VENITURILE BUGETARE

Propunerile de proiecte transmise Comisiei Europene (CE) de către Statele Membre

(SM) sunt inscrise în Schita de Buget împreuna cu sursele de finanțare în baza principiului nicio
activitate generatoare de cheltuieli nu poate fi inscrisa în buget fără precizarea surselor de finanțare
ale acestora .
Schita de Buget este supusa aprobarii Consiliului UniuniiEuropene(CUE) și
Parlamentului European (PE) în baza prevederilor Art. 334 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene(UE)
Documentul (Schita de Buget) astfel intocmit este remis CUE care are doua
posibilități
- o adopta în forma transmisa de către CE
- opereaza anumite modificari (amendamente) constind în adaugarea de proiecte sau renunatarea la
unele a caror realizare este apreciata inoportuna pentru perioada de programare respectiva.
Forma Schitei de Buget astfel adoptata se remite PE care o poate adopta în forma
primita sau poate opera amendamente de natura celor operate de CUE, prezentate mai sus după care
se retransmite acestuia (CUE).
În cazul în care cele doua institutii CUE și PE ramin în continuare pe poziții divergente
în aceast demers se constitue un Comitet de Concilierecare dispune de un termen de trei săptămâni
pentru a se ajunge la o poziție comuna a celor doua institutii legislatoare
Dacă totuși rezultatul demersului Comitetului de Conciliere nu se finalizeaza cu
acordul celor doua institutii în ceeace privește forma primara a Schitei de Buget ,acesta se remite
CE în vederea refacerii după care procesul se reia.
În acest caz UE va funcționa în materia bugetara pe principiul douasprezecimii până la
adoptarea noului buget.
În cazul în care poziția celor doua institutii în materia bugetara este convergenta ,Schita
de Buget se supune plenurilor separate ale celor doua institutii CUE și PE după care în forma
aprobata ,se transmite CE în vederea executarii.
Una dintre problemele importante ale programării bugetare este cea a dimensionarii cât
mai exacte a nivelului cheltuielilor bugetare generate de proiectele care se doresc a fi realizate cu
nivelul veniturilor care pot fi incasate în perioada la care se refera programul bugetar.
Principalele surse de constituire a veniturilor bugetare destinate finantarii cheltuielilor
bugetare generate de realizarea proiectelor aprobate sunt
1. o cota procentuala din venitul național brut al fiecarui SM
Principiul care sta la baza calcularii contributiei SM este cel al solidaritatii și capacitatii
de plata.
Este de menționat ca prevederile Tratatului privind funcționarea UE permit anumite
ajustari dacă se constata ca aplicarea cotei procentuale așa cum a fost stabilită la nivelul UE ar duce
la o impovarare excesiva a unui SM aflat intr o anumita stare de dificultate bugetara determinata de
cauze obiective(calamitati naturale, pandemii,etc)
2. resursele proprii formate din taxele vamale aplicate la valoarea produselor importate din
State ,altele decât cele care apartin Uniunii Europene/
3. o cota procentuala din Taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) armonizata ,perceputa din derularea
activitatii comerciale proprie a fiecarui SM al UE
4. impozitul pe venit plătit de către personalul institutiilor europene
5. contributia Statelor, altele decât cele membre ale UE la realizarea anumitor programe comune.
6. sume provenite din amenzile aplicate utilizatorilor de fonduri europene nerambursabile care nu
au respectat prevederile legale în aceasta materie.

Bugetul anual astfel fundamentat pe baza principiilor bugetare generale și aprobat de

către cele doua foruri legislatoare,CUE și PE se inscrie intrun document program de cheltuieli pe
termen lung numit Cadru Financiar (CF) care de regula este dimensionat pentru o perioada de 7 ani.
Comisia Europeana împreuna cu SM răspund de utilizarea în condiții legale a
prevederilor bugetare.asa cum acestea au fost aprobate.
Raspunderea comuna a CE și a SM este determinata de faptul ca SM utilizeaza cca
70 % din buget pentru realizarea programelor aprobate .
Se mentioneaza însă faptul ca pe parcursul anului bugetar la care se refera programul
se pot aproba de către cele doua institutii, CUE și PE modificari ale prevederilor initiale, modificari
determinate de aparitia unor condiții sau evenimente ,altele decât cele avute în vedere la proiectarea
bugetara.
Procedura de aprobare a rectificarii bugetare este aceiași cu cea de aprobare a
bugetului.
La incheierea anului bugetar CE intocmeste Contul de execuție bugetara în care se
inscriu toate operatiunile efectuate pe parcursul acestei perioade prin raportare la operatiunile
inscrise în programul aprobat la începutul acesteia.
Modul de efectuare a operatiunilor pe parcursul perioadei bugetare inscrise în Contul
de execuție bugetara este controlat de către Curtea Europeana de Audit care împreuna cu Comisia
de control bugetar din PE propun descarcarea de gestiune .
Descarcarea de gestiune se defineste ca fiind atestarea data de către o autoritate
abilitata în acest sens , ca toate operatiunile derulate pe o anumita perioada inscrise în documente
oficiale au fost reale,legale ,oportune și au îndeplinit conditiile de economicitate și eficiența în faza
de programare precum și de eficacitate în faza de efectivitate.
Constatarile Curții Europene de Audit avizate de către Comisia de Control Bugetar din PE sunt
supuse aprobarii plenului PE și, în funcție de natura acestora se aproba descarcarea de gestiune sau
în cazul constatarii unor abateri se transmit structurilor cu atributii în stabilirea de raspunderi,
materiale sau penale după caz.
Principala institutie cu atributii în investigarea cazurilor de nerespectare a prevederilor
legale privind modul de utilizare a fondurilor europene este OLAF – Oficiul European de Lupta
Antifrauda .
Atribuțiile OLAF constau în detectarea,investigarea și stoparea utilizarii frauduloase a bugetului
UE. Precum și actele de coruptie din cadrul institutiilor europene.

X X

Pentru anul 2020 bugetul Uniunii Europene a fost dimensionat astfel

ANGAJAMENTE........172,5 miliarde euro

PLATI ......................... 155,4 miliarde eoro.

Angajamentele în suma de 172,5 miliarde euro reprezintă limita maxima până la care se pot
contracta cheltuieli în perioada de programare.
Platile în suma de 155,4 miliarde reprezintă limita maxima a cheltuielilor care se pot realiza în
perioada programata fără a genera deficit.
 Pentru perioada de programare 2021 2027, consiliul Europran a stabilit un buget de
1824,3 miliarde euro compus din cadrul financiar multianual de 1074,3 miliarde euro la care se
adauga un program extraordinar de redresare de 750 miliarde euro cunoscut sub denumirea de
NEXT GENERATION UE destinat în special, refacerii economice deteriorate de efectele pandemiei
COVID-19.