94 ReSita 66

innaintea Camerei
Cuvintare tinutä in
gedinta Camerei de
+ la 14 lulie 1921 +
de

N. IORGA

461,

BlICURE7I
nyografia Cultura Neamului Rominese"
1921
 Resita
innaintea Camerei
Cuvintare tinutà in
gedinta Camerei de
+ la 14 Iu lie 1921 +
de

N. IORGA

_
BUCURETI
Tipografia Cultura Neamului Rominesc"
1921
 MIN illodiillod Cimeni
(Cuvintarea d-lui N. lorga in qedinta
de la 14 lulie a. cl

D. N. Iorga: Domnilor, obice

ful la proiecte de lee de o im-
oortantA cu mult mai mica dealt
importanta aoestui project de
lege era oa totdeaana sd sa aud
girepresintantii deolebilelor gru-
part politice. Dar d-voastrA nu
voitt sit se audit; glasul domnu-
Jul Mania gi al mieu; Noi Ingo!'
act de aoeasta : n ramine BA
apreciem dont congtiinta noes-
trd motivele pentru care ni luati
ouvintul; dar nu vett putea e6
ne impiedeoati sit disoutAm at-
tiool ou artiool in oasul oind
veti Inohide disoutia, gi nu
stiu daoA dv. vett ofetiga vor-
bindu-se de gese ori In loc sit te
volbeasca mai scurt odata. RA-
 - 4

mine Camera ea hotArasoft dael.

Li acordà ouvintul spre a vorbi
Ia discutiunea generald sau la
articole.,
Se pune la vot eererea pentru
inchiderea discutiei generale ti
E e prime0e.
D. Eusebie Popovici, vice-pre-
sedinte al Adunilrii: D. Iorga
are ouvintul.
D. N. Iorga: Oaoratà Carnet%
la articolul 1, pe foaia de hirtie
care o am innainte, WA. rodeo-
tiunea Manta de fostul ministru
ni Industrial gi Comertului ei in
lett se gtiseste redaetiunee ul-
Unlit, care ni se infLitiseazd nouà
spre votare.
In intliul proect este vorba
de ministrul insugi al Industrial
si Comertului, care este autori-
sat, el, ca, cimpreuna ou alte
persoane sau societtiti, sri. con-
stitute o sooletate romaneasog
pentru exploatarea usinelor si
a domeniului ellegitel,, din to-
vgrAgia carom au fest pe urma
excluse, prin project, Huniedos-
ra gi Cugirul. Pe linga aceasta,
in intala.forma, 'male care a fast
 -- b

ehirnbatg, se ex pito A de oe
ministrul Industriei si Comertu-
lui, represintind Statul romin,
s'a amesteoat in aoeast5 afacere
pentru a-i daun oaraoter deosebit
.de oaraoterul din treout. Societe-
tea era obligatA s. infiinteze ei
sit instaleze, dupa indioatiunile $i
controlul Ministeriului de Ritz-
boiu teatime dupA textul 'flume
co fabrioA de arme, muniti-
univ I aga mai departe, ur-
meaza fabrioa speoialA de mate-
riale pantru industria petrolife-
rA, tot dupa indioatiile ministru-
lui Industriei ei Comertului.
Prin urmare, in prima comp-
tie era vorba, nu de o sooietate
gromAneasorty, oi de Statul romin,
care, In dorinta de a avea o fa-
brief( de arme pe teritoriul SgI2,
ei in dorinta de a avea tot oe
este neoesar industriei petrolulul,
pentru aceasta, din aceste motive
bine determinate, intervenia in
existenta sooietAtii atrAine pe
care a gAsit-o pe teritoriul eau,
$i Statul, oi nu o sooietate, era
aoela care lua asupra-s1 mersul
mai departe al acestei Institutii,
 6 --

Ce puneti d-voastrA in feta ?

Puneti in feta od Ministeriul In-
dustriei 1 Comertului ceste au-
terisat att consimta la formarea
unei sooietitti anonime pe acli-
anis, care e cRegitay, iar, in ce
privegle fabrica de arme, ea
dispare, eelelalte indatoriri ale
fabrioil fiind trecute la ua a rti-
col pus, pur gi simplu de formg,
oeya mai departe,
Iatre o conoeptie sl alaltA es' e
o foarte mare deosebire, gi a-
nume deosebirea este in favoa-
rea fostuiui ministru al Indus-
trial si Comertului gi In def a-
voarea aceluia care schlmbd au
destivirs're caracterul legit. (A-
plause din parte," Federalist)
S'4 iata de oe. Itt intMa forma,
este un prinoipla care se poate
desvolte, iar in cealalta forma
nu este nimic dealt patronarea
do Stat, care se umilegte, coon-
simtind gi gas'stind, numai, ei
streourindu-se, flinch% de gi
numai clonsimteD §i easistity,
deleela patra bieti deft gett in
Consilial de administratie. Iat
de cr, in aceastalaita concep-
 - 7

Thine, Statul, umilit, nu lade-

plinegte chemarea pe care putea
s'o indeplineascA diva concep-
Va de la inoeput.
Domnilor, noi am venit aoolo,
in Banat, tárziu, mai tdrziu de-
cit doriam noi ; am gilsit multe
luoruri care se schlmbaserA oi
care, deed cram acolo de la In-
ceput, evident oA nu s'ar fi !whim-
bat. Am gfisit nook) gi o foarte
puterniod sooietate.
S'au ridioat de aioi, de la tri-
bune Camerel, imnuri pentru
sooietatea gRegitay, o sooietate
din cele mai puternice din Eu-
ropa. In expunerea de motive
se aratA care este valoarea pe
toate terenurile a aoestei Bode-
tali, gi fn stoma privittl ni-
-meni nu are nimio de zis. vi-
dent, o societate foarte puter-
flied, avfnd la dispositta sa u-
sine, care shit nrintre cele mai
fnsemnate din Europe, conduse
do tehnioiani de cea mai mare
valoare, earl ei, gi astazi, con-
duo. Puteti a II puneti zeoe
xonsilii de administratie pi ou
 s

toti politicianii din Tara Remit-

neascit ; acolo ei conduc oi vor
conduce, duel datina lor si dupa
interesele lor, ca focal nationali
ai Statului ungar. (Aplause pre-
lungite din partea minoritAtii.)
Cine erau proprietarli acestei
mine ?
Ultati-va numal in ce termini
naivi este redactat art, 1, care !a
sit aces stA societatea proprieta-
rilor,, tar cexploatarea, trace la
societatea arcia-1 econsimte3 5 t
pe ling? care existA Statul romin.
cMinistrul Industriei oi Co-
mertului este autorisat ca, im-
preen? ou alto persoane sau so-
ciet6ti, sA constitute o societate
romlineascA pentru exploatarea
usinelor si doweniulut RF ta,
proprietatea ocfat1i austro-
ungare privileglata ale drumu-
rilor de liar ale Statului,*
Chiar forma Brag din ce
mind, au aceste doug gri soli de
gramatia, a ielit articolul, (A-
plause din partea minoritAtilj
Ei 1-au Mut. Intäia oara &In-
tern chemati sã votAm o lege
care este flout? de interesati, si
aoesti interesati nu apartin mA-
car natiunii noastre. (Aplause
din partea minoritätti.)
Ce putqm noi face fatä de a-
ceasta ? IntAiu trebuie s rAs-
pund la o altA fntrebare : ce
represintA din punctul de vedere
national usinele de la Resita ?
0 spun ei singuri: cproprieta-
tea societatii austro-ungare pri-
vilegiatA ale drumurilor de tier
ale Statululp. Ati inteles. Prin
urmare insemneazd o societate
austro-ungarA, societate austro-
ungarà care, ou personalul teh-
nic care existA Qi scum, a aju-
tat esential rAzboiul impotriva
noastrA, cu directorul ei si ou
toti ceilalti. (Aplause prelungite
din partea minoritAtil.)
Se va zice : capitalul trances
o dedesupt. S'au cerut probele
cd acest capital este trances.
Dar s admit oà acest capital
este frances, d sti mi se dea
voie, fn loc de argument, sA a-
duo o comparatie. SA presupu-
nem cA, pe teritoriul alsacian,
Statul trances ar fi gásit usine,
care ar fi servit Germanilor in
 10 -

räzboiul pe cars I-au purtat

contra Franoiet. (Aplause din
partea minorItAtil.) La regula-
rea de s000teli s'ar fi zia : da,
direotorul este German, Franta
1-ar fi mentinut ; personalul teh-
nio este german, Franta I-ar fi
mentinut, fiindoll a deolarat oä
are cele mai bune sentimente
pentru natiunea franoesti, pen-
tru viitoarele rAzboaie. posIbile,
aio natiunii franoese. Iar, in oe
priveste capitalul, s'ar fi zis: este
un capital italian sau mafiosi).
Daott oredeti dv. ott Statul fran-
ces s'ar fi lAsat prins de remade
momenta a presupusului capi-
tal, nedovedit, italian sau ame-
rican.,.
Dar sA zicem oA inteadevAr
capitalul acesta este trances. In
Franta orioine reounoaste data
elemente: un suflet al natiunii
care nu este in capitalul aven-
turler co colindà lumea, i un
capital aventurier franoes, care
nu este in sufletul natiunii fran-
case, (Aplause prelungite d i n
partea minoritff tii,)
Cu aoeasta credo oineva: ou
 = 11

oresupusul capital frames, cu

Cone de Administratie in
care s'au prins o multime de
persoane pe care sa-mi dea
voie, ca un omagiu adus inteli-
gentei lor, sA nu le cred naive
ce poartti o etampill foarte evi-
dentd, arätindu-se in ace1a0
limp i locul innalt pe care-I
lamp/ in ierarhia partidului lor,
orede cineva od declaratiunea
d-lui Veith, un eminent specia-
list, pe care nu 1-as stima dead
ar ulta treoutul i deed a'ar pre-
face in fabrioant de arme al
Statului romin in contra Unga-
riei, odreia.i ape line inima sa,
orede oineva od, au luorurile a-
cestea, a isprävit total ou tre-
outul I{e§itei ? Puneti un trico-
lor mare acolo. In umbra tri-
colorului In cope exploatarea
consacratli intereselor, azi eco-
nomice, mine militare, ale Ste-
tului romin... SA-mi deli vole,
d-lor, el nu admit adenoid nai-
vitate, !nod odatd din respect
pentru inteligenta acelora earl
aduc astfel de argumente.
$i, d-lor, aduc un cam. Arum
 - 12 -
citeva sAptAmini la Tirgu.Jiiului,
find vorba de o visitti a Ligei
Culturale la Petroeani, a venit
o delegatie ou o invitatie pe carp
am refusat sit o primes.. De ce?
Era oompus, d-lor, din doi funs-
tionari romini, din preotul de
la Petroeani, pe oare-1 ounoso
foarte bine, de mull, dial era un
Romin viteaz hied de pe tim-
pul dud o asemenea atitudine
nu era o reolamA electoralA, ei
din direotorul minelor, care a
inceroat sl-mi vorbeascti in fran-
tuzeste, iar en de la inceput si
pAnA la sfir$it i-am vorbit, dup
dreptul mien de a-i vorbi si o
bligatia lui de a mil. asoulta,
nemte$te. Direotorul de la Pe-
tro$ani era evident stlipinul ce-
lorlalti, $1, oind am Watt figura
umilA a oamenilor no$tri $1 am
asoultat cuvintele direotorului,
d am apreoiat tonul in care
vorbia el, am inteles cA, paste
tricolorul, care ar filfii pe f(e-
care casd din Petroeani, duhul .
ungureso sidpIneute acolo, atita
vreme cit oamenit Ungariei se
 "

- 13 -
vor ghi stapini aoolo, (Aplauses
pe banoile minoritAtii.)
D. V. Slciveseu : 1mi dati vole,
d-le Iorga,
D. N. lorga :Nu am nimic eu
d-ta. (Intreruperi pe bancile
majorit6 tii.)
D. C. Renea : Elti neruginat,
d-le Slaveseu.
D. Al. Otetelwanu : De ee
insuIti, d-le Renea ?
D. N. Iorga : Nu ai, d-le SIA-
vesou, nick) cAdere sa te ames-
teoi, si de aoeia cer d-lui prese-
dinte sàti Interzica a intrerupe
cuvintarea mea.
D. C. Davila: D. Mill a intro-
' rupt pe d. presedinte al Consi-
liului, d le Iorga ?
D. N. Iorga : Niel d-ta nu ai
nick) cadere.
D. C. Davila : Dar Mita avert
cadere ?
D. T. Forget: Nu ma priveste.
Dar, in effect, vorbiti.
D, V. Släveseu : D-le Jorge,
dacti ma asoultati, era mai bine.
Volam sa spun ea atft e de tide-
viirat oe afirmati, !nett voiam
compleotEz ea aoel preot Qi cei
 -14 -
doi delegati earl au vorbit out
d-voastrA erau membri ai par-
lidului liberal din Petrosani.
D. N. lorga : Am auzit, si nu
ma priveste.
D-lor, continuu. Ftecare este
liber sA strecoare Inteo disuutie
frA interes o Intrerupere cut in-
tents, Q i este liber sä strecoare
fn &Fowl unei diseutli care ar
putea sit aiba un interes o In-
trerupere fara niciun inters
Prin urmare, d-lor, revenind,
S tatul romin putea s se insta-
leze acolo la Resits, I.i privinta
mijioacelor cum putea sit se in-
atomize slut multe de zis, dar in
niclun cas Statul romin nu tre-

spun pentru toatA lumea ,

b ale silt se instaleze, nioi la Re-
tinta, nioi alurea si aceasta o
aoea formA perlculoasa, pentru
supt
viitorul nostru care este actiunea
personatid, de grupare sau de
partid. in privinta aceasta vino-
-va tli nu slut numai aloes: vino-
vela slut, eel putin de dougzeci
de ani, pretutindeni In vista
noastrA pollt1o. Luati consult--
ile de administrant ale tuturor
 15

soo1et6tilor. Vttr. vedea cd Ont.

societati liberate, sooiettiti con-
servatoare, el partidele, car e
gi-au disputat singurul luoru pe
care aveau dreptul el Il dis-
pute, adeo6 Guvernul terii, cd
partidele s'au amestecat pentru a
cigtiga noel domeniu economic
care trebuie ell fie al natiei In-
tregi ei numai al natiei intregi.
(Aplause prelungite in rindurne
minoritt tit.)
Domnitor, Ardealul nu a fost
deerobit In actul al candies prin
armele romine, ci a fast desrobit
prin vointa cettiteniior st1i, dar
nu e mai putin adevarat nä in
primul act al rdsboiului Purina
Ardealului b'd umplut adinc cu
singele oats 5lior nogtri. (Aplause
pa bindle mInorit6tti.)
Ei nu a'au Mut I t nu au perit
acolo pentru ea unii gi altii eft
considere economist Ardealului
oa un teren in care sä se pia-.
seze actiunile guvernantilor do
ieri gi ale color de astilzi. (A-
plause prelungite in rindurile
minoritt tii.)
A mealtime posesiurea Ardca°
 16 -

Iului supt toate raporturile pen-

tru poporul mein, ler nu pen-
tru parasitii sal, este datoria
oriogrut patriot. (Aplause pe
b5nci1e minoritatii.)
Dar eu rog pa oricine ames-
tea fn domeniul economic in-
teresele de partid sa se gin-
deasca la un exemplu istoric,
eribil.
La 1871, Germania, Imperiul
restaurat, s'a asezat pe base
sanatoase, fntr'un limp ofnd
viata economioa nu napadise in
organisatiile de partid, nu se a-
servise Statul german porniri-
lor cuceritoare ale capitalului
Intrupat inteanul sau altul, fn.
tr'o grupare sau alta.
Au trecut ()neva decenii. Li
1914, in Julie, d. Joan BrAtianu
ma intreba ce cred despre re-
sultatul ultim al razboialui. $i,
domnilor, i-am rampuns: resulta-
tul ultim va fi eel pe care-I a-
rata sanatatea morala a popo-
rului german. Poporul german
idealist a cistigat pe 1871 ; vo'
porul german in vfnatoare de
,plasdri avantsgloaee a capitalu-
 - -
17

rilor, poporul german in care

Cesare grupare, fiecare individ
cauta sa intrebuinteze Statul
ca sa. se foloseasca pentru late-
resale sale materiale, a dat pe
1919. (Aplause pe banolle mine-
ritatei).
5i s'a vazut tweet from : (find
Statul german a fost la pamint
(d. Papacostea ride.)
Vi se pare ridlool, domnule...
D. Taiga loanid : Popescu.
D. N. Iorga...D colonic Popesou.
Este liber ea se recomande fie-
tiara oi cu numele sau, si cu in-
eIigena se, ei cu edueatia se.
<Nplause e banolle minoritatii,
zgomot, protestari, murmure os-
tentative pe banoile majoritatii
pentru a impiedeca pe orator sa
vorbeasoa.)
Domnule presedinte. ce este
aceasta, Camera, sau ce este
alta ? Tolerati dv. aceasta ?
D. P. Papacostea : La mine
Vati adresat, domnule Iorga ?
D. N. Iorga : Da, la d-ta.
D. P. Papacostea : N'am ris
de ce spuneti dv.
N. Iorga: Erai intr'o veoina-
 - 18
tate care iti putea da destule
subiecte de ris fara sa ai De-
vote s te uiti la mine.
Domnule presedinte, felul -um
se desvolta discutiunea areasta
In Camera va aervi tindva ca un
do3utnent, ca sit crate in ce hal
de injosire a duns tweet Parla-
ment. (A plause urclungita Pc
bancile opositiei.) (Majoritatea
mormAie in con spra a acoperi
cuvintele orittorului.)
Auziti, domnule presedinte, ur-
letele acestea! (Zgomot, tumult.)
0 voce : ...conferinta (au se
aude.)
D. N. Iorga : Conferintele,
datla le-si fi asoultat, ai avea
mai multA intelegere dealt fiesta
pe care o dovedesti. (Aplause
pe bAncile minoritatii.)
Si, domnilor, in 1918, and a
fost sit se vinda averea Statului
german, s'au presintat pentru ft
o cumpa'ra in conditiuni ieftene
acei earl erau obisnuiti ou un
sistem pe care 1au practicat si
dar pe care nimeni nu 1.a
practioat atit de despretuitor
pentru opinia pubIol BAIA tonsil.
 19

ea dv. (Aplause prelungite pe

bAnoile minoritAtii, coral de
murmure se inteteote pe handle
majoritätii.) (Protestari pe ban-
cile minoritAtii, In contra atitu-
dinii maloritAtii.)
Va vent vremea cind se va
tidies din natia aceasta, pentru
a trage foloase din toate jert-
fele ei, un Hugo Stinnes WA
geniu, pe care-I puteti gAsi foarte
usor intro indrAznetil d-voastrA.
(Aplause pe bAncile minoritAtii;
coral do murmure intensificat
pe bAncile msjoritAtil.)
Urlati ! Este singurul fel in
care puteti ad vã facet! auziti !
Dar noi, earl am cAutat sit fa-
cern din Statul romin an tem-
plu, avem dreptul sA vA spu-
nem au tot despretul nostru :
afarA ! afard ! earl vinzAtorii
din templu ! (Aplause indelung
prelungite, strigAte repetate do
bravo pe bAnoile reinoritAtii.
Ilaritate pe bAnoile majoritAti1.)
Voci : Schuller ! Rusine ! Pa-
tronul lui Veith !