Vitaminele

Vitaminele sunt componente importante ale alimentatiei. Vitaminele sunt micronutrienti

organici care intra in compozitia alimentelor, esentiali pentru desfasurarea functiilor
organismului. Acesti micronutrienti nu sunt sintetizati de organism sau sunt sintetizati in
cantitati insuficiente.

Alimentele animale sau vegetale contin tipuri si cantitati de vitamine variabile, de aceea
carenta unui aliment se poate asocia cu deficiente de vitamine. Alimentatia variata asigura
necesarul de vitamine fara a se impune suplimentarea acestora.

Descoperirea vitaminelor s-a produs intr-o perioada cand doar 4 factori alimentari erau
considerati esentiali pentru organism : proteinele, glucidele, lipidele si mineralele. La
inceputul secolului XX s-au intensificat cercetarile privind descifrarea componentelor
alimentatiei fiziologice si a crescut interesul pentru identificarea acestor factori alimentari
esentiali numiti vitamine.

Termenul de vitamina este asociat cu Casimir Funk, biochimist nascut in Polonia, pregatit in
universitati europene. In 1912 a izolat un concentrat cu azot din invelisul orezului brun prin a
carui administrare s-au remis simptomele in boala beriberi (deficitul de vitamina B1) si care
s-a considerat ca apartine unor clase de substante denumite amine. Acesti factori alimentari
au fost denumiti vital amines. Ulterior, desi nu s-a confirmat apartenenta lor la clasa
aminelor, in 1920 Cecil Drummond ii denumeste vitamine (vitamins).

Studii experimentale pe modele animale au demonstrat rolul esential al acestora pentru

organism, ulterior fiind descrisa de catre chimisti structura chimica a vitaminelor.

Au existat cateva etape in descoperirea vitaminelor :

consumul de alimente uscate de catre marinarii care calatoreau 10 - 12 saptamini a

determinat aparitia scorbutului (deficitul de vitamina C); dupa consumul de fructe si salate
revenirea a fost spectaculoasa; in 1753 un chirurg din armata britanica a descris scorbutul si
efectele benefice ale sucului de portocala in tratamentul bolii

1844 - s-a observat ca soriceii hraniti cu lapte inalt purificat nu se dezvoltau corespunzator
3
boala beriberi (deficitul de vitamina B1) s-a asociat cu diete bogate in orez alb; initial s-a
considerat ca boala este determinata de o toxina produsa in procesul de preparare a

Cereantu Anamaria Codruta | , AMG l-E

alimentelor; in 1895 Adolph Vorderman - inspector medical, a constatat ca prizonierii hraniti
cu orez brun nu aveau beriberi decit in proprtie de 1 / 10000 spre deosebire de cei hraniti cu
orez alb care dezvoltau boala in proportie de 1 / 39

1884 - suplimentarea dietei marinarilor japonezi cu fructe si carne a determinat eradicarea

bolii beriberi

pellagra ("piele aspra") a fost descrisa de un medic de curte spaniol si se datoreaza

deficitului de vitamina B3 (niacina) si triptofan - un aminoacid esential.

Ioseph Goldberger ofiter in serviciile de sanatate publica a SUA a constatat ca exista o

asociere intre consumul de porumb in detrimentul consumului de grau si pelagra

sterolii au fost considerati nesemnificativi pentru dieta pana cand s-a constatatat ca participa
la formarea vitaminei D al carei deficit produce rahitismul

1932 - descoperirea vitaminei A

1937 - descoperirea vitaminei C

1943 - descoperirea vitaminei K

1948 - descoperirea vitaminei B12

Au fost acordate 10 premii Nobel in Fiziologie si Medicina pentru descoperirea vitaminelor.

Clasificarea vitaminelor :

liposolubile

hidrosolubile

factori alimentari "vitamin-like"

Vitaminele liposolubile se absorb pasiv (fara consum energetic) din intestin impreuna cu
lipidele si se elimina prin materiile fecale.

Vitamine liposolubile sunt : A, D, E , K.

Vitaminele hidrosolubile se absorb din intestin pasiv sau activ (cu consum energetic) si se
elimina prin urina.
3
Vitamine hidrosolubile sunt : vitamina B1 (tiamina), vitamina B2 (riboflavina), B3 (niacin),
vitamina B6 (piridoxina), B7 (biotina), B5 (acidul pantotenic), vitamina B12, acidul folic.

Cereantu Anamaria Codruta | , AMG l-E

Factorii alimentari "vitamin-like" au caracteristici similare cu vitaminele, dar nu intrunesc
toate criteriile de vitamine : pot fi sintetizati de organism, pot fi esentiali pentru anumite
perioade ale dezvoltarii organismului.

Factorii alimentari "vitamin-like" sunt : carnitina, colina, mioinoziotol, ubiquinone (coenzima

Q10), bioflavonoidele.

Surse de vitamine :

Carne : vitamina B1, B2, B6, B12, B3 (niacin), B5 (acid pantotenic), B7 (biotina)

Viscere : vitamina A, D, K, B1 (ficat porc), B12, acid folic, B3 (niacin), B5 (rinichi), B7 (biotina)

Peste : vitamina D, B3 (niacin), B5 (somon), acid folic

Lapte : vitamina A, D, E, B2 , B6, B12, B3 (niacin), B7 (biotina)

Ou : vitamina A, D, E, B2, B12, acid folic, B3 (niacin), B7 (biotina)

Ciuperci : B7 (biotina)

Piine si creale : vitamina B1, B2, B6, B3 (niacin)

Uleiuri vegetale : vitamina E, K,

Vegetale cu frunze verzi : vitamina A, B2, acid folic

Legume : vitamina B1 (cartof), B6, B3 (niacin), vitamina C (cartof, rosii)

Fructe : vitamina A (mere, piersici), B7 (biotina) (banane, grapefruit, pepene, capsuni),

vitamina C (citrice, capsuni, ananas, kiwi)

Nuci : vitamina E

Cereantu Anamaria Codruta | , AMG l-E