Informatii generale

ALT (ALAT), alaninaminotransferaza sau transaminaza glutampiruvica (TGP) este o enzima ce

face parte din clasa transferazelor si catalizeaza transferul reversibil al gruparii amino (NH 2) de la
un aminoacid (alanina) α–cetoglutaratului ducand la formarea de acid piruvic si glutamat. Se
gaseste in principal in ficat (la nivelul celulei hepatice aflandu-se in special in citosol) si in ordine
descrescatoare a concentratiei in rinichi, miocard, muschi scheletici si pancreas.
Daca metabolismul energetic al celulei hepatice este tulburat prin agenti infectiosi (ex. virusurile
hepatitei virale) sau toxici, se produce o crestere a permeabilitatii membranei celulare, cu
trecerea in ser a componentelor citoplasmatice (citoliza). ALT este indicatorul de citoliza cel mai
frecvent explorat si dupa parerea majoritatii autorilor cel mai indicat pentru detectarea chiar si a
leziunilor hepatice minime3;5. ALT este mai specifica pentru afectiunile hepatice decat AST3.
Valorile absolute ale ALT nu se coreleaza totusi direct cu severitatea lezarii ficatului si cu
prognosticul, si din aceasta cauza determinarile seriate sunt cele mai folositoare.
Recomandari pentru determinarea ALT
• diagnosticul bolilor hepatice1;
• diagnosticul diferential al bolilor hepatobiliare si pancreatice 3;
• monitorizarea evolutiei si a tratamentului hepatitei virale 1;5;
• diagnosticul diferential intre icterul hemolitic si cel hepatic 1.

Valori de referinţă – sunt dependente de vârstă, sex şi de metoda de lucru 4:

1.

Vârstă/sex Valori (U/L)

  0-12 luni   <71
  1-3 ani   <31
  4-6 ani   <36
  7-12 ani   <44
  13-17 ani   <45
  F: >17 ani   <35
M: >17 ani <50

2.

Vârstă/sex Valori (U/L)

  0-12 luni   <56
  1-6 ani   <29
  7-17 ani   <37
  F: >17 ani   <33
M: >17 ani <41

Factor de conversie: U/L x 0.0167 = µkat/L

 
Limita de detecţie –  5 U/L (0.08 µkat/L)4.
Interpretarea rezultatelor
Cresteri
• cresterile cele mai mari ale valorilor ALT (de 20 – 100 ori valoarea normala) au fost
decelate in cazul hepatitelor acute virale si toxice (medicamente: tetraclorura de
carbon, acetaminofen)3; valori peste 500 U/L sugereaza acest diagnostic 3; in cazul
hepatitelor acute cu virus A, cresterea ALT precede cu doua saptamani instalarea
icterului, normalizarea valorilor ALT se produce dupa circa 3 saptamani; in cazul
hepatitelor virale cu virus B sau C, valoarea ALT prezinta cresteri si scaderi
imprevizibile, revenind la valori aproape normale 3;  in hepatita cronica persistenta
valorile transaminazelor apar intermitent crescute; in hepatita cronica activa apar
cresteri ale ALT, dar nu la nivelul celor din hepatita acuta;
• in icterele obstructive cresterile pot fi mici si tardive; cresterea rapida si marcata
(>600 U/l) urmata de o scadere abrupta in decurs de 12-72 ore este considerata
caracteristica pentru obstructia acuta a ductelor bilare 3;
• in metastazele hepatice se observa uneori cresteri moderate, iar in hepatomul primar
nu se produc modificari remarcabile;
• in steatoza hepatica – cresteri de 2-3 ori normalul;
• in ciroza hepatica valorile ALT sunt normale sau usor crescute (de 1-5 ori normalul) 3;
• cresteri moderate se observa si in hepatite alcoolice(<150 U/l), stare de soc, arsuri
severe, mononucleoza infectioasa, leucemie limfoblastica acuta (copii) 5, infarct
miocardic, insuficienta cardiaca, eclampsie, hepatotoxice, pancreatita acuta 1. 
Scaderi
• infectii urinare; • neoplazii; • deficit de piridoxal fosfat (malnutritie, consum de
alcool). 
In general nivelurile ALT si AST au o evolutie paralela. Fac exceptie hepatitele alcoolice unde
raportul AST/ALT (De Ritis) poate fi mai mare decat 2 ca urmare a reducerii continutului hepatic
de ALT (prin deficit de piridoxal fosfat) si, ocazional, raportul AST/ALT poate creste la pacientele
cu infiltrare grasa a ficatului in sarcina. O crestere mai mare a AST decat a ALT apare si in ciroza
hepatica si metastazele hepatice, iar la pacientii cu ciroza hepatica un raport AST/ALT >=3
sugereaza ciroza biliara primitiva3.
Valori critice – sindromul alcool-acetaminofen: valori >9000 U/l (nivelele extreme pot distinge
acest sindrom de hepatita virala sau alcoolica) 1.
Limite si interferente
! Valorile normale ale ALT nu exclud intotdeauna o afectiune hepatica 3.
ALT este mai putin sensibil decat AST in boala hepatica indusa de alcool 1.
• Conditii fiziologice – in sarcina pot aparea valori scazute.
• Conditii patologice – cresteri ALT pot fi intalnite la pacientii cu traumatisme musculare,
rabdomioliza, polimiozita si dermatomiozita, dar in aceste cazuri apar si niveluri crescute de
creatinkinaza care orienteaza spre o afectiune musculara. Injectiile intramusculare pot provoca o
crestere usoara a ALT. Niveluri crescute de ALT mai pot aparea la pacientii obezi 5.
• Medicamente
Cresteri : medicamente care produc colestaza : acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi
anabolizanti, androgeni, azatioprina, benzodiazepine, carbamazepin, carbazona, clorotiazida,
clorpropamida, acid clavulanic, dapsone.
Medicamente care produc o afectare hepatocelulara: acetaminofen, alopurinol, acid
aminosalicilic, amiodarona, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, asparaginaza, aspirina,
azatioprina, carbamazepin, chenodiol, clorambucil, cloramfenicol, clorpropamida, cimetidina,
ciclosporine, danazol, dantrolen, dapsone, diclofenac, dicumarol (rar), disulfiram, eritromicina,
estrogeni, etionamida, glyburide (glibenclamid), saruri de aur, imipramina, mercaptopurina,
metimazol, acid nicotinic, nitrofurantoin, contraceptive orale, estrogeni, etanol (exces),
etionamida, fluconazol, halotan, ibuprofen, imipramina, indometacin, saruri de fier (supradozare),
izoniazida, ketoconazol, inhibitori MAO, mercaptopurina, metotrexat, metoxifluran, metildopa,
naproxen, papaverina, parametadion, penicilamina, peniciline, fenotiazine, fenilbutazona,
progestative, propoxifen, sulfonamide, sulfone, sulindac, tamoxifen, tolbutamida, perhexilin,
fenazopiridina, fenidiona, fenobarbital, fenilbutazona, fenitoin, plicamicin (mitramicin),
probenecid, procainamida, propiltiouracil, pirazinamida, chinidina, rifampin, salicilati,
sulfasalazina, sulfonamide, tamoxifen, tetracicline, trimetadiona, acid valproic, vitamina A,
warfarina (rar).
Multe alte medicamente pot determina cresteri care in general sunt tranzitorii dar in anumite
cazuri indica o hepatotoxicitate. Intre acestea sunt incluse : acebutolol, aminoglicozide,
azitromicin, bromocriptin, captopril, cefalosporine, claritromicin, clindamicin, clofibrat, clotrimazol,
ciclosporine, citarabina, dacarbazina, didanozin, disopiramid, enfluran, etambutol, fenofibrat,
fluorochinolone (ex: ciprofloxacin), foscarnet, ganciclovir, heparina, interferon, interleukina 2,
labetalol, levamisol, levodopa, lincomicin, mebendazol, mefloquin, metoprolol, nifedipin,
omeprazol, ondansetron, penicilina, pentamidin, pindolol, piroxicam, propoxyfen, protriptilina,
chinina, ranitidina, retinol, ritodrin, sargramostim, streptozocin, sulfoniluree, tiotixen, tioguanina,
trimetoprim, verapamil, zalcitabin, zidovudin2.
Scaderi: aspirina, ciclosporina, fenotiazine, interferon, ketoprofen, simvastatin, ursodiol 2.
• Interferente analitice – contaminarea probei cu eritrocite poate determina valori fals crescute.
Lipemia poate creste absorbanta probei, valoarea ALT neputand fi calculata 4.
 
Bibliografie
1. Frances Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic
Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed., 2009, 412-413.
2. Frances Fischbach. Effects of the Drugs on Laboratory Tests. In A Manual of
Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed., 2009,
1220-1221.
3. Jacques Wallach. Analizele de sange. In Interpretarea testelor de diagnostic.
Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 ed. ,2001, 51-52.
4. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2015. Ref
Type: Catalog.
5. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide.
ALT. www.labcorp.com 2015. Ref Type: Internet Communication.

Alanin aminotransferază
Ce este alanin aminotransferază?
Alanin aminotransferază (sau ALT) este o enzimă care se află în primul rând în ficat care
catalizează transferul reversibil al unei grupări amino de la alanină la a-ketoglutarat
pentru a forma piruvat şi glutamat. Această enzimă este de obicei prezentă în serum și
țesuturile corpului, în special în ficat. Aminotransferaza alanină este eliberată în ser în
urma unor leziuni tisulare prin urmare, concentrația în ser poate fi crescută la pacienții
cu afecțiuni acute a celulelor hepatice, ca în hepatitele virale sau toxice, mononucleoză
infecțioasă, și icter obstructiv.

Pierderea din funcțiune a ficatului, implică o eliberare de alanin aminotransferază în

sângele pacientului. Ficatul are mai multe roluri importante în organismul uman.
Stochează combustibilul din alimentele pe care o consumăm, creează proteine și ajută
la eliminarea toxinelor din organism în formă de urină care este apoi excretat prin
organele genitale ale pacientului. Proteine numite enzime ajută ficatul în construirea și
descompunerea altor protein. Alanin aminotransferaza este una din aceste enzime. În
mod normal aceste enzime se află în interiorul celulelor ficatului.

De ce trebuie măsurat nivelul alanin

aminotransferazei?
Măsurarea nivelului alanin aminotransferazei în sânge poate oferi medicilor informații
importante în privința ficatul pacientului, și dacă suferă de o boală, inflamație, dacă
droguri sau orice altă problemă afectează ficatul. Examenul poate fi util pentru a evalua
funcționalitatea hepatică. Acesta poate fi, de asemenea, un indicator al posibilelor efecte
toxice ale unor terapii de droguri, în funcție de istoricul medical al pacientului.

Măsurarea nivelurilor sanguine ale alanin aminotransferazei poate fi făcută în cazul în

care vă confruntați cu simptome de boli hepatice, inclusiv icter, care este pielea gălbuie
la nivelul pielii și a albului ochilor, urină închisă la culoare, vărsături, greață sau dureri
abdominale. Examenul este, de asemenea, utilă în diagnosticul infecțiilor la nivelul
ficatului, cum ar fi hepatita virală (în cazul hepatitei acute nivelul alanil aminotransferazei
este ridicat) pentru a monitoriza pacienţii care au luat medicamente care pot determina
reacții adverse la nivelul ficatului sau pentru a evalua ficatul după o accidentare.
Examenul alanin aminotransferaza este de obicei efectuată ca parte a unei examinări
complete a funcțiunii hepatice care include și alte teste ale enzimelor ficatului. Acesta va
permite medicilor să aibă mai multe informații cu privire la problemele hepatice
verificând nivelul enzimelor alanin aminotransferază împreună cu alte alte enzime ca
aminotransferază și fosfatază alcalină.

Standarde de pregătire
Recoltarea se realizează de obicei dimineața în spital. Nu este nevoie de pregătiri
special pentru acest test. Medicul vă va sfătui dacă este nevoie de repaus alimentar
înainte de recoltarea de sânge. În cazul în care luați medicamente informați medicul
înainte de examinare deoarece unele medicamente pot interfera cu rezultatele de
sânge.

Procedură este dureroasă sau

periculoasă?
Examenul nu este nici dureros, nici periculos. Pacientul poate simți o senzație de
furnicături la intrarea acului în brațul atunci când sângele este extras pentru examinare.

Cum se efectuează testul?

Testul constă dintr-o recoltare simplă de sânge care nu este nici invazivă nici dureroasă
pentru pacient.