Tema 1 (2 ore)

Activitatea vamală a Republicii Moldova

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova a început după proclamarea independenţei
şi suveranităţii statului, mai exact la 4 septembrie 1991. În acea zi a intrat în vigoare Decretul
Preşedintelui nr. 189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe
teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ prevedea trecerea tuturor structurilor vamale de
pe teritoriul Republicii Moldova în gestiunea Guvernului, compuse la acel moment din vama
Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.
Date fiind noile realități, sistemul vamal  s-a format în regim de urgenţă, fiind amenajate,
în scurt timp, posturi de control vamal. Mai mult, instituția nou-creată nu dispunea de suficient
personal, astfel că a fost necesară angajarea unui număr mai mare de fucționari vamali, care
trebuiau să îndeplinească misiunea de bază a instituției, deși aveau o închipuire vagă despre
specificul acestei activităţi. Însă, aceștia au însuşit rapid alfabetul specialităţii şi au devenit buni
profesioniști.  În anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create
patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în
acest an, au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii
Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea, la 20.03.1893, a Acordului între
Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de
trecere a frontierei vamale".
Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice
şi de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.1993. 
Din luna octombrie a anului 1994, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi
depline al Organizaţiei Mondiale a Vămilor.
Rolul Vămii a crescut tot mai mult odată cu dezvoltarea comerțului internațional,
autoritatea vamală fiind angajată plenar în procesul continuu de modernizare, având ca obiectiv
strategic sporirea contribuţiei la dezvoltarea economică a ţării. Pe parcursul anilor, în sistemul
vamal au fost promovate importante reforme instituţionale, care au contribuit la edificarea unei
autorităţi vamale moderne cu aspiraţii europene.
Rezultatul major al acestei perioade îl reprezintă consolidarea unui corp al funcționarilor
de carieră, profesionist și imparțial, capabil să contribuie la realizarea obiectivelor majore ale
instituției, unul dintre cele mai importante fiind asigurarea securității economice a statului.
Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de funcționari, care au fost angajaţi
în organele vamale la etapa formării lor şi au rămas devotaţi acestei meserii. Ei au devenit etalon
de profesionalism și loialitate, asumându-și riscul perioadei de tranziţie pentru edificarea statului
de drept.
Date istorice:
 04.09.1991 - Decretul Preşedintelui cu privire la subordonarea instituţiilor vamale
situate pe teritoriul Republicii Moldova.
 1992 - Au fost create 4 birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni,
Costești, Cahul, Giurgiuleşti și  au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la
frontieră cu Ucraina.
 09.03.1993 - Este adoptat primul Cod vamal al Republicii Moldova.
 1994 - Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor
(OMV).
  15.08.1995 - Decretul Preşedintelui a instituit ziua 4 septembrie "Ziua lucrătorului
sistemului vamal", care se sărbătoreşte anual.
 20.07.2000 - A fost adoptat noul Cod vamal şi Legea cu privire la serviciul în
organele vamale.
 01.06.2001 - Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a
Comerţului (OMC). 

Politica vamală

(1) Politica vamală este parte integrantă a politicii externe şi interne a statului.

(2) Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale,

reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova,
contribuţia la rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei
interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, alte obiective stabilite de
legislaţie.

Politica în domeniul vamal

Procesul creşterii nivelului economic al ţării este influenţat şi de activitatea
organelor vamale, de aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin
integritate, transparenţă şi profesionalism.
Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale căror regim
vamal se modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume:

– vămuirea;

– perfectarea declaraţiilor vamale;

– controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport;

– controlul corporal;

– controlul evidenţei contabile;

– perceperea drepturilor de import şi de export;

– alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal.

Vămuirea este procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport întru-
un anumit regim vamal şi încheierea acestui regim, în conformitate cu prevederile
legislaţiei. Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi cele de frontieră,
în locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte
expeditorul sau destinatarul mărfurilor. Pînă la efectuarea vămuirii, agentul
economic trebuie să efectueze operaţiuni prealabile pentru a accelera traficul de
mărfuri. Aceste operaţiuni prevăd: înregistrarea agentului economic ca subiect al
activităţii economice externe, obţinerea certificatelor şi licenţelor necesare
desfăşurării activităţii acestuia, înştiinţarea organului vamal despre trecerea
frontierei, plasarea mărfurilor în depozitele provizorii, prelevarea probelor şi
mostrelor mărfurilor.

În scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de

mărfuri, supunîndu-le cercetării (expertizei). În dependenţă de poziţia tarifară a
mărfii se încasează şi drepturile de import şi de export corespunzătoare unei
anumite poziţiei tarifare. Conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii
Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.54 din
26.01.2004, fiecare marfă are o anumită poziţie tarifară. #G0Nomenclatorul
mărfurilor se aplică pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementării
tarifare şi netarifare a activităţii economice externe, îmbunătăţirii evidenţei
statistice şi a schimbului de informaţie statistică referitoare la circulaţia mărfurilor
pe plan intern şi extern.

Pentru a simplifica determinarea poziţiei tarifare a mărfii şi pentru a asigura

compatibilitatea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene apare necesitatea
aderării Republicii Moldova la Convenţia Internaţională privind Sistemul
armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, adoptată la Bruxelles la 14 iunie
1983. La această convenţie au aderat circa 140 de ţări, iar criteriul de clasificare a
mărfurilor este gradul de prelucrare combinat cu originea mărfurilor. O altă
modalitate de eliminare a posibilităţii de determinare incorectă a poziţiei tarifare a
mărfii este crearea de laboratoare vamale pentru expertiza şi examinarea
mărfurilor. Existenţa laboratoarelor vamale ar contribui la accelerarea traficului de
mărfuri, la optimizarea controlului vamal şi la asigurarea eficienţei activităţii
vamale. Implementarea acestor măsuri ar contribui şi la determinarea corectă a
originii mărfii. Originea mărfii este importantă în cadrul aplicării măsurilor
tarifare, deoarece mărfurile ce se importă din ţările cu care Republica Moldova are
încheiat acord privind crearea zonei de comerţ liber (statele-membre ale CSI şi
România) şi care sînt însoţite de certificate de origine, sînt scutite de la achitarea
taxei vamale (mărimea acesteia variind între 0%-15% din valoarea în vamă a
mărfii).
Conform Codului Vamal vămuirea începe în momentul în care colaboratorul vamal
se declară disponibil să perfecteze actele vamale asupra mărfurilor şi mijloacelor
de transport, respectînd procedura efectuării operaţiunilor prealabile. Termenul de
verificare a declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor şi mijloacelor
de transport este de 10 zile din momentul primirii declaraţiei, a documentelor şi
informaţiilor necesare controlului vamal, iar în cazul animalelor vii şi mărfurilor
uşor alterabile – în cel mult 3 zile.

În cadrul efectuării operaţiunilor vamale mărfurile sînt supuse declarării prin

întocmirea declaraţiei vamale, care este actul unilateral cu caracter public, prin care
o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia vamală,
voinţa de a plasa mărfurile într-un regim vamal determinat. Declaraţia vamală, de
regulă, se depune în termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei vamale.
Declaraţia vamală în detaliu este actul juridic prin care declarantul:

a) solicită un regim vamal pentru marfa prezentată (import, export, reexport,

reimport, etc.);

b) se angajează să-şi îndeplinească obligaţiile ce îi revin prin regimul vamal

declarat;

c) furnizează informaţiile necesare pentru luarea măsurilor şi aplicarea dispoziţiilor

pentru realizarea obligaţiilor fiscale, a controlului comerţului exterior şi al
statisticii.