Anexa 2 La Ordinul MS Nr. 385 Din 12.10.2007 Definitii de Caz - Fin

1
Anexa nr. 2
la ordinul MS nr. 385
din 12.10.2007
DEFINIŢIILE DE CAZ
pentru bolile transmisibile şi problemele speciale de sănătate aflate sub
supraveghere epidemiologică şi raportare în Republica Moldova
A. PRINCIPII GENERALE PENTRU APLICAREA DEFINIŢIILOR DE CAZ

1. Cu excepţia unei dispoziţii contrare, trebuie declarate doar cazurile
simptomatice. Cu toate acestea, infecţiile asimptomatice trebuie considerate cazuri,
cînd infecţia are implicaţii terapeutice sau consecinţe asupra sănătăţii publice.
2. Sintagma „caz având o legătură epidemiologică” folosită pentru varianta
definiţiei de caz probabil se bazează pe stabilirea contactului între cazul clinic nou şi
un caz confirmat (în limitele perioadei maximale de incubaţie pentru maladia dată)
sau aflarea în condiţii similare de îmbolnăvire ca un caz confirmat (de exemplu,
consumul aceloraşi alimente; locuirea în acelaşi hotel, apartament, casă; aflarea în
acelaşi colectiv; călătoria/aflarea în aceiaşi zonă endemică etc.).
3. Trebuie să se folosească un sistem cu trei niveluri, după cum urmează:
 caz confirmat: confirmat prin rezultate specifice ale investigaţiei de laborator,
radiografice, patomorfologice etc.;
 caz probabil: tablou clinic clar şi/sau legătură epidemiologică cu un caz
confirmat;
 caz posibil: tablou clinic indicativ, fără a fi un caz confirmat sau probabil.
Clasificarea conform acestor niveluri, poate varia în funcţie de epidemiologia
maladiei concrete.
4. Simptomele clinice menţionate sunt oferite doar cu titlu indicativ şi nu sunt
exhaustive.
5. Pentru majoritatea bolilor, se specifică mai multe „criterii de laborator pentru
diagnostic”. Cu excepţia unei dispoziţii contrare, doar unul dintre acestea este
suficient pentru a confirma un caz.
6. N.A. din lista definiţiilor de cazuri înseamnă „nu se aplică”.
B. NOTE INTRODUCTIVE
1. Cerinţele stabilite prin prezentul document urmăresc să garanteze o raportare
uniformă a datelor, comparabilă cu cea din cadrul reţelei comunitare europene.
Descrierea clinică oferă o prezentare generală a bolii şi nu indică neapărat toate
caracteristicile necesare pentru diagnosticarea clinică a bolii.
2
2. Criteriile de laborator pentru diagnostic indicate aici pot fi îndeplinite prin
diferite metode de testare. Cu toate acestea, în cazul în care se indică tehnici
specifice, se recomandă utilizarea acestora.
3
C. DEFINIŢII DE CAZ
I. BOLI TRANSMISIBILE
AMIBIAZA
A06
Descriere clinică
Îmbolnăvire acută care progresează treptat cu febră moderată, intoxicaţie nepronunţată, scaun lichid
cu mucus şi sînge, dureri la baza abdomenului, astenizare şi pierdere ponderală, greţuri şi diferite
manifestări cu caracter neurovegetativ.
Criterii de laborator pentru diagnostic

— Evidenţierea amibei Entamoeba histolytica (trofozoiţi sau chisturi) în materii fecale;
— Evidenţierea formării anticorpilor specifici de Entamoeba histolytica în reacţia
imunofluorescenţă indirectă sau reacţia hemaglutinare indirectă, sau testul ELISA.
Clasificarea cazurilor
Posibil: N.A.
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi având o legătură
epidemiologică.
Confirmat: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi confirmat în laborator.
ANTRAXUL
A22
Descriere clinică
Antrax pulmonar
Dezvoltarea insuficienţei respiratorii febrile acute, însoţite de hipoxie, dispnee, tuse, secreţii
abundente de spută spumoasă de culoare roză, uneori sanguinolente după inhalarea Bacillus
anthracis; radiografia pulmonara evidenţiind o lărgire a mediastinului.
Antrax cutanat
Leziune cutanată care evoluează 1-6 zile din stadiul papular în cel vezicular, la escare negre însoţite
invariabil de edeme mici sau extinse. Leziunea este de obicei nedureroasă, dar pot exista manifestări
generale (febră şi indispoziţie).
Antrax gastrointestinal
Sindrom de durere abdominală severă, greaţă, vomă, anorexie, scaun diareic apos sanguinolent,
meteorism accentuat, febră şi septicemie ca urmare a consumului unui aliment crud contaminat.
— izolarea şi confirmarea B. anthracis din probe prelevate dintr-un substrat în mod normal
steril (de exemplu, sânge sau LCR) sau dintr-o leziune a altui ţesut afectat (piele, plămân sau
intestin);
— evidenţierea de ADN al B. anthracis (de exemplu, prin PCR) din probe prelevate dintr-un
substrat în mod normal steril (de exemplu, sânge sau LCR) sau dintr-o leziune a altui ţesut
afectat (piele, plămân sau intestin);
— evidenţierea de B. anthracis într-un prelevat clinic prin colorare imunohistochimică a
ţesutului afectat (piele, plămîn sau intestin).
Notă: Prelevarea nazală ce nu indică prezenţa unei boli nu contribuie la diagnosticul unui caz.
4
Posibil: N.A.
Probabil: - un caz compatibil cu descrierea clinică fără izolarea B. anthracis;
sau cu alt diagnostic cu evidenţierea B. anthracis printr-un test de
confirmare în laborator;
- un caz compatibil cu descrierea clinică legat epidemiologic de o
expunere la un mediu confirmat, dar fără o evidenţiere în laborator a
infecţiei cu B. anthracis.
Confirmat: Un caz clinic confirmat în laborator.
ASCARIDOZA
B77
Descriere clinică
Îmbolnăvire cu dureri în abdomen (epigastru, regiunea periombilicală, regiunea iliacă dreaptă),
diminuarea apetitului, pierdere în greutate, însoţite de sindrom asteno-vegetativ (cefalee, vertij,
slăbiciune generală, pierderea capacităţii de muncă, iritabilitate) şi eozinofilie.
— Evidenţierea ouălor Ascaris lumbricoides în scaun, sau larve în spută;
— Evidenţierea formării anticorpilor specifici de A.lumbricoides în sînge.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
BOALA (Infecţia) MENINGOCOCICĂ

A39
Infecţia meningogocică (A39);
Meningita meningogocică (A39.0);
Meningococcemia (A39.4);
Purtător de meningococi (Z22.3);
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu boala meningococică, şi anume o meningită şi/sau o meningococemie
ce poate avansa rapid spre Purpura fulminans, şoc şi deces. Sunt posibile şi alte manifestări:
- în formele generalizate (meningită şi/sau meningococemie): redoarea cefei, semnele Kernig
şi Brudzinski, tulburări de conştiinţă, convulsii; la sugari - fontanela anterioară bombată,
semnul Lesage;
- erupţie cutanată hemoragică, stelată, de diverse dimensiuni (de la peteşii pînă la echimoze)
cu sau fără necroze centrale, localizată pe fese şi membrele inferioare, în cazuri severe –
şi pe trunchi, faţă, membrele superioare, mucoase, gangrene (ale degetelor mîinilor,
picioarelor, vîrfului nasului etc.).
- în rinofaringită meningococică: febră, tuse, rinită cu secreţii mucopurulente.
— Izolarea Neisseria meningitidis din probe clinice prelevate dintr-un substrat în mod normal
steril (de exemplu, sânge sau lichid cefalo-rahidian (LCR) sau, mai rar, lichid articular,
pleural sau pericardic);
— Detectarea acidului nucleic al N. meningitidis în probe clinice prelevate dintr-un substrat în
mod normal steril;
5
— Detectarea antigenului de N. meningitidis în probe clinice prelevate dintr-un substrat în mod
normal steril;
— Evidenţierea diplococilor Gram negativi în probe clinice prelevate dintr-un substrat în mod
normal steril prin microscopie.
Pentru caz probabil:
— Un singur titru ridicat de anticorpi meningococici în ser de convalescent.
Posibil: N.A.
Probabil: Un tablou clinic compatibil cu boala meningococică invazivă fără
confirmare în laborator sau cu o identificare a N. meningitidis dintr-un
loc nesteril sau cu niveluri înalte de anticorpi meningococici în ser de
convalescent.
Notă: purtătorii asimptomatici nu trebuie raportaţi în sistemul UE.

* În Republica Moldova purtătorii asimptomatici sunt luaţi în evidenţă şi se raportează în modul
stabilit.
BORRELIOZA LYME (Boala Lyme)

A69.2
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu borrelioza Lyme, şi anume: boală sistemică, asociată cu muşcături de
căpuşe, cu manifestări variabile, inclusiv afecţiuni dermatologice, reumatologice, neurologice şi
disfuncţii cardiace. Cel mai frecvent element distinctiv îl constituie eritemul migrator, care poate fi
observat la 60%-80% pacienţi. Concomitent cu eritemul migrator se poate înregistra febră
moderată, cefalee, redoarea cefei, slăbiciune, artralgii, mialgii şi limfadenopatie regională.
Manifestările clinice tardive (apar peste 1-2 luni şi mai tîrziu de la debutul bolii) includ:
- afecţiuni ale sistemului nervos – meningită, neuropatii craniene, radiculoneuropatii;
- afecţiuni ale sistemului cardio-vascular – tulburări de conductibilitate atrio-ventriculară,
blocuri de ramură His, tahiaritmii;
- afecţiuni musculo-scheletale – artralgii, artrite;
- leziuni cutanate – acrodermatită cronică atrofiantă, limfocitom cutanat, plăci sau benzi
sclerodermiforme.

— Izolarea Borrelia burgdorferi din probe biologice (sînge, piele, LCR, lichid sinovial);
— Detectarea anticorpilor specifici IgM sau IgG către B. burgdorferi în serul sangvin sau LCR
în reacţia imunoenzimatică (ELISA) sau reacţia imunofluorescentă indirectă (RIFi), urmate
de confirmare prin Western blot;
— Detectarea ADN-ului genospeciilor patogene de B. burgdorferi prin reacţia de polimerizare
în lanţ (PCR).
Posibil: Un caz compatibil cu descrierea clinică.
epidemiologică (aflarea bolnavului într-o zonă endemică la borrelioza
Lyme cu 10-30 zile înainte de apariţia semnelor clinice de boală ).
Confirmat: Un caz compatibil clinic şi confirmat în laborator.
6
BOTULISMUL
A05.1
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu botulismul, şi anume intoxicaţie alimentară severă cu debut caracterizat
prin tulburări digestive (greţuri, vomă, uneori diaree) şi prin oftalmoplegie bilaterală şi simetrică
(diplopie, tulburări de acomodaţie, ptoză, strabism), tulburări de deglutiţie şi disfonie. O paralizie
simetrică poate evolua rapid.

— Detectarea toxinei de Clostridium botulinum în ser, scaun, conţinutul stomacului sau
alimentele consumate de pacient;
— Izolarea Clostridium botulinum din scaun.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
BRUCELOZA
A23
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu bruceloza, şi anume debut acut sau insidios cu febră, transpiraţii
nocturne, oboseală, anorexie, scădere în greutate, cefalee şi artralgie.

— Evidenţierea formării anticorpilor specifici majorarea semnificativă (nu mai puţină de 4 ori)
a titrului de anticorpi în probe perechi;
— Evidenţiere prin imunofluorescenţă a Brucella sp. într-o probă clinică;
— Izolarea Brucella sp. dintr-o probă clinică;
— Detectare ADN Brucella sp. (d.e. PCR).
Posibil: N.A.
epidemiologică sau un caz cu un titru ridicat izolat.
CRIPTOSPORIDIOZA
A07.2
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu criptosporidioza, caracterizat prin diaree, crampe abdominale, pierdere
a apetitului, greaţă şi vomă.

— Evidenţierea oochisturilor de Cryptosporidium în scaun;
— Evidenţierea Cryptosporidium în lichidul intestinal sau fragmentele de biopsie din intestinul
subţire;
— Evidenţierea antigenului de Cryptosporidium în scaun.
7
Posibil: N.A.
epidemiologică.
Confirmat: Un caz confirmat în laborator.
DERMATOMICOZELE
B35
Descriere clinică
Îmbolnăvire cu manifestări clinice de afectare preponderentă a tegumentelor:
- la trihofitie: afectarea porţiunii piloase a pielii capului, barbei, pielii glabre şi unghiilor –
firele de păr se rup aproape de rădăcină cu formarea unor focare de alopecie de formă
rotundă sau ovală, pielea fiind eritemato-scuamoasă;
- la microsporie: afectarea porţiunii piloase a capului şi pielii glabre, firele de păr se rup la o
înălţime de 4-8 mm, focare cutanate eritemato-scuamoasă frecvent cu aspect inelar;
- la favus: afectarea preponderentă a pielii capului cu formarea crustelor de culoare galbenă,
părul nu se rupe, însă îşi pierde luciul, devine uscat, îngroşat, fragil şi uşor se smulge,
prezenţa mirosului specific.

— Detectarea agenţilor patogeni (filamente miceliene, spori) la examenul microscopic al firelor
de păr afectate, scuamelor sau fragmentelor unghiale;
— Izolarea culturilor agenţilor patogeni ai dermatomicozelor în rezultatul însămânţării
materialului colectat de la pacient (păr, scuamă, unghie, exudat).
Posibil: N.A.
epidemiologică cu un caz de dermatomicoză confirmat prin metode de
laborator sau detectarea agentului patogen al dermatomicozelor la
animale (câine, pisică etc.), cu care pacientul a avut contact.
DIFTERIA
A36
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu difteria căilor respiratorii, şi anume: o afecţiune a căilor respiratorii
superioare caracterizată prin prezenţa membranelor aderente pe o amigdală/ambele amigdale,
faringe şi/sau nas în combinare cu de durere de gât, febră uşoară; sau
difterie extrarespiratorie caracterizată prin ulcere specifice ale tegumentelor, conjunctivei, urechilor,
organelor genitale.
— Izolarea corinebacteriilor toxigene (Corynebacterium diphtheriae tipică ori
Corynebacterium ulcerans) dintr-o probă clinică
— Diagnostic histopatologic al difteriei
Posibil: N.A.
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică
Purtător Persoană fără manifestări clinice de la care a fost izolată o tulpină de
asimptomatic corinebacterii toxigene
8
Confirmat: Un caz compatibil cu descrierea clinică care este confirmat prin
depistarea de laborator a corinebacteriilor toxigene, sau un caz
compatibil cu descrierea clinică, care are o legătură epidemiologică cu
un caz confirmat prin date de laborator
A se nota că se raportează toate cazurile confirmate de difterie respiratorie şi extrarespiratorie,
precum şi cazurile depistate de purtătorii asimptomatici a corinebacteriilor difterice toxigene.
Cazurile cu izolare a C. diphtheriae sau C. ulcerans netoxigene nu trebuie raportate.
ECHINOCOCOZA
B67
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu echinococoza, care poate provoca unul sau mai multe sindroame
clinice, variind în funcţie de mărimea şi localizarea chistului.

— Histopatologie;
— O combinaţie de tehnici imagistice şi teste serologice (de exemplu, teste de hemaglutinare
indirectă, imunodifuzie, imunotransfer, ELISA).
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
ENTEROBIOZA (oxiuriaza)
B80
Descriere clinică
Îmbolnăvire cu dureri în abdomen (în regiunea cec), fenomene dispeptice, reacţii toxicoalergice,
usturime şi prurit perianal nocturn, oboseală pronunţată, eliminarea de oxiuri din anus.

— Evidenţierea ouălor de Enterobius vermicularis prin raclaj sau amprentă perianală;
— Evidenţierea ouălor de Enterobius vermicularis în materii fecale.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
FEBRA GALBENĂ
A95
Descriere clinică
O afecţiune care se caracterizează printr-o instalare rapidă şi simptome constituţionale urmate de o
remisiune scurtă, o recurenţă a febrei şi de apariţia următoarelor manifestări: hepatită, albuminurie
şi, în anumite cazuri, insuficienţă renală, şoc şi hemoragii generalizate.

— Evidenţierea formării de anticorpi specifici ai febrei galbene la un pacient fără antecedente
de vaccinare recentă contra febrei galbene şi pentru care s-au exclus reacţii încrucişate cu
alte flavivirusuri;
9
— Izolarea virusului;
— Detectarea antigenului virusului febrei galbene;
— Detectarea acidului nucleic al virusului febrei galbene (d.e. PCR).
Posibil: N.A.
epidemiologică.
Confirmat: Caz compatibil cu descrierea clinică şi confirmat în laborator.
FEBRA HEMORAGICĂ de CRIMEA-CONGO

A98.0
Descriere clinică
O afecţiune ce se instalează progresiv şi care prezintă cel puţin una dintre următoarele manifestări:
febră acută ridicată, frisoane, mialgie, greaţă, anorexie, vomă, cefalee şi dureri dorsale. Pot să
urmeze manifestări hemoragice.

— Detectarea acidului nucleic al virusului FHCC (d.e. prin PCR) ;
— Test serologic pozitiv, care poate să apară târziu în evoluţia bolii.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
FEBRA HEMORAGICĂ LASSA

A96.2
Descriere clinică
O afecţiune care se instalează progresiv şi care prezintă cel puţin una dintre următoarele
manifestări: indispoziţie, febră, cefalee, durere de gât, tuse, greaţă, vomă, diaree, mialgie şi dureri
toracice. Pot să urmeze manifestări hemoragice.

— Biopsie cutanată pozitivă (imunocitochimie);
— Detectarea acidului nucleic al virusului Lassa (d.e. prin PCR);
— Test serologic pozitiv, care poate să apară târziu în evoluţia bolii.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
10
FEBRA HEMORAGICĂ MARBURG/EBOLA
A98.3-4
Descriere clinică
O afecţiune care se caracterizează prin febră acută, diaree (eventual sanguinolentă) şi vomă.
Cefaleea, greaţa şi durerea abdominală sunt curente, urmate în unele cazuri de manifestări
hemoragice, erupţie maculopapuloasă pe trunchi.

— Izolare a virusului;
— Biopsie cutanată pozitivă (imunocitochimie);
— Detectare a acidului nucleic al virusului Marburg/Ebola;
— Serologie pozitivă, care poate să apară târziu în evoluţia bolii.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
FEBRA Q
A78
Descriere clinică
O afecţiune care se caracterizează prin febră, frisoane, mialgii, dureri retrobulbare. În formele
severe se depistează hepatita acută, pneumonie, meningoencefalită şi apariţia avortului. Indicii de
laborator evidenţiază un nivel înalt al enzimelor hepatice şi modificări radiologice.

— Izolarea Coxiella burnetii în probe clinice;
— Evidenţierea unui răspuns imun specific (creştere semnificativă a titrului de anticorpi în
dinamică);
— Detectarea Ag sau ADN Coxiella burnetii (d.e. PCR) .
Posibil: N.A.
epidemiologică cu rezultate prezumptive de laborator: titru unic
semnificativ de anticorpi în proba cercetată .
Confirmat: Un caz compatibil cu descrierea clinică sau cu o legătură
epidemiologică şi confirmat în laborator.
FEBRA TIFOIDĂ/PARATIFOIDĂ
A01
Descriere clinică
O afecţiune cauzată de Salmonella typhi sau paratyphi şi caracterizată adesea de debutul înşelător al
unei febre de durată, cefalee, indispoziţie, anorexie, bradicardie relativă, constipaţie sau diaree şi o
tuse neproductivă. Există un număr mare de infecţii cu simptomatologie minoră sau atipică.

— Izolarea S. typhi sau paratyphi din sânge, fecalii, urină, bilă sau alte probe clinice.
— Detectarea anticorpilor specifici anti-O, H şi/sau anti-Vi cu creşterea titrului în seruri pare.
11
Posibil: N.A.
Probabil: Izolarea agentului etiologic fără semne clinice, sau caz compatibil cu
descrierea clinică şi având o legătură epidemiologică, sau caz
compatibil cu descrierea clinică şi detectarea anticorpilor specifici
anti-O, H şi/sau anti-Vi.
GONOREA
A54
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu gonoreea, şi anume uretrită, cervicită sau salpingită.

— Evidenţierea diplococilor intracelulari Gram negativi într-un frotiu uretral la bărbaţi,
uretral şi din canalul colului uterin la femei;
— Izolarea Neisseria gonorrhoeae dintr-o probă clinică;
__ Detectarea antigenului sau acidului nucleic al N. gonorrhoeae
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
Confirmat: Un caz confirmat prin metode de laborator.
GRIPA AVIARĂ
J11
Descriere clinică
Afecţiuni ale tractului respirator cu temperatură înaltă (> 38 C), diaree, vomă, dureri abdominale,
hemoragii nazale şi gingivale, dispnee sau respiraţie dificilă

- Detectarea antigenului în testul de imunofluorescenţă cu anticorpi monoclonali faţă de virusul
A (H5N1 );
- Detectarea anticorpilor specific faţă de virusul A (H5N1 ) în testul serologic RIHA (creşterea
anticorpilor de 4 ori şi mai mult a titrului de anticorpi în seruri perechi);
- Izolarea virusului gripal A (H5N1 ) din material patologic – lavaje nazofaringiene şi faringiene,
pe culturi celulare;
- Rezultate pozitive la RT- PCR pentru H5 din testări folosind două ţinte RT-PCR diferite ;
- Detectarea anticorpilor microneutralizanţi faţă de H5N1 în titru de 1: 80 sau mai mare într -
un specimen de ser singular colectat în ziua a 14 sau mai târziu după instalarea simptomelor şi
un rezultat pozitiv folosind un test serologic diferit ( un titru de 1:160 în RIHA), sau un
rezultat pozitiv în testul Western blot pentru H5.
Posibil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi avînd o legătură
epidemiologică .
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică, legătură epidemiologică şi
confirmarea de laborator a infecţiei cu virus gripal A, dar ne
identificat ca H5N1.
Confirmat: Un caz compatibil descrierea clinică şi confirmat prin metode de
laborator.
12
GRIPA UMANĂ
J10
Descrierea clinică
Tablou clinic compatibil cu gripa şi anume o apariţie bruscă a bolii, tuse, febră > 38 C, dureri
musculare şi/ sau cefalee.

- Detectarea antigenului sau a ARN virusului gripal;
- Izolarea virusului gripal;
- Evidenţierea formării anticorpilor serici specifici faţă de virusurile gripale A sau B.
Posibil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi avînd o legătură
epidemiologică.
Probabil: N.A.
HEPATITE VIRALE
B15 – 19
Descriere clinică
În cazuri simptomatice, tablou clinic compatibil cu hepatita, şi anume o apariţie discretă a
simptomelor şi icter (sau fără icter în cazuri subclinice), creştere a nivelului transaminazelor (de
obicei aminotransferazei alanine) serice.
B15 Hepatita A
— Depistarea în ser a anticorpilor IgM împotriva virusului hepatitei A (anti-HAV IgM);
— Depistarea antigenului HVA în scaun (fecalii);
— Depistarea acidului ribonucleic (ARN) în ser.
Posibil: N.A.
Probabil: Un caz ce corespunde definiţiei cazului clinic şi are o legătură
epidemiologică cu cazuri confirmate.
Confirmat: Un caz ce corespunde definiţiei cazului clinic şi este confirmat prin
una din metodele de laborator.
B16 Hepatita B, acută
— Depistarea anticorpilor IgM împotriva antigenului nucleocapsidic al hepatitei B (anti-HBc
IgM);
— Depistarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) al virusului hepatitei B în ser.
Posibil: N.A.
Probabil: Un caz HBsAg pozitiv ce prezintă un tablou clinic compatibil cu o
hepatită acută.
Confirmat: Un caz clinic confirmat prin una din metodele de laborator.
13
B17.1 Hepatita C
— Depistarea anticorpilor specifici împotriva virusului hepatitei C (anti-HCV);
— Depistarea acidului ribonucleic (ARN) al virusului hepatitei C din probe clinice.
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
Confirmat: Un caz simptomatic şi confirmat prin una din metodele de laborator.
B17.0 Hepatita D
— Depistarea anticorpilor specifici împotriva virusului hepatitei D (pozitiv Anti-HDV IgM)
sau AgHDV;
— Depistarea acidului ribonucleic (ARN HDV) în probe clinice.
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
B17.2 Hepatita E
— Depistarea anticorpilor specifici împotriva virusului hepatitei E - anti-HEV IgM pozitivi;
— Depistarea acidului ribonucleic ARN HEV în probe clinice.
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
HIMENOLEPIDOZA
B71.0
Descriere clinică
Îmbolnăvire acută cu dureri în abdomen, greţuri, ameţeli, uneori vomă, salivaţie pronunţată,
scăderea poftei de mâncare, erupţii şi prurit cutanat, stare de slăbiciune generală.

— Evidenţierea ouălor de Hymenolepis nana în materii fecale.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
HOLERĂ
A00
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu holera, cu diaree acută apoasă, abundentă şi/sau vomă, deshidratare.
Gravitatea este variabilă.
14

— Izolarea Vibrio cholerae O1 sau O139 toxigene (toxina holerică) din scaun sau mase
vomitive;
— Depistarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) în probe clinice (d.e. prin PCR);
— Evidenţierea formării antitoxinei şi a anticorpilor vibriocizi specifici.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
INFECŢIA CU CAMPYLOBACTER
A04.5
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu campilobacterioza, şi anume o afecţiune diareică, febră, dureri
abdominale, de o severitate variabilă.

— Izolare a Campylobacter sp. din orice probă clinică;
— Detectarea ADN Campylobacter sp (d.e. prin PCR).
Posibil: N.A.
epidemiologică.
INFECŢIA CU CITOMEGALOVIRUS
B25
Infecţia cu Citomegalovirus dobândită
Descriere clinică
Îmbolnăvire cu febră, frisoane, dureri în deglutiţie, tumefierea ganglionilor limfatici cervicali,
dureri abdominale, tumefierea amigdalelor fără depuneri pe ele; uneori pneumonie interstiţială,
icter la persoane tinere sau copii.

— Detectarea anticorpilor specifici IgM şi/sau IgG anti CMV în creştere progresivă de titre;
— Detectarea de ADN CMV din sânge şi/sau urină (d.e. prin PCR).
Probabil: Un caz posibil şi hipertransaminazemie, hiperbilirubinemie cu
predominarea bilirubinei conjugate, limfocitoză şi mononucleare
atipice; detectarea de celule „citomegale” „ochi de bufniţă” în urină
(sediment), salivă, lichidul cefalorahidian şi alte secrete biologice.
15
Infecţia cu Citomegalovirus congenitală simptomatică la naştere „boală cu incluziuni

citomegalice”
Descriere clinică
Copil nou-născut cu malformaţii congenitale: microcefalie, hidrocefalie şi alte vicii, icter, sindrom
hepatolienal, purpură hemoragică, vomă de tip „zaţ de cafea”, hipotrofie II-III, pneumonie
interstiţială, chorioretinită.

Probabil: Un caz posibil şi anemie hipocromă cu eritroblastoză, reticulocitoză,
leucocitoză, trombocitopenie, hiperbilirubinemie (1/2 bilirubină
neconjugată), hipertransaminazemie uşoară, fosfatază alcalină
crescută de 2-3 ori, hipercolesterolemie şi hiper ß-lipoproteinemie.
Infecţia cu Citomegalovirus congenitală asimptomatică la naştere
Descriere clinic
Copil născut din mamă cu anamnestic ginecologic nefavorabil sau infecţie cu CMV confirmată în
cursul sarcinii (primoinfecţie, reactivare sau reinfecţie cu altă tulpină virală de CMV) cu manifestări
clinice sărace: retard de creştere, hepatomegalie, anemie, trombocitopenie, citoliză hepatică,
calcificate în S.N.C. sau organele interne; care pe parcursul primului an de viaţă vor dezvolta
sechele importante: surditate neurosenzorială, retard psihomotor, corioretinită, distrofii de smalţ
dentar.
Probabil: Un caz posibil şi anemie hipocromă, trombocitopenie,
hipertransaminazemie uşoară, fosfatază alcalină crescută de 2-3 ori,
hipercolesterolemie şi hiper ß-lipoproteinemie, calcificate în S.N.C.
sau organele interne
INFECŢIA CU ESCHERICHIA COLI

ENTERO-HEMORAGICĂ - EHEC
A04.3
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu infecţia cu EHEC, şi anume diaree (deseori sanguinolentă) şi crampe
abdominale. Starea generală se agravează rapid prin deshidratare şi intoxicare progresivă. Boala
poate fi complicată de un sindrom hemolitic-uremic (SHU) sau de o purpură trombocitopenică
trombotică (PTT).
16
— Izolarea E. coli ce aparţine unui serogrup confirmat ca declanşator al bolii
enterohemoragice;
— Confirmare serologică la pacienţi cu sindrom hemolitic-uremic şi purpură trombocitopenică
trombotică;
— Detectarea genelor care codifică producerea de Stx1/Stx2.
Posibil: N.A.
descrierea clinică şi având o legătură epidemiologică.
INFECŢIA ENTEROVIRALĂ
B34.1
Descriere clinică
Îmbolnăvire acută caracterizată printr-o gamă variată de manifestări clinice: febră, herpangină,
pleurodinie, mialgie, miocardită, nefrită, meningită, afecţiune a căilor respiratorii superioare,
encefalită, enterită.
— Detectarea anticorpilor specifici IgM anti virusuri Coxackie, ECHO neutralizanţi şi
hemaglutininoinhibanţi în creştere în seruri-pereche;
— Izolarea virusurilor Coxackie, ECHO pe culturi celulare sau prin inoculări la şoareci-sugari
din secreţii faringiene, sînge, LCR sau conţinutul intestinal;
— Detectarea virusurilor Coxackie, ECHO în reacţia cu anticorpi fluorescenţi.
Probabil: Caz posibil şi/sau date de laborator pentru meningită cu lichid clar, şi
legătura cu cazuri similare sporadice sau epidemice înregistrate în
colectivităţi sau localităţi, sau cu un caz de infecţie enterovirală
confirmată prin metode de laborator.
INFECŢIA GENITALĂ CU CHLAMIDIA TRACHOMATIS

A55-56
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu o infectare cu Chlamidia trachomatis, şi anume uretrită, epididimită,
cervicită, salpingită acută sau alte sindroame în cazul unei transmiteri sexuale.
— Izolarea C. trachomatis prin cultură dintr-o probă din tractul uro-genital;
— Evidenţierea C. trachomatis într-o probă clinică din tractul uro-genital prin detectarea
antigenului sau a acidului nucleic(d.e. prin PCR).
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
17
INFECŢIA CU HAEMOPHILUS INFLUENZAE TIP b, INVAZIVĂ
B96.3
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu o boală invazivă, şi anume bacteriemie, meningită purulentă,
pneumonie, artrită, epiglotită, sinuzită, osteomielită sau celulită.

— Izolarea Haemophilus influenzae tip b dintr-un loc în mod normal steril
— Detectarea acidului nucleic al H. influenzae într-un loc în mod normal steril
— Detectarea antigenului de H. influenzae într-un loc în mod normal steril (reacţia de latex
aglutinare).
Posibil: Un caz cu epiglotită clinică fără confirmare în laborator sau cu o
identificare doar dintr-un loc nesteril
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică, cu detectarea antigenului,
astfel cum e indicat în criteriile de laborator
INFECŢIA ROTAVIRALĂ
A08.0
Descriere clinică
Îmbolnăvire acută care se manifestă prin diaree apoasă nesanguinolentă, vomă, febră, în cazuri
severe – deshidratare.

— Reacţia imunoenzimatică şi/sau reacţia latex-aglutinare pentru detectarea antigenului
rotaviral grupul A în fecalii;
— Detectarea acidului nucleic în materiile fecale cu ajutorul tehnicilor de amplificare genică
(d.e.PCR).
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică (la un copil în vârsta până la 3
ani) şi/sau legătură epidemiologică cu un caz confirmat.
INFECŢIA CU STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE, INVAZIVĂ

G00.1
Descriere clinică
Streptococcus pneumoniae cauzează multe sindroame clinice, care variază în funcţie de focarul de
infecţie (de exemplu, otită medie acută, pneumonie, bacteriemie sau meningită).

— Izolarea S. pneumoniae într-un biosubstrat fiziologic steril (şi anume sânge, lichid cefalo-
rahidian sau, mai rar, lichid articular, pleural sau pericardic);
— Detectarea acidului nucleic al S. pneumoniae într-un biosubstrat fiziologic steril;
— Detectarea antigenului S.pneumoniae într-un biosubstrat fiziologic steril (Reacţia de latex-
aglutinare).
18
Posibil: Un caz compatibil cu descrierea clinică fără confirmare în laborator
sau cu identificare într-un loc nesteril.
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi detectarea antigenului
S.pneumoniae într-un biosubstrat fiziologic steril (Reacţia de latex-
aglutinare).
INFECŢIE CU VIRUSUL WEST NILE

A92.3
Descriere clinică
Caz de meningită, meningoencefalită sau encefalită cu lichid cefalorahidian clar, însoţit de febră,
dureri de cap, redoarea cefei şi pleocitosis (pareze sau paralizii, paralizia nervilor cranieni, dereglări
senzoriale, reflectorii, convulsii şi dereglări motorii).

— Creşterea de patru sau mai multe ori a titrului anticorpilor serici specifici;
— Izolare a virusului, evidenţierea Ag viral specific sau secveţelor genomice în probe clinice;
— Detectarea anticorpilor specifici IgM în LCR prin ELISA;
— Detectarea anticorpilor specifici IgM în ser prin ELISA şi confirmarea prin detectarea
anticorpilor IgG în aceiaşi probă sau în altă probă (d.e. reacţia de neutralizare sau inhibarea
hemaglutinării)
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi cu anticorpi IgM serici faţă
de virusul West Nile (fără confirmarea detectării IgG), sau cu
depistarea unui titru crescut şi stabil de anticorpi serici faţă de virusul
West Nile
INFECŢIA CU VIRUSURILE HERPES SIMPLEX (IH)

B00
IH cu manifestări mucocutanate
Descriere clinică
Îmbolnăvire cu manifestări clinice evolutive – maculă congestionată de mărimea unui bob de linte
(precedată de câteva ore de senzaţii de usturime, arsuri şi prurit), care în câteva ore se transformă în
veziculă cu bază eritematoasă cu un lichid iniţial clar, apoi tulbure. Veziculele sunt grupate în
buchete, se sparg rapid, formându-se cruste şi sunt însoţite de durere locală şi adenopatie regională.
Erupţia herpetică pe mucoase evoluează similar, veziculele se sparg rapid şi lasă o ulceraţie, însă
fără formarea crustelor. Erupţia herpetică se manifestă pe fonul unor simptome generale: astenie,
somnolenţă, febră, cefalee, inapetenţă, mialgii, frisoane.

— Decelarea virusului herpetic, antigenelor sau ADN-lui viral în sînge, şi conţinutul
veziculelor prin metode virusologice clasice (în culturi celulare), imunofluorescente cu
anticorpi monoclonali şi PCR;
— Detectarea anticorpilor IgM şi IgG anti HSV tip I şi II în serul sanguin.
19
Probabil: Un caz posibil şi contactul cu un bolnav de IH acută în primoinfecţie; în
cazul reactivărilor herpetice - stări de imunodepresie: febră, oboseală,
traumatisme, insolaţii, suprarăciri, stress, menstra, care preced cu 1-2 zile
apariţia erupţiilor herpetice şi detectarea la examenul microscopic al
probelor recoltate din leziunile herpetice a celulelor gigante polinucleare
şi incluziunilor intranucleare.
Confirmat: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi confirmat prin una sau mai
multe metode de laborator.
Se evaluează numai în raport cu depistarea virusului herpetic,
antigenilor lui, sau ADN-lui viral în sînge, evidenţierea şi identificarea
glicoproteinelor virale specifice în Western imunoblot.
IH cu manifestări urogenitale (HG)

Descriere clinică
În cazul primoinfecţiei - îmbolnăvire cu debut acut, febră, dureri vulvovaginale sau uretrale,
usturime, prurit, disconfort pelvian, uneori mialgii şi cefalee, dizurie şi manifestării locale: vezicule
cu conţinut clar, ce se sparg uşor cu formarea de ulceraţii foarte dureroase, localizate pe mucoasa
vulvei, vaginei şi a colului uterin (la femei), pe penis (la bărbaţi), în regiunea anală; leucoree
abundentă: zona de eritem; adenopatie şi durere inghinală
În cazul recăderii herpetice: îmbolnăvire cu debut subacut a semnelor clinice de HG după traume
locale, stres, surmenaj, contact sexual, mensis.

— Decelarea virusului herpetic, antigenelor sau ADN-lui viral în sînge, şi conţinutul
veziculelor prin metode virusologice clasice (în culturi celulare), imunofluorescente cu
anticorpi monoclonali şi PCR;
— Detectarea anticorpilor IgM şi IgG anti HSV tip I şi II în serul sanguin.
Posibil: Caz compatibil cu descrierea clinică
Probabil: Caz posibil şi contactul cu un bolnav cu leziuni herprtice, sau cu o
persoană cu HG confirmat prin metode de laborator, sau prezenţa în
anamneză a unor manifestări ale HG, sau prezenţa în frotiul vaginal
de leucocite unice sau multiple (acoperă cîmpul de vedere), celule
gigante multinucleare cu incluziuni intranucleare.
Confirmat: Identic cu cazul confirmat în IH cu manifestări mucocutanate.
LAMBLIAZA (Giardiaza)
A07.1
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu infecţia cu Giardia lamblia, caracterizat prin diaree, crampe
abdominale, balonare, scădere în greutate sau malabsorbţie.

— Evidenţierea cisturilor de G. lamblia în scaun;
— Evidenţierea trofozoiţilor de G. lamblia în scaun, lichidul duodenal sau în fragmentele de
biopsie din intestinul subţire;
— Evidenţierea antigenului de G. lamblia în scaun.
20
Posibil: N.A.
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică, care are o legătură
epidemiologică.
LEGIONELOZA
A 48.1-2
A48.1 Boala legionarilor
Descriere clinică
Pneumonie.
A48.2 Febră Pontiac

Descriere clinică
O afecţiune pseudogripală spontan rezolutivă caracterizată prin febră, cefalee, mialgie şi tuse
neproductivă. Pacienţii îşi revin spontan fără terapie după 2 până la 5 zile. Nu se constată semne de
pneumonie.
Criterii de laborator pentru diagnosticarea legionelozei
— Izolarea oricărei bacterii de tipul Legionella din secreţii respiratorii, ţesut pulmonar sau
sânge;
— Evidenţierea formării anticorpilor specifici ai Legionella pneumophila serogrup 1 sau alte
serogrupuri sau alte specii de Legionella prin testul de imunofluorescenţă indirectă sau prin
microaglutinare;
— Detectarea antigenului specific al Legionella în urină prin utilizarea unor reactivi validaţi.
— Detectarea acidului nucleic în probe clinice cu ajutorul tehnicilor de amplificare genică
(d.e.PCR).
Posibil: N.A.
epidemiologică, sau un caz compatibil clinic cu un singur titru ridicat
de anticorpi serici specifici ai L. pneumophila serogrup 1, alte specii
de Legionella; sau detectarea antigenului specific al Legionella în
secreţii respiratorii sau ţesut pulmonar prin imunofluorescenţă directă.
LEPTOSPIROZELE
A27
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu leptospiroza, caracterizat prin febră, cefalee, frisoane, mialgie,
sufuziune (inserţie) conjunctivală şi, mai rar, de meningită, erupţie cutanată, icter sau insuficienţă
renală, hemoragii intestinale, aritmie sau insuficienţă cardiacă.
— Izolarea Leptospira dintr-o probă clinică: sânge sau alte biosubstraturi;
— Evidenţierea unei creşteri specifice a titrului de aglutinare a Leptospira;
— Evidenţierea Leptospira într-o probă clinică prin imunofluorescenţă;
— Evidenţierea anticorpilor IgM ai Leptospira în ser.
— Detectarea acidului nucleic în probe clinice cu ajutorul tehnicilor de amplificare genică (d.e.
PCR).
21
Posibil: Un caz compatibil cu descrierea clinică
Probabil: N.A.
LISTERIOZA
A32
Descriere clinică
Infecţie cauzată de Listeria monocytogenes care poate să producă unul sau mai multe dintre
sindroamele clinice, inclusiv naşterea unui făt mort, listerioza noului-născut, meningită, bacteriemie
sau infecţii localizate.

— Izolarea L. monocytogenes dintr-un loc în mod normal steril (de exemplu, sânge sau lichid
cefalo-rahidian sau, mai rar, lichid articular, pleural sau pericardic);
— Detectare ADN Listeria monocitogenes (d.e. PCR).
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
MALARIA (PALUDISMUL)
B50, B51, B52, B53
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu paludismul, caracterizat prin febră şi simptome asociate comune, care
includ cefalee, dureri dorsale, frisoane, transpiraţie, mialgie, greaţă, vomă, diaree şi tuse.

— Evidenţierea hematozoarului în frotiuri sangvine;
— Detectarea acidului nucleic al Plasmodium.
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
Confirmat: Un acces de parazitemie palustră confirmat în laborator la orice
persoană (simptomatică sau asimptomatică).
MONONUCLEOZA INFECŢIOASĂ
B27
Descriere clinică
Îmbolnăvire acută cu febră, angină, limfadenopatie generalizată (cu tumefierea în special a
ganglionilor limfatici laterocervicali şi occipitali), hepatosplenomegalie.

— Detectarea de anticorpi anti - Epstein-Barr Virus (EBV) câtre antigenul capsidic (IgM
antiVCA) şi antigenul precoce (EA) în caz de infecţie acută, sau reactivare, în absenta
anticorpilor câtre antigenul capsidic al EBV (VCA) şi antinucleari (EBNA);
— Decelarea ADN EBV în sânge prin PCR
22
Probabil: Un caz posibil şi modificările hematologice: leucocitoză, limfocitoză,
mononucleare atipice, şi/sau contactul cu un bolnav de mononucleoză
infecţioasă cu diagnosticul confirmat.
OREIONUL (Parotidita epidemică)

B26
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu oreionul, şi anume apariţie brutală a unei tumefacţii unilaterale sau
bilaterale, dureroase, inflamare spontan rezolutivă a parotidei sau a altei glande salivare, care
durează mai mult de 2 zile şi fără altă cauză aparentă însoţită de febră. Paralel pot fi observate
semne clinice de meningită aseptică, pancreatită, orhită.

— Detectarea anticorpilor IgM ai oreionului în absenţa unei vaccinări recente
— Evidenţierea formării anticorpilor specifici ai oreionului, creşterea nivelului lor în seruri
pare în absenţa unei vaccinări recente
— Izolarea virusului oreionului (nu tulpini vaccinale) dintr-o probă clinică
— Detectarea acidului nucleic al oreionului
Posibil: N.A.
Probabil: Un caz care corespunde definiţiei cazului clinic şi are o legătură
epidemiologică cu un caz confirmat.
ORNITOZA (Psitacoza)
A70
Descriere clinică
Îmbolnăvire acută caracterizată prin febră, frisoane, cefalee, mialgii, cu stare generală afectată, tuse
uscată, pneumonie atipică. În forme severe – tulburări digestive (greţuri, vomă), hepatomegalie,
afectarea sistemului nervos (agitaţie, delir).

— Izolarea Chlamydia psittaci în probe clinice;
dinamică);
— Detectare Ag sau ADN Chlamydia psittaci (d.e. prin PCR).
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
23
PERTUSSIS (Tusea convulsivă)
A 37
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu pertussis, şi anume o tuse care durează cel puţin două săptămâni cu unul
dintre următoarele simptome: accese de tuse, „convulsie” (spasmodică) inspiratoare (inspir
şuierător), vomă şi/sau secreţii vâscoase după crizele de tuse, fără altă cauză aparentă.

— Evidenţierea formării anticorpilor specifici ai pertussis în absenţa unei vaccinări recente;
— Detectarea ADN Bordetella pertussis (d.e. prin PCR);
— Izolarea Bordetella pertussis dintr-o probă clinică.
Posibil: Un caz compatibil cu descrierea clinică
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi are o legătură
epidemiologică cu un caz confirmat
PESTA
A20
Descriere clinică
Boala se caracterizează prin febră, frisoane, cefalee, indispoziţie, prostraţie şi leucocitoză care se
manifestă în cel puţin una dintre următoarele forme clinice principale:
— limfadenită regională (ciuma bubonică);
— septicemie fără un bubon evident (ciuma septicemică);
— ciumă pulmonară;
— faringită şi limfadenită cervicală.

— Izolarea Yersinia pestis într-o probă clinică;
— Evidenţierea formării anticorpilor specifici la antigenul F1 al Y. Pestis,
— Detectarea ADN Yersinia pestis (d.e. prin PCR).
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi cu rezultate de laborator:
creşterea titrelor serice ale anticorpilor la antigenul F1 al Y. Pestis
(fără o modificare specifică stabilită) la un pacient fără antecedente de
vaccinare contra pestei şi/sau detectarea antigenului F1 într-o probă
clinică prin test de imunofluorescenţă;
Confirmat: Un caz compatibil cu descrierea clinică confirmat în laborator.
POLIOMIELITA PARALITICĂ
A80
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu poliomielita, şi anume o apariţie acută a paraliziei flasce a unuia sau
mai multor membre, caracterizată de diminuarea sau absenţa reflexelor tendoanelor de la membrele
afectate, fără o altă cauză vizibilă şi fără pierdere senzorială sau cognitivă.

— Izolarea poliovirusului într-o probă clinică;
24
— Detectarea acidului nucleic al poliovirusului.
— Tablou electromielografic caracteristic pentru afectarea moto - neuronilor.
Posibil: N.A.
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică.
RABIA UMANĂ (Turbarea)

A82
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu rabia manifestat prin encefalomielită acută, cu hidrofobie,
hiperactivitate sau paralizie, insuficienţă respiratorie, care evoluează aproape întotdeauna spre comă
sau deces în 10 zile de la primul simptom.

— Detectarea antigenilor virali prin imunofluorescenţă directă într-o probă clinică (de
preferinţă ţesut cerebral sau ţesut nervos ce înconjoară foliculii piloşi de la ceafă)
— Detectarea acidului nucleic al turbării într-o probă clinică;
— Izolarea (în cultură celulară sau într-un animal de laborator) a virusului rabic din salivă,
lichid cefalo-rahidian (LCR) sau ţesut al sistemului nervos central;
— Identificarea titrului anticorpilor care neutralizează turbarea (neutralizare completă) în serul
sau LCR al unei persoane nevaccinate.
Posibil: Un caz compatibil cu descrierea clinică fără confirmare în laborator
Probabil: N.A.
RUBEOLA
B06
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu rubeola, şi anume o apariţie brutală a unei erupţii micromaculare
neconfluente generalizate şi a artralgiei/artritei, limfadenopatiei (tumefiere) a ganglionilor limfatici
(occipitali, retro- şi submastoidieni, laterocervicali, submaxilari).

— Detectarea anticorpilor IgM la rubeolă în absenţa unei vaccinări recente
— Evidenţierea formării de anticorpi specifici de rubeolă, creşterea nivelului lor în seruri pare,
în absenţa unei vaccinări recente
— Izolarea virusului rubeolei în absenţa unei vaccinări recente
— Detectarea acidului nucleic al rubeolei într-o probă clinică.
Posibil: Un caz care corespunde definiţiei cazului clinic
Probabil: Un caz care corespunde definiţiei cazului clinic şi având o legătură
epidemiologică cu un caz confirmat
25
SINDROMUL RUBEOLEI CONGENITALE
P35.0
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu semne de rubeolă congenitală, şi anume orice copil cu vârsta sub un
an la care un medic identifică 2 simptoame indicate în punctul „A”, sau 1 indicat în punctul „A” şi 1
indicat în punctul „B”;
A) Cataractă nucleară şi/sau glaucom congenital, retinopatie pigmentară, vicii cardiace
congenitale, surditate.
B) Purpură, splinomegalie, microcefalie, retenţie în dezvoltarea psihică, meningoencefalită,
boli ale oaselor roentgen transparente, icter, rubeolă acută documentar şi prin date de
laborator confirmată la mamă în perioada gravidităţii.

— Detectarea anticorpilor IgM la rubeolă;
— Evidenţierea formării de anticorpi specifici de rubeolă în titre mari;
— Izolarea virusului rubeolei;
— Detectarea acidului nucleic al rubeolei într-o probă clinică.
Posibil: Un caz care corespunde definiţiei cazului clinic.
Probabil: Un caz care corespunde definiţiei cazului clinic şi având o legătură
epidemiologică.
RUJEOLA
B05
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu rujeola, şi anume erupţii cutanate generalizate maculo-papuloase
(neveziculare) confluente, care durează mai mult de 3 zile cu febră şi unul sau mai multe dintre
simptomele următoare: tuse, coriză, semne Koplik, conjunctivită.

— Detectarea anticorpilor IgM antirujeolici în absenţa unei vaccinări recente;
— Evidenţierea formării anticorpilor specifici rujeolei, creşterea nivelului lor în seruri pare, în
absenţa unei vaccinări recente;
— Detectarea virusului rujeolei (nu tulpini vaccinale) într-o probă clinică.
Posibil: Un caz diagnosticat de medic ca rujeolă.
Confirmat: Un caz confirmat în laborator sau un caz compatibil cu descrierea
clinică şi având o legătură epidemiologică cu un caz confirmat.
SALMONELOZELE (NON-TYPHI, NON-PARATYPHI)

A02
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu salmoneloza, şi anume diaree dureri abdominale, febră, greaţă şi uneori
vomă. Acest organism poate cauza infecţii extraintestinale.

— Izolarea Salmonella (non-typhi, non-paratyphi) într-o probă clinică.
26
Posibil: N.A.
descrierea clinică şi având o legătură epidemiologică, sau detectarea
de anticorpi specifici în RHAI în titre diagnostice.
SCABIA
B86
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu scabia, manifestat prin prurit cu o netă exacerbare nocturnă, prezenţa
leziunilor tipice de vezicule perlate şi şanţuri acariene asociind şi erupţie papulo-veziculoasă,
veziculo-crustoasă urticariană, eczematiformă, de tip piodermită, plăci de lichenificare cu localizare
în spaţiile interdigitale, pe suprafeţele flexorii ale articulaţiilor membrelor superioare şi extensorii
ale coatelor, pe abdomen, sâni, fese, organe genitale.

— Detectarea prin microscopie a căpuşei Sarcoptes scabiei sau a ouălor de căpuşe sau
larvelor de căpuşe în raclaj – materialul colectat din leziuni sau tunelul acarian.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
SCARLATINA
A38
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu scarlatina, şi anume - îmbolnăvire acută cu febră, angină cu hiperemie
aprinsă, erupţii rozeoloase punctiforme pe fundalul hiperemiat al pielii, neconfluente şi absente în
triunghiul nazo-labial, limbă „zmeurie”.

— Izolarea streptococului ß-hemolitic gr.A. din depunerile de pe amigdale;
— Detectarea titrului antistreptolizinei normal în perioada de stare şi crescut în convalescenţă.
Posibil: NA
SHIGELLOZELE
A03
Descriere clinică
O afecţiune de o gravitate variabilă caracterizată prin diaree, febră, greaţă, crampe abdominale,
deseori scaun cu mucus şi/sau striuri de sânge, spasm sigmoidian şi tenesme.

— Izolarea Shigella sp. într-o probă clinică;
27
Posibil: N.A.
epidemiologică, si/sau detectarea anticorpilor specifici în RHAI în
titre diagnostice.
SIFILISUL
A50 – A53
Sifilis, primar
Descriere clinică
Un stadiu al infecţiei cu Treponema pallidum caracterizată de apariţia unuia sau mai multor şancre
(ulceraţii), al căror aspect clinic poate să difere considerabil.

— Evidenţierea T. pallidum în probe clinice prin microscopie cu câmp întunecat.
— Reacţie serologică pozitivă (teste netreponemice):
— Test de microprecipitaţie (MRP) echivalent cu VDRL sau rapid plasma reagin (RPR)
— Teste trerponemice:
— Test de hemaglutinare pentru T. Palidum (TPHA –T)
__ Detectarea IgM specific prin dozaj imuno-enzimatic
— Test de imunofluorescenţă absorbită (fluorescent treponemal antibody absorbed – FTA-
ABS) sau test de microhemaglutinare pentru anticorpi ai T. pallidum
(microhaemagglutination assay for antibody to T. pallidum – MHA-T)].
— Pentru caz probabil:
__ Detectarea IgM specific prin dozaj imuno-enzimatic
Posibil: N.A.
Probabil: Un caz compatibil clinic ce prezintă una sau mai multe ulceraţii
(şancre), corespunde unui sifilis primar care manifestă o reacţie
serologică pozitivă.
Sifilis, secundar
Descriere clinică
Un stadiu al infecţiei cauzate de T. pallidum şi caracterizate prin leziuni mucocutanate localizate sau
difuze, însoţite deseori de limfadenopatie generalizată. Şancrul primar poate să fie încă prezent.

— Evidenţierea T. pallidum în probe clinice prin microscopie cu câmp întunecat.
28
__ Detectarea IgG specific prin dozaj imuno-enzimatic
Posibil: N.A.
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi care prezintă o reacţie
serologică pozitivă.
Sifilis, latent
Descriere clinică
Un stadiu al infecţiei cauzate de T. pallidum în care germenii persistă în organismul persoanei
infectate fără a provoca simptome sau semne.

— Teste trerponemice pozitive:
__ Detectarea IgG specific prin dozaj imuno-enzimatic
Posibil: N.A.
Probabil: Nici un semn sau simptom clinic de sifilis şi reacţie pozitivă la unul
dintre testele de laborator menţionate anterior.
Confirmat: N.A.
SINDROMUL ACUT RESPIRATOR SEVER (SARS)

B97.2
Descriere clinică
O afecţiune cu debut acut, febră peste 38°C, tuse sau respiraţie dificilă, asociată cu evoluţie severă,
frisoane, cefalee, apatie şi mialgii.
Legătură epidemiologică:
— Contact strâns cu caz posibil sau probabil de SARS (a îngrijit, a locuit împreună, sau a avut
contact cu secrete respiratorii sau fluide biologice a unui caz suspect sau probabil de SARS);
— Călătorie în zonă cu transmitere recentă a SARS;
— Domiciliu în zonă cu transmitere recentă a SARS;
Posibil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi expunere în ultimele 10 zile
la cel puţin unul din elementele legăturii epidemiologice.
Probabil: Caz posibil cu evidenţa în radiografia toracică a infiltratelor
29
corespunzătoare pneumoniei sau a sindromului de insuficienţă
respiratorie;
- Caz posibil cu rezultat pozitiv pentru coronavirusul SARS în una sau
mai multe investigaţii;
- Caz posibil cu rezultatele autopsiei corespunzătoare patologiei
sindromului de insuficienţă respiratorie, fără identificarea cauzei
acesteia.
Confirmat: N.A.
SINDROMUL IMUNODEFICIENŢEI DOBÂNDITE (SIDA)

B20-B24
Descriere clinică
Include toţi indivizii infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane (HIV), care prezintă una sau mai
multe dintre cele 30 de afecţiuni clinice menţionate în definiţia europeană pentru supravegherea
cazurilor de SIDA.
Criterii de diagnostic
I. Adulţi şi adolescenţi: definiţia europeană din 1993 pentru supravegherea cazurilor de SIDA
(a se vedea anexa II).
II. Copii cu vârsta < 13 ani: revizuirea din 1995 a definiţiei europene pentru supravegherea
cazurilor de SIDA la copii (a se vedea anexa III).
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
Confirmat: Un caz ce corespunde definiţiei europene pentru cazurile de SIDA.
INFECTAREA CU HIV
Z21
Descriere clinică
Diagnosticul se bazează pe criterii de laborator referitoare la infectarea cu HIV sau pe un diagnostic
de SIDA.

I. Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 18 luni
— Rezultate pozitive de depistare a anticorpilor HIV în două teste efectuate cu truse tip ELISA
din probe de sânge prelevate separat, confirmate prin test Western Blot.
— Detectare a acidului nucleic al HIV (ARN sau ADN).
— Rezultat pozitiv la un test de detectare a antigenului p. 24 al HIV, inclusiv testul de
neutralizare.
— Izolarea HIV (cultură virală).
II. Copii < 18 luni
— Rezultate pozitive la două determinări distincte (cu excepţia sângelui din cordonul
ombilical) din unul sau mai multe dintre următoarele teste de detectare a HIV:
— Detectarea acidului nucleic al HIV (ARN sau ADN).
— Teste de detectare a antigenului p. 24 al HIV, inclusiv testul de neutralizare, la un copil cu
vârsta 1 lună.
— Izolarea HIV (cultură virală).
30
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
Confirmat: Un caz confirmat în laborator sau care corespunde definiţiei europene
pentru cazurile de SIDA.
TETANOSUL NEONATAL
A33.
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu tetanosul neonatal, şi anume: orice nou-născut cu capacitate normală de
a suge şi plânge în primele două zile de viaţă, care între 3 şi 28 zile nu mai poate să sugă normal, cu
dezvoltarea rigidităţii muşchilor faciali, cervicali, toracelui, spinali etc., crize de convulsii tonice,
sau ambele.

— N.A.
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
Confirmat: Un caz compatibil cu descrierea clinică.
TETANOSUL şi TETANOSUL OBSTETRICAL

A34, A35.
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu tetanosul, şi anume apariţie brutală a hipertoniei şi/sau a unor contracţii
musculare dureroase (de obicei ale muşchilor maxilarului sau ai cefei) şi a unor spasme musculare
generalizate fără altă cauză medicală vizibilă, sau anticipate de o traumă cu lezarea pielii şi/sau
mucoaselor, naştere în condiţii fără respectarea asepticii.

— Titre de antitoxină tetanică în serul sanguin, colectat până la introducerea serului antitetanic
sub 0,8 UI/ml;
— Izolarea tulpinilor Clostridium tetani din eliminările (pansamentele) din plagă, vagin;
— Rezultate pozitive a probei biologice la prezenţa toxinelor tetanice.
Posibil: N.A.
TIFOSUL EXANTEMATIC ŞI BOALA BRILL

A75.0
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu tifos exantematic manifestată prin îmbolnăvire acută cu febră înaltă,
cefalee puternică, excitaţie psihică, insomnie,însoţite de hepatosplenomegalie şi erupţii rozeolo-
petehiale abundente.

— Evidenţierea formării anticorpilor specifici în titre diagnostice în teste serologice RHAI sau
RFC.
31
Posibil: N.A.
TOXOPLASMOZA
B58
Descriere clinică
O boală provocată de un protozoar, ce se prezintă sub forma unei boli acute cu una sau mai multe
dintre manifestările următoare: limfadenopatie, encefalită, corioretinită, disfuncţie a sistemului
nervos central. Infecţii congenitale sunt de asemenea posibile şi provoacă hidroencefalie,
microcefalie, calcificare intracerebrală, convulsii, retardare mentală.

— Evidenţierea formării anticorpilor specifici ai Toxoplasma;
— Evidenţierea agentului în ţesuturi sau lichide fiziologice ale organismului sau izolare în
animale sau în culturi celulare;
— Detectarea acidului nucleic al Toxoplasma (d.e. prin PCR).
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
TRICHINELOZA (TRICHINOZA)
B75
Descriere clinică
O boală cauzată de ingestia de Trichinella larvae. Boala are manifestări clinice variabile. Printre
semnele şi simptomele comune la persoanele simptomatice se află eozinofilia, febra, mialgia şi
edemul periorbital.

— Evidenţierea Trichinella larvae în ţesut obţinut prin biopsie musculară;
— Evidenţierea formării anticorpilor specifici ai Trichinella.
Posibil: N.A.
epidemiologică.
TRICOCEFALOZA (TRICHURIAZA)
B79
Descriere clinică
Îmbolnăvire cu dureri spastice în abdomen (regiunea iliacă dreaptă, epigastru), inapetenţă, greţuri,
vomă, scaun lichid, uneori sanguinolent, cefalee, slăbiciune generală, eozinofilie, subdezvoltare
fizică şi psihică la copii.

— Evidenţierea ouălor de Trichocephalus trichiurus în materii fecale.
32
Posibil: N.A.
epidemiologică
TUBERCULOZA
A15-A19
Criterii clinice
— Opinia clinicianului conform căreia semnele şi/sau simptomele clinice şi/sau radiologice
sunt compatibile cu tuberculoza şi
— Decizia clinicianului de a aplica pacientului terapia completă împotriva tuberculozei.
Criterii de laborator
— Izolarea complexului Mycobacterium tuberculosis (cu excepţia M. bovis BCG) din orice
probă clinică prin cultură;
— Evidenţierea bacililor acido-rezistenţi (AFB) la o examinare microscopică a unor
expectoraţii spontane sau provocate.
Clasificare în conformitate cu criteriile de laborator:

Caz definitiv
Un caz cu izolarea complexului M. tuberculosis (cu excepţia M. bovis BCG) din orice probă clinică.
În cazurile în care cultura nu se practică în mod curent, un caz în care examenul unui frotiu de
expectoraţie este pozitiv pentru AFB se consideră de asemenea un caz definitiv.
Alt caz decât definitiv
Un caz care corespunde criteriilor clinice menţionate anterior, dar nu corespunde criteriilor de
laborator ale unui caz definitiv.
Clasificare în funcţie de localizarea bolii:

Tuberculoză pulmonară
Tuberculoză a parenchimului pulmonar sau a arborelui traheo-bronhic.
Tuberculoză extrapulmonară
Tuberculoză care afectează orice loc diferit de cel pulmonar definit anterior.
Clasificare în funcţie de tratamentul antituberculoză anterior:

Niciodată tratat
Un caz care nu a primit niciodată în trecut un tratament pentru tuberculoză activă sau care a primit
medicamente antituberculoză timp de mai puţin de o lună.
Tratat anterior
Un caz care a fost diagnosticat cu tuberculoză activă în trecut şi a primit medicamente
antituberculoză (cu excepţia terapiei preventive) timp de cel puţin o lună.
TULAREMIA
A21
Descriere clinică
Îmbolnăvirea care se manifestă prin una din formele enumerate:
- ulcero-ganglionară (ulcer cutanat cu limfadenopatie regională);
- ganglionară (limfadenopatie regională fără ulceraţie);
- oftalmo-ganglionară (conjuctivită cu limfadenopatie preauriculară);
- orofaringiană (stomatită, sau faringită, sau tonzilită cu limfadenopatie cervicală);
- intestinală (dureri abdominale, vomă şi diaree);
33
- pulmonară (pneumonie primară);
- tifoidă (afecţiuni febrile fără localizare precoce a semnelor şi simptomelor)

— Izolarea Francisella tularensis în probe clinice;
dinamică);
— Detectarea ADN Francisella tularensis ( d.e. prin PCR);
— Detectarea F.tularensis în probe clinice prin metoda imunofluorescentă.
Posibil: NA
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi rezultate prezumtive de
laborator: titru unic semnificativ de anticorpi specifici sau detectarea
F.tularensis prin metoda imunofluorescentă; sau legătură
epidemiologică cu caz confirmat.
VARIANTĂ NOUĂ A MALADIEI CREUTZFELDT-JAKOB (MCJ)

A81.0
Descriere clinică
I. Istoric
- Tulburare neuropsihiatrică evolutivă;
- Durata bolii > 6 luni;
- Investigaţia de rutină nu pare să indice alt diagnostic;
- Fără antecedente de expunere iatrogenă potenţială.
II. Caracteristici clinice
- Simptome psihiatrice precoce;
- Simptome senzoriale dureroase persistente;
- Ataxie;
- Mioclonie, coree sau distonie;
- Demenţă.

— Electroencefalograma (EEG) nu indică aspectul tipic al formei clasice de MCJ (sau nu s-a
efectuat nici un EEG) ;
— Hipersemnal bilateral la nivel pulvinar la o examinare rezonanţă magnetico nucleară
(RMN);
— Rezultate neuropatologice şi imunopatologice caracteristice.
Posibil: N.A.
Probabil: Prezenţa Istoricului şi a 4 din 5 caracteristici clinice, şi EEG ce nu
indică aspectul tipic al formei clasice de MCJ (sau lipsa EEG) şi
Hipersemnal bilateral la nivel pulvinar la o examinare RMN sau
Prezenţa Istoricului şi biopsie pozitivă din amigdale.
Confirmat: Tulburare neuropsihiatrică evolutivă şi confirmare neuropatologică a
diagnosticului de MCJ.
34
VARICELA
B01
Descriere clinică
Tablou clinic compatibil cu varicela şi anume - îmbolnăvire acută cu febră şi erupţii varicelare
evolutive: macule mici (2-4 mm) rotunde, sau ovale de culoare roşie care se transformă în papule,
apoi în vezicule cu o zonă eritematoasă la bază şi conţinut clar, pruriginoase, şi nu confluează.
Elementele eruptive apar pe toată pielea, inclusiv a părţii piloase a capului şi pe mucoase.
— Detectarea anticorpilor specifici în testul ELISA şi creşterea titrelor în dinamică

— Detectarea ADN a virusului varicelei prin metoda PCR
Posibil: NA
Confirmat: Un caz compatibil cu descrierea clinică.
VARIOLA
B03
Descriere clinică
O afecţiune cu debut acut de febră peste 38°C urmată de apariţia erupţiilor tipice vezicule
multiloculare sau pustule dure la pipăit în acelaşi stadiu de dezvoltare, fără altă cauză aparentă şi cu
o distribuţie predominant centrifugă.
Manifestările atipice includ:
- leziuni hemoragice,
- leziuni fine, plate cu aspect atipic al veziculelor şi care nu evoluează în pustule.

— Izolarea virusului variolei în probe clinice;
— Identificarea ADN virusului variolei în probe clinice (d.e. prin PCR) , urmată de confirmare
prin secvenţiere;
— Identificarea virusului variolei în probele clinice prin Microscopia Electronică cu colorare
negativă.
Posibil: Un caz compatibil cu descrierea clinică, sau
Un caz cu manifestări atipice, şi cu legătură epidemiologică cu un caz
confirmat sau probabil.
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi cu identificarea virusului
variolei prin microscopie electronică sau PCR sau având o legătură
epidemiologică cu alt caz confirmat sau probabil.
Confirmat: Pentru un caz primar - un caz compatibil cu descrierea clinică şi
confirmat în laborator prin microscopia electronică şi PCR, urmate de
secvenţiere.
În cadrul unei izbucniri epidemice - un caz compatibil cu descrierea
clinică şi cu o legătură epidemiologică şi, unde este posibil, confirmat
în laborator prin microscopia electronică şi PCR.
35
YERSINIOZA
A04.6, A28.2
Descriere clinică
Afecţiune de o gravitate variabilă, caracterizată prin diaree, febră, greţuri, crampe şi tenesme.

— Izolarea Yersinia enterocolitica sau pseudotuberculosis într-o probă clinică.
— Evidenţierea unui răspuns imun specific în test serologic.
— Identificarea ADN în probe clinice (d.e. prin PCR).
Posibil: N.A.
epidemiologică.
36
II. PROBLEME SPECIALE DE SĂNĂTATE
BOLI DIAREICE ACUTE

A04.0, A04.1, A04.2, A04.4, A04.7, A04.8, A04.9,
A08.1, A08.2, A08.3, A08.4, A08.5, A09
Descriere clinică
Îmbolnăvire acută caracterizată prin tulburări digestive (inapetenţă, greţuri, vomă), diaree, dureri
abdominale, febră, frisoane, cefalee, mialgii, cu stare generală afectată.

— Depistarea agentului patogen din probe clinice.
Posibil: Caz clinic compatibil.
Probabil: Caz clinic compatibil cu legătură epidemiologică
INFECŢII ACUTE ALE CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE (IRA)
Descriere clinică
Îmbolnăvire acută cu manifestări clinice de febră, semne catarale, (rinoree, conjuctivită, tuse),
dureri în gît cu sau fără semne de intoxicaţie generală

— Depistarea agentului patogen în reacţia de imunoflorescenţă sau
— Majorarea titrului de anticorpi în RHAI în probe pereche de ser.
Probabil: Un caz compatibil cu descrierea clinică cu o legătură epidemiologică.
INFECŢII NOSOCOMIALE
Descriere clinică
Orice caz de manifestare clinică a unei boli infecţioase apărute la un bolnav în urma spitalizării sau
adresării după asistenţă medicală, sau înregistrarea unei boli infecţioase la un lucrător al instituţiei
medicale, indiferent de timpul manifestării semnelor clinice de boală – în spital sau după externare
în limitele perioadei de incubaţie.

— Detectarea la agenţii patogeni ai infecţiilor nosocomiale septico-purulente a proprietăţilor
caracteristice pentru tulpinile de microorganisme intraspitaliceşti:
— Rezistenţa la antibiotice;
— Rezistenţa la dezinfectante;
— Determinarea genelor care codifică rezistenţa (d.e. prin PCR)
Probabil: N.A
37
REACŢII ADVERSE ŞI COMPLICAŢII POSTVACCINALE
Descriere clinică
Orice caz de manifestare clinică locală (durere, infiltrat, adenopatie, abces, ulcer), şi/sau sistemică
(febră, cefalee, mialgii, artralgii, trombocitopenie, paralizie) şi/sau alergică (urticarie generalizată,
respiraţie dispneică, colaps, şoc) apărute pe parcursul a 30 zile după administrarea unui vaccin
(pentru vaccinul BCG termenul poate fi mai mare).
— N.A;
Probabil: N.A
Confirmat: Un caz compatibil cu descrierea clinică şi confirmat de o comisie de
experţi
REZISTENŢA ANTIMICROBIANĂ
Descriere clinică
— N.A
— Agent patogen izolat, rezistent la unul sau mai multe medicamente antibacteriene, rezistenţa
fiind stabilită prin metode standardizate de testare a susceptibilităţii:
— Difuzimetrică
— Determinarea concentraţiei minime inhibitorii
— Determinarea genelor care codifică rezistenţa ( d.e. PCR).
Posibil: N.A.
Probabil: N.A.
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
A05, A02, A03, A04, A09, A32
Descriere clinică
Boală de origine infecţioasă sau toxică, care apare la persoană în urma ingerării unui produs
alimentar sau a apei contaminate, care se manifestă, ca regulă, prin greţuri, vomă, dureri
abdominale, diaree, cu sau fără febră.
— Depistarea agentului patogen/toxic din mase vomitive, spălături gastrice, materii fecale
şi/sau produsul alimentar/apă utilizat(ă).
Probabil: Caz clinic compatibil cu legătură epidemiologică şi/sau depistarea
agentului patogen/toxic suspect în produsul alimentar/apă

Anexa 2 La Ordinul MS Nr. 385 Din 12.10.2007 Definitii de Caz - Fin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 2 La Ordinul MS Nr. 385 Din 12.10.2007 Definitii de Caz - Fin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

A. PRINCIPII GENERALE PENTRU APLICAREA DEFINIŢIILOR DE CAZ

Criterii de laborator pentru diagnostic

BOALA (Infecţia) MENINGOCOCICĂ

Notă: purtătorii asimptomatici nu trebuie raportaţi în sistemul UE.

BORRELIOZA LYME (Boala Lyme)

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

FEBRA HEMORAGICĂ de CRIMEA-CONGO

Criterii de laborator pentru diagnostic

FEBRA HEMORAGICĂ LASSA

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Infecţia cu Citomegalovirus dobândită

Criterii de laborator pentru diagnostic

Infecţia cu Citomegalovirus congenitală simptomatică la naştere „boală cu incluziuni

Criterii de laborator pentru diagnostic

Infecţia cu Citomegalovirus congenitală asimptomatică la naştere

INFECŢIA CU ESCHERICHIA COLI

INFECŢIA GENITALĂ CU CHLAMIDIA TRACHOMATIS

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

INFECŢIA CU STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE, INVAZIVĂ

Criterii de laborator pentru diagnostic

INFECŢIE CU VIRUSUL WEST NILE

Criterii de laborator pentru diagnostic

INFECŢIA CU VIRUSURILE HERPES SIMPLEX (IH)

Criterii de laborator pentru diagnostic

IH cu manifestări urogenitale (HG)

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

A48.2 Febră Pontiac

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

OREIONUL (Parotidita epidemică)

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

RABIA UMANĂ (Turbarea)

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic

SALMONELOZELE (NON-TYPHI, NON-PARATYPHI)

Criterii de laborator pentru diagnostic

Criterii de laborator pentru diagnostic