 (deși nu și în
cazul jurnalistelor, de două ori mai multe dintre ele fiind ucise în 2017 comparativ cu 2016). În plus,
dezvoltarea de noi tehnologii a deschis noi căi prin care aceste drepturi pot fi amenințate, atrăgând
după sine provocări în ceea ce privește protecția datelor, dar și libertatea de exprimare, fiind
necesare contramăsuri în ceea ce privește discursurile de incitare la ură în mediul online și
răspândirea de știri false, în vederea asigurării unui echilibru între reducerea acestor practici și
protejarea dreptului persoanelor de a se exprima în mod liber. Criza migrației a creat, de asemenea,
presiuni semnificative asupra obligațiilor statelor membre în materie de drepturi ale omului.
2
Drepturile omului
3
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European
4
Drepturile omului
Cadrul UE
Cadrul juridic
UE a elaborat un cadru pentru protejarea drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii și pentru
promovarea drepturilor omului în întreaga lume. Astfel cum se menționează în Tratatul privind
Uniunea Europeană (TUE), UE este întemeiată pe respectarea drepturilor omului – inclusiv a
drepturilor persoanelor aparținând minorităților – a demnității umane, a libertății, a democrației, a
egalității și a statului de drept și atât politica sa internă, cât și cea externă sunt ghidate de aceste
principii 3. În cadrul UE, angajamentele asumate în tratatele constitutive sunt garantate, de
asemenea, de Constituțiile naționale și, la nivelul UE, de Carta drepturilor fundamentale, adoptată
în 2000, care consacră toate drepturile personale, civice, politice, economice și sociale de care se
bucură toate persoanele care trăiesc în UE 4. La intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009,
Carta a dobândit o valoare juridică identică cu cea a Tratatelor, ceea ce înseamnă că întreaga
legislație a UE trebuie să fie compatibilă cu Tratatele și cu Carta. Drepturile prevăzute în Cartă sunt
obligatorii pentru instituțiile și organismele UE, precum și pentru guvernele naționale, care trebuie
să le respecte atunci când pun în aplicare legislația UE sau atunci când acționează în cadrul
domeniului său de aplicare. În conformitate cu articolul 7 din TUE, instituțiile UE competente pot, de
asemenea, să ia măsuri în situațiile în care există un „risc clar de încălcare gravă” a valorilor UE de
către un stat membru sau în cazul în care există o încălcare gravă și persistentă a valorilor UE
prevăzute la articolul 2 din TUE.
Angajamentele internaționale
Cadrul juridic al UE este în concordanță cu legislația internațională privind drepturile omului. Într-
adevăr, tratatele angajează UE să respecte dreptul internațional, să promoveze respectarea Cartei
Organizației Națiunilor Unite și să adere la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) a
5
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European
Consiliului Europei 6. UE este parte semnatară a celui mai recent tratat al ONU privind drepturile
omului, Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.
Statele membre ale UE și-au asumat, de asemenea, angajamente individuale substanțiale în cadrul
tratatelor și acordurilor internaționale privind drepturile omului, unele dintre ele depășind legislația
UE. Toate sunt părți semnatare ale Cartei ONU și a majorității tratatelor sale privind drepturile
omului. Ele sunt, de asemenea, părți ale CEDO, ceea ce înseamnă că persoanele fizice pot sesiza
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Consiliului Europei de la Strasbourg dacă le sunt încălcate
drepturile.
Cadrul financiar
Promovarea drepturilor fundamentale în interiorul UE
Actualul program principal de finanțare dedicat protecției și promovării drepturilor fundamentale
în UE este programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”, cu un pachet financiar pentru perioada 2014-
2020 de 439 473 000 EUR. Scopul său declarat este de a „contribui la respectarea efectivă, în situații
practice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, sporindu-le vizibilitatea și asigurând aplicarea mai
coerentă a acestora pe întreg teritoriul UE”, de a „promova drepturile copilului” și „principiile
nediscriminării [...] și egalității de gen”.
Printre alte programe de finanțare aplicabile pentru protecția și promovarea drepturilor
fundamentale în UE se numără fondurile structurale și de investiții europene, în special Fondul social
european, care promovează incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la formare și a ratei de
participare la piața forței de muncă a femeilor, a tinerilor care părăsesc timpuriu școala, a migranților,
a persoanelor de etnie romă, a persoanelor cu handicap și a altor grupuri marginalizate. Programul
pentru justiție are scopul de a asigura punerea efectivă în aplicare a legislației UE în materie de
justiție civilă și penală. Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) combate
sărăcia și excluziunea socială și promovează locuri de muncă de calitate; Programul „Europa pentru
cetățeni”sprijină creșterea gradului de sensibilizare cu privire la UE și la valorilor și istoria sa, iar
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) contribuie la atenuarea repercusiunilor crizei
migrației.
Promovarea drepturilor omului în lume
Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, cu o finanțare de 1,33 miliarde EUR
în actualul cadru financiar multianual (CFM), asigură finanțare pentru organizațiile societății civile
care implementează programe la nivel local sau global în favoarea drepturilor omului. De asemenea,
acesta oferă asistență de urgență și granturi directe apărătorilor drepturilor omului aflați în situații
de risc. Instrumentul este special conceput astfel încât finanțarea să nu necesite acordul guvernului
țării terțe, spre deosebire de alte instrumente financiare externe ale UE. Instrumentul european de
vecinătate (IEV) contribuie la promovarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a statului
de drept și a luptei împotriva discriminării. Bugetul său total în cadrul CFM 2014-2020 este de
15,43 miliarde EUR. Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), cu o finanțare de 19,66
miliarde EUR în actualul CFM, este principalul instrument bugetar al UE pentru finanțarea ajutoarelor
acordate țărilor în curs de dezvoltare. Aproape două treimi din bugetul său sunt dedicate
programelor geografice, care trebuie să cheltuiască cel puțin 15 % din finanțare în domenii precum
drepturile omului, democrația și buna guvernanță.
În afara bugetului UE, Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul program care contribuie
la sprijinirea drepturilor omului. Lansat în 1959, FED oferă ajutor pentru dezvoltare țărilor din Africa,
Caraibe și Pacific și este finanțat prin contribuții voluntare directe din partea statelor membre ale UE,
cu 30,5 miliarde EUR în CFM 2014-2020. FED sprijină drepturile omului, fie în mod direct (de exemplu,
prin măsuri de sprijinire a egalității de gen), fie în mod indirect, cum ar fi prin promovarea reformei
juridice și a consolidării capacităților instituționale.
6
Drepturile omului
7
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European
inclusiv un act cu putere de lege care să oblige organismele din sectorul public să sporească
accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile. Un alt act al UE, adoptat în aprilie 2019,
va introduce norme europene comune pentru bunuri și servicii, cum ar fi echipamentele TV și
transportul aerian, transportul cu autobuzul și transportul feroviar.
Măsurile privind drepturile copilului includ promovarea sistemelor de justiție în interesul
copiilor și sprijinirea copiilor pentru a ieși din sistemul de îngrijire instituționalizată și a opta
pentru alternative familiale sau comunitare. Sprijinul pentru drepturile copilului este, de
asemenea, integrat în politica mai amplă a UE, inclusiv în Pilonul european al drepturilor
sociale.
Solidaritatea
Noul Pilon european al drepturilor sociale, adoptat în noiembrie 2017, urmărește să asigure
drepturi cetățenești noi și mai eficiente privind egalitatea de șanse și accesul pe piața forței de
muncă, condiții de muncă echitabile, protecție socială și incluziune. Viitoarea legislație a UE va
aborda echilibrul între viața profesională și cea privată și condițiile de muncă predictibile.
În 2016, UE a lansat o platformă de soluționare online a litigiilor pentru a consolida protecția
consumatorilor.
Drepturile cetățenilor
Libera circulație este principiu fundamental al UE, care le asigură cetățenilor Uniunii și
membrilor familiilor acestora dreptul de ședere și de muncă oriunde în UE. Un nou regulament
al UE va reduce birocrația și costurile legate de deținerea unui document, cum ar fi certificatul
de naștere sau de căsătorie, recunoscut în altă țară din UE. De asemenea, s-au luat măsuri
pentru a ajuta cuplurile internaționale să soluționeze litigiile privind proprietatea și să asigure
o mai bună protecție a copiilor în litigiile transfrontaliere privind încredințarea copiilor și în
cazurile de răpire a copiilor. Cu toate acestea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât
în iunie 2018 că țările UE care nu au legalizat căsătoria între persoane de același sex trebuie cel
puțin să respecte drepturile de ședere ale partenerilor de același sex care doresc să locuiască
împreună pe teritoriul lor.
Justiție
Pentru a sprijini dreptul la un proces echitabil, UE a adoptat, în 2016, ultimul pachet legislativ
care vizează consolidarea drepturilor persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul
procedurilor penale. Directiva privind asistența juridică, care trebuia să fie transpusă în dreptul
național până în mai 2019, urmărește să garanteze o asistență judiciară oferită în mod uniform
pe întreg teritoriul UE. Celelalte norme reglementează dreptul la informare (din iunie 2014),
dreptul la interpretare și traducere ( din octombrie 2015), dreptul la un avocat (din noiembrie
2016), dreptul la prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces (din aprilie 2018
) și garanțiile speciale pentru copiii suspectați și acuzați în cadrul procedurilor penale (din iunie
2019).
Garantarea respectării drepturilor fundamentale, democrației și a statului de drept
Valorile UE fac parte din criteriile de aderare pentru țările care doresc să adere la UE, dar
garanțiile împotriva regreselor din statele membre existente sunt mai slabe. Legile recente
introduse în Polonia și Ungaria au reaprins discuția privind eficacitatea procedurilor UE pentru
susținerea statului de drept la nivel intern, determinând Comisia Europeană să declanșeze,
pentru prima oară, noua procedură-cadru pentru statul de drept, introdusă în 2014. Statul de
drept este unul dintre pilonii pe care se bazează respectarea drepturilor omului.
8
Drepturile omului
9
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European
încălcărilor grave ale drepturilor omului și ale drepturilor lucrătorilor. În 2016, UE și-a modificat
regulamentul prin care interzice comerțul cu articole care pot fi utilizate pentru tortură și
execuții, prin consolidarea unei serii de dispoziții care să răspundă problemelor observate în
procesul de punere în aplicare. UE promovează o propunere de instrument internațional care
să interzică astfel de schimburi comerciale în cadrul ONU. Un alt regulament adoptat în 2016
va impune obligații de diligență asupra importatorilor din UE de minerale din zonele de
conflict, începând cu 2021. În 2018, PE a convenit cu o majoritate covârșitoare să propună
modificări la o propunere legislativă a Comisiei de modificare a regimului UE de control al
exporturilor de produse cu dublă utilizare, pentru a preveni utilizarea abuzivă a tehnologiilor
de supraveghere cibernetică de către regimurile care au o reputație îndoielnică în ceea ce
privește drepturile omului. Consiliul trebuie să convină asupra poziției sale: Progresele viitoare
în acest dosar depind de modul în care noul Parlament și celelalte instituții decid să procedeze.
Pentru a îmbunătăți integrarea drepturilor omului în politica de dezvoltare, Comisia a
publicat, în decembrie 2014, un document de lucru al serviciilor Comisiei, o abordare bazată
pe drepturi care include toate drepturile omului în cadrul cooperării pentru dezvoltare a UE.
În cadrul politicii sale de vecinătate, UE pune un accent deosebit pe drepturile omului în
parteneriatele sale cu vecinii săi. Ea încurajează și sprijină țările în evoluția lor în domeniul
drepturilor omului și le monitorizează îndeaproape. De exemplu, cel mai recent raport de țară
privind Tunisia (2018) subliniază unele progrese în ceea ce privește drepturile omului.
Pentru a răspunde unor încălcări grave ale drepturilor omului comise de funcționari
guvernamentali sau de actori nestatali, UE impune sancțiuni care vizează persoane
identificate ca fiind responsabile, cum ar fi înghețarea activelor sau interdicții de călătorie.
Recent, UE a introdus măsuri restrictive împotriva armatei din Myanmar/Birmania, poliției de
frontieră și poliției implicate în atrocități comise împotriva populației rohingya. Există
sancțiuni similare la nivelul UE împotriva funcționarilor venezueleni care sunt suspectați de
încălcări ale drepturilor omului și care subminează democrația și statul de drept. Împotriva
țărilor care se confruntă cu războaie civile, UE instituie embargouri asupra armelor, adesea în
conformitate cu embargourile Consiliului de Securitate al ONU, pentru a reduce la minimum
efectele negative asupra populației civile, așa cum s-a întâmplat în cazul Sudanului de Sud. UE
a impus restricții la export împotriva Siriei, pentru echipamente și tehnologii care ar putea fi
utilizate în scopul represiunii interne și pentru monitorizarea sau interceptarea comunicațiilor
prin internet sau telefon, precum și sancțiuni individuale împotriva a peste 250 de persoane și
peste 60 de entități, având în vedere represiunea violentă a populației civile. Ca răspuns la
încălcări foarte grave ale drepturilor omului, care pot, eventual, să fie considerate crime
împotriva umanității, comise în Burundi împotriva oponenților politici și a activiștilor societății
civile, UE a suspendat temporar sprijinul direct acordat guvernului în martie 2016.
UE și-a intensificat eforturile de a garanta justiție pentru crimele de război și crimele
împotriva umanității. Ea sprijină Mecanismul internațional, imparțial și independent pentru
Siria instituit de Adunarea Generală a ONU. UE continuă să susțină cu convingere Curtea
Penală Internațională și sprijină universalitatea Statutului de la Roma, unde a oferit asistență
țărilor în materie de punere în aplicare și sprijin financiar pentru promovarea de către
societatea civilă.
Protecția drepturilor omului în cazul migranților și al refugiaților s-a aflat în centrul
strategiei europene de abordare a problemelor legate de migrație după criza migrației care a
început în 2014. Operațiunile navale ale UE în Marea Mediterană au salvat numeroase vieți.
UE acordă o mare importanță reducerii cazurilor de încălcare a drepturilor omului care au loc
în contextul activităților comerciale, în special cele desfășurate de societăți cu sediul în UE în
țări terțe. Ea s-a angajat să respecte Principiile directoare ale ONU privind companiile și
drepturile omului din 2011 (un set de orientări pentru prevenirea, abordarea și remedierea
încălcărilor drepturilor omului comise în cadrul operațiunilor comerciale). Directiva UE privind
raportarea nefinanciară (Directiva 2014/95/UE), care a intrat în vigoare în 2014, cu un termen
de transpunere la 6 decembrie 2016, prevede obligația companiilor mari din UE care își
desfășoară activitatea în străinătate de a divulga informații privind respectarea, printre altele,
10
Drepturile omului
a normelor privind drepturile omului, inclusiv procesele de diligență necesară puse în aplicare.
UE a fost implicată în mod constructiv în negocierile ONU referitoare la un tratat cu caracter
obligatoriu privind întreprinderile și drepturile omului.
UE se concentrează, de asemenea, asupra militanților pentru apărarea drepturilor omului,
dezvoltând o politică de protecție a apărătorilor drepturilor omului la nivel mondial, prin
mijloace precum emiterea de declarații, efectuarea unor demersuri confidențiale, alocarea
granturilor de urgență și încurajarea statelor membre să elibereze vize UE temporare pentru
persoanele cele mai amenințate. În 2015, UE a finanțat un consorțiu de ONG-uri pentru a
institui un mecanism de sprijinire a apărătorilor.
Ca urmare a unei rezoluții a Parlamentului European din februarie 2016, Comisia a creat funcția
de trimis special pentru promovarea libertății religioase sau a credinței în afara UE, pentru
a promova respectarea acestui drept, care este contestat în multe părți ale lumii. Uniunea a
sprijinit, de asemenea, mai multe rezoluții ale ONU cu privire la această chestiune.
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor la nivel mondial
reprezintă o altă prioritate pe care UE o urmărește în ultimii ani. Planul de acțiune II al UE
privind egalitatea de gen 2016-2020 vizează integrarea considerațiilor legate de gen în toate
politicile externe ale UE.
Acțiunile Parlamentului European. Parlamentul este un susținător fervent al drepturilor omului. Acesta
monitorizează îndeaproape situația drepturilor omului din lume și emite periodic rezoluții de urgență, ca
răspuns la cele mai grave încălcări ale drepturilor omului. În cadrul ultimei legislaturi, acestea au inclus
rezoluții referitoare la situația refugiaților rohingya, în special a copiilor (iunie 2018), la apărătorii
drepturilor femeilor din Arabia Saudită (mai 2018) sau la situația din Fâșia Gaza (aprilie 2018 ).
Parlamentul adoptă o rezoluție anuală referitoare la Raportul anual al UE privind drepturile omului și
democrația în lume, în care evidențiază provocările cu care se confruntă drepturile omului și domeniile
care necesită o atenție deosebită din partea UE. Subcomisia pentru drepturile omului (DROI) elaborează
rapoarte din proprie inițiativă și organizează audieri, dezbateri și vizite în țări terțe. Pentru a-i onora pe
cei care apără drepturile omului în lume, Parlamentul European decernează anual Premiul Saharov
pentru libertatea de gândire. Premiul a fost acordat recent lui Oleg Sențov, un producător ucrainean de
film din Crimeea, încarcerat în Rusia (2018), opoziției democratice din Venezuela (2017), Nadiei Murad și
Lamiya Haji Bashar, care a vorbit despre tortura sexuală a ISIL/Da’esh împotriva femeilor yazidi, lui Raif
Badawi, un blogger liberal saudit aflat în închisoare (2015) și lui Denis Mukwege, un ginecolog congolez
care ajută femeile mutilate sexual în război (2014).
11
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European
Noua propunere privind CFM a introdus o nouă condiție legată de respectarea dispozițiilor Cartei pentru
acordarea fondurilor reglementate de Regulamentul privind dispozițiile comune (Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit
și afaceri maritime, Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul pentru
gestionarea frontierelor și vize). Modificările înseamnă că toate drepturile Cartei ar trebui să fie aplicate
pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectului, utilizând resursele furnizate de aceste fonduri. În
ultima legislatură, Parlamentul a sprijinit, de asemenea, o altă propunere importantă pentru un nou
mecanism privind statul de drept în CFM, pentru a proteja bugetul UE de riscurile financiare legate de
deficiențele statului de drept în statele membre ale UE.
12
Drepturile omului
De asemenea, sunt în curs de desfășurare discuții cu privire la modul în care Carta ar putea fi utilizată
mai eficient la nivelul UE și la nivel național. Avizul din 2018 al Agenției pentru Drepturi
Fundamentale, referitor la acest aspect și prezentat Parlamentului European, a propus utilizarea
unor noi forme de consultare, cum ar fi consultanța de specialitate independentă, pentru a se
asigura că legislația și politicile UE respectă drepturile fundamentale. De asemenea, aceasta a
propus formarea judecătorilor naționali și a altor practicieni în domeniul dreptului, intensificarea
schimbului de informații între UE și statele membre ale UE, precum și susținerea noului mecanism
pentru statul de drept în propunerea privind CFM. În februarie 2019, Parlamentul a adoptat o
rezoluție referitoare la punerea în aplicare a Cartei în cadrul instituțional al UE.
Pe plan extern, promovarea respectului pentru drepturile omului este o sarcină dificilă, dat fiind
că guvernele partenere uneori nu sunt interesate sau se opun îmbunătățirii standardelor lor privind
drepturile omului. Cu diferite ocazii, Parlamentul European a îndemnat UE să monitorizeze
îndeaproape situațiile problematice și, dacă este necesar, să ia în considerare utilizarea tuturor
mijloacelor de care dispune, inclusiv a sancțiunilor. O altă provocare pentru UE este să asigure
consensul dintre statele sale membre cu privire la politica sa externă în domeniul drepturilor omului.
Drepturile omului reprezintă unul dintre cele trei domenii în care Comisia intenționează să utilizeze
„clauza pasarelă” din Tratatul UE, pentru a trece de la unanimitate la majoritatea calificată atunci
când se decide asupra chestiunilor de politică externă. Respectarea angajamentului său față de
drepturile omului în urmărirea intereselor sale externe vitale, cum ar fi domeniul securității, al
combaterii terorismului și al gestionării migrației ilegale, va rămâne o altă provocare importantă
pentru UE în viitorul apropiat.
Prin tratatul său, UE și-a asumat angajamentul de a respecta principiul universalității și indivizibilității
drepturilor omului. Chiar dacă UE este cel mai mare donator de ajutor pentru dezvoltare la nivel
mondial, după cum au arătat studiile, se poate acorda o mai mare atenție drepturilor sociale și
economice, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, în special în condițiile în care inegalitățile la
nivel mondial se accentuează și în numeroase țări în curs de dezvoltare, o mare parte a populației
nu se bucură de creșterea economică. Consolidarea legăturilor dintre cooperarea pentru dezvoltare
și acțiunile în domeniul drepturilor omului este un imperativ politic pus în evidență de Parlamentul
European. Un alt obiectiv important este ca UE să integreze drepturile omului în toate acordurile
comerciale și de investiții pe care le încheie, pentru a proteja drepturile omului.
Promovarea drepturilor omului în lumea întreagă nu este doar o chestiune de respectare a valorilor
fundamentale de către UE. Angajamentul față de drepturile omului a reprezentat în mod tradițional
un vector important al puterii necoercitive a UE în lume, contribuind în mare măsură la credibilitatea
și influența acesteia, fapt recunoscut de Parlamentul European. Întrucât multilateralismul și valorile
sale de bază sunt amenințate, se așteaptă ca UE să își asume rolul de actor geopolitic important și să
susțină cu fermitate sistemul global.
PRINCIPALELE DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
Raportul privind drepturile fundamentale pe 2018, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii
Europene.
Provocări și oportunități pentru punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale, Agenția pentru
Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 2018.
Rezoluția din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual 2016 privind drepturile omului și
democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință (2017/2122(INI));
Raportul anual al UE pe 2017 privind drepturile omului și democrația în lume, Consiliul UE.
13
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European
NOTE FINALE
1
Această secțiune a fost elaborată de Alina Dobreva, cu grafice realizate de Nadejda Kresnichka-Nikolchova.
2
Lista completă a valorilor include: pacea, drepturile omului, respectul pentru viața umană, democrația, libertatea
individuală, egalitatea, statul de drept, toleranța, solidaritatea și sprijinul pentru ceilalți, respectul pentru alte culturi,
împlinirea pe plan personal și religia.
3
Articolele aplicabile din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) sunt articolul 2, articolul 3 și articolul 21.
4
Termenul de „drepturi fundamentale” este utilizat în Uniunea Europeană pentru a exprima noțiunea de „drepturi ale
omului” într-un context intern specific al UE.
5
Articolele aplicabile sunt articolul 10 și articolul 19 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE).
6
Articolele aplicabile din TUE sunt articolul 21 și articolul 6.
7
Pentru unele dintre domeniile vizate de Carta drepturilor fundamentale, inclusiv egalitatea de gen, protecția mediului,
diversitatea culturală, consumatorii și migrația, sunt disponibile informații suplimentare în alte publicații din această
serie.
8
A se vedea, de asemenea, recomandările din partea FRA 2018 Forumul pentru drepturile fundamentale.
14