M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

ELEMENTE DE BAZA PRIVIND STRUCTURA SI ACTIONAREA MASINILOR-

UNELTE

ELEMENTE DE BAZA PRIVIND STRUCTURA SI ACTIONAREA MASINILOR-

UNELTE

1. Structura masinilor-unelte

Masina, in general, reprezinta un sistem tehnic alcatuit din organe de lucru care
executa miscari determinate, realizand o anumita transformare de energie, prestabilita
cantitativ si calitativ.

Dupa destinatie si dupa felul transformarii energei, masinile se impart in doua

categorii principale: masini de forta si masini de lucru .

Dupa felul modificarilor operate asupra obiectelor, masinile de lucru se clasifica in masini de
transport si masini pentru prelucrare . Masinile de lucru sunt destinate producerii pieselor
modificand forma, dimensiunile si structura materialelor din natura.

Masinile-unelte sunt masini de lucru ce realizeaza schimbarea formei si dimensiunilor

obiectelor (semifabricatelor) printr-un proces de aschiere. Procesul de aschiere se realizeaza
ca urmare a miscarii relative dintre scula si semifabricat.

Pentru realizarea procesului de aschiere, masinile-unelte cuprind urmatoarele

elemente componente principale:

sistemul de actionare
sistemul de lucru
sistemul de comanda

1
 M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII
Sistemul de actionare este alcatuit din motoare electrice si lanturi cinematice care
transforma si transmit miscarea la organele de lucru ale masinii-unelte. Miscarile care
realizeaza nemijlocit procesul de aschiere se numesc generatoare (miscarea principala de
aschiere si miscarile de avans), iar miscarile care asigura anumite conditii pentru desfasurarea
procesului de aschiere se numesc auxiliare.

Sistemul de lucru este alcatuit din totalitatea elementelor ce servesc la prinderea sculelor

aschietoare si a semifabricatelor supuse prelucrarii.

Sistemul de comanda are rolul de a efectua ordonarea functionarii organelor de lucru,

conform procesului tehnologic de prelucrare. Semnalele de comanda se transmit la diferite
componente ale sistemului de actionare, determinind urmatoarele schimbari: pornirea si
oprirea motoarelor, cuplarea si decuplarea lanturilor cinematice, inversarea sensului de
miscare, schimbarea vitezei (turatiei) organelor de lucru, franarea acestora, coordonarea
deplasarilor de lucru a doua sau mai multe organe de lucru etc.

2. Structura si clasificarea lanturilor cinematice

2
 M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII
Lantul cinematic (LC) reprezinta totalitatea mecanismelor care realizeaza
transformarea si transmiterea miscarii de la motorul de actionare la organul de lucru.
Totalitatea lanturilor cinematice care alcatuiesc  masina-unealta formeaza schema
cinematica a masinii-unelte.

Structura unui lant cinematic este determinata de urmatorii factori:

 distanta de la motorul de actionare la organul de lucru si spatiul disponibil

pentru amplasarea mecanismelor componente;
 raportul de transmitere intre motor si organul de lucru;
 tipul miscarii organului de lucru, ceea ce determina includerea mecanismelor
de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie, a mecanismelor
de inversare, de intermitenta etc.;
 durabilitatea, siguranta in functionare, randamentul si costul mecanismelor
susceptibile de utilizare intr-un anumit scop.

Lanturile cinematice pentru actionarea masinilor-unelte sunt diverse clasificandu-se

dupa mai multe criterii 

In functie de scop lanturile cinematice se pot clasifica in (fig. 2.3.):

 LC generatoare;
3
 M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII
 LC auxiliare.

Schema cinematica structurala este metoda cea mai generala de

reprezentare, care pune in evidenta lanturile cinematice componente si
modul lor de legare. Acesta schema permite reprezentarea principiala a
masinilor-unelte de acelasi tip, deoarece indica numai existenta unor
mecanisme de reglare, transmitere, de transformare a miscarii etc., in
lanturile cinematice. Pentru realizarea unei scheme cinematice
structurale se utilizeaza simbolurile din tabelul
Schema cinematica a unei masini-unelte este o
reprezentare grafica simplificata a tuturor lanturilor cinematice si a
tuturor mecanismelor ce le compun, a legaturilor dintre ele, astfel incat
sa rezulte cat mai clar, modul de transmitere a miscarii de la elementul
de intrare pana la cel de iesire.

Tabelul 2.1 Simboluri pentru reprezentarea schemelor cinematice structural

4
M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

5
M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

6
M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

7
 M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

Pentru intocmirea unei scheme cinematice se utilizeaza simbolurile

elementelor componente, in tabelul 2.2 sunt redate o parte din
aceste simboluri.
Tabelul 2.2 Simboluri pentru reprezentarea conventionala a mecanismelor si organelor
de masini

8
M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

9
M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

10
M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

11
M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

12
M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

13
 M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

In figura 2.4 este prezentata schema cinematica a masinii-unelte de gaurit.

Schema fluxului cinematic este o reprezentare intuitiva a modului de transmitere a
miscarii prin mecanismele lantului cinematic
Lantul cinematic contine, in mod obisnuit, o sursa de actionare (motorul), care asigura una
sau doua turatii, din care se obtin toate celelalte valori. La aceste mecanisme, un element
poate face parte din mai multe lanturi cinematice.

Un lant cinematic se caracterizeaza prin raportul de transmitere total, dat de produsul

rapoartelor de transmitere partiale ale elementelor (cuplele cinematice) care il compun.

Raportul de transmitere i reprezinta raportul dintre variatia marimii de iesire si

variatia marimii de intrare. La cuplele cinematice, raportul de transmitere este dat de raportul
dintre turatia elementului condus si turatia elementului conducator. Clasificarea rapoartelor
de trasmitere este prezentata in figura 2.5.

14
 M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

Fig. 2.5. Clasificarea rapoartelor de transmitere.

Raportul de transmitere partial reprezinta legatura de miscare intre doua elemente

alaturate (o cupla cinematica) din cadrul lantului cinematic; se noteaza ijk (j reprezinta
simbolul numarul arborelui conducator, iar k este ordinea raportului de transmitere dintre cei
doi arbori). In tabelul 2.3 se prezinta schemele mecanismelor de transmitere a miscarii cu o
singura treapta.

Raportul de transmitere total reprezinta legatura de miscare dintre elementul final si

cel initial al unui lant cinematic; se noteaza ij, j indicand locul raportului in sirul final de
rapoarte (fig. 2.6).

Rapoartele de transmitere pot fi de multiplicare (i 1), de egala

transmitere (i = 1) si de demultiplicare (i 

Inversul raportului de transmitere se numeste coeficient de transmitere.

Rapoartele de transmitere exprima legaturi de miscare ale caror valori sunt normalizate dupa

criteriile turatiilor.

Tabelul 2.3 Mecanisme de transmitere a miscarii cu o singura treapta

15
 M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

Notatiile utilizate in tabelul 2.3 au urmatoarele semnificatii: xe marimea de

iesire; xi marimea de intrare; z1, z2 numarul de dinti ai rotilor dintate;   viteza
unghiulara; n1, n2 turatia; p pasul; m modulul; A suprafata; Q debitul; v1,
v2 viteza;  h inaltimea camei; r1=d1/2; r2=d2/2.

16
M5 – MASINI, UTILAJE si INSTALATII

17