Membranele biologice reprezintă ansambluri de polimeri, dispuşi într-o manieră

ordonată, aşezate cu unele excepţii (faze specifice ale dezvoltării embrionare) la

periferia unor componente celulare sau a celulei în ansamblu. Astfel spus membrana
este formată dintr-un bistrat lipidic a căror parte hidrofobă este orientată în interior,
iar cea hidrofilă la exterior. Între stratul de lipide se află proteine integrale care
formează canale ionice. La exteriorul stratului dublulipidic se află proteine libere ce
au funcţia de receptori. Iar la exterior este glicocalixul. În repaus membrana celulei
este permiabilă doar pentru cationi, şi anume cationii de K+. Dacă asupra membranei
acţionează un excitant atunci membrana se excită, dacă răspunde la acţiunea
excitantului. Această capacitate este caracteristică numai pentru ţesuturile
excitabile:

1. Ţesutul muscular
2. Ţesutul nervos
3. Ţesutul glandular

Funcţiile esenţiale ale membranelor se rezumă la: