-

a defect elor conge nitale) , ecocardiografia

1
ecocardiografia Doppler ( eva uare
le asimp t0 _
bidimensional~, angiografi!c_et~~ cateva zile (sapta mani); forme
Evolut1a este scun.a, · · It
. x paAna la un an sau ch1ar ma1 mu •
matice evo1ueaza u. d ,.... • 1...
prognosticul este grav. rea repro uu._~1e_1, a aturi
Profilaxia. Se irnpun e respec tarea ~i urman
x - de indepa rtare din efectiv a reprod ucaton lor care
.
de aphcarea masun1or
. d·..-· d
transmit anomalia.
A

e mt~e-
Alte masuri se refera la asigurarea celor ma1 ~une con. 1~11
e, pe aceas ta cale ev1tan du-se 1n-
tinere ~i alimentatie a fernel_elor. g~nt Fig. 4.40. Arcul aortic persistent determina megaesofag la caine
. . . . . u u . .
terventia factorilor teratogem ammtit1.
exclus1 v chirurg rcal ~1 neces1 ta dotan ~1 (piese originale din colectia Lucian Ionita, FMV Bucur e~i)
Tratam entul curativ este
nator meta~
aparatura sofisticata pentru interventia pe cord .des~his, a~ema 4.3.1 3. $untu rile cong enita le porto -cave la caine
la om ~i presup une criotera p1e, circula t1e extrac orporala
dologiei aplicata
alii con-
etc. l ~untu rile (anast omoze le) porto- sistem ice la caine sunt anom
Terapia conservatoare impun e realizarea unui manag ement medica genita le sau ca~ig ate (ca de exemp lu in ciroza hepat ica) ale sistem ului
al insuficientei cardiace congestive ~i tratare a aritmii lor. vascula~ venos,_ conse cuti~ caror~ sange le portal , in loc sa se distrib uie prin
Optiunile pot include chirurgie paleativa ~i corectiva. c~leu tre, ramun ale vene1 porte rn ficat, se varsa direct
in circula tia siste-
prin
Operatiile paleative vizeaza imbun atatire a circulatiei pulmo nare m,ca.
fara corect area malfor matiilo r intra-
crea-rea unei fistule aorto-pulmonare, !n prez~~t,. origine ~ $Untu rilor hepati ce porto- sistem ice poate
fi con-
circulatie .
cardiace. Aceste operatii sunt relativ simple, se realizeaza fara exper ti canine a fi, fara indoia la,
amelioreaza apreci abil circula tia pulmo nara, diminu eaza srderata _?e un11. d~ntre ce1 mai impor tanti
extracorporeala, de natura genetrca, dar nu a fost identif icat inca in ce mod.
ia corect oare
cianoza, insa au efect temporar, ele trebuie urmat e de operat indife rent
radicala. u ~ulbur arile geneti ce la caini se pot raspan di relativ rapid,
purtat or. Caine le este un anima l foarte apre-
d_aca anrma lul este afe~ t sau
rtame nt $i aptitu dini fiind folosit pe scara
4.3.12 . Persis tenta arculu i aortic drept c,at upentru confor mape, compo mas-
ucere. Acest lucru este valabi l mai ales in cazul
larga _Pentru reprod
l vietii sale de re-
. Este un defect congenital intalni t la vitel ~i d~ine, care consta
in cululu i care ~oate produ c~ sute de desce ndenti in timpu
perit, apoi tre-
ex,stenta unui arc aortic care inconj oara esofagul, ca un veritab il inel vas- pr~d~ce~e. _D~n _cauz~ ~ne1 astfel de condit ii el poate fi desco
a contro la si a
c~lar, ce c~mprima esofagul $( traheea. Semnele clinice apar
dupa na~tere b~re_mstitu rta J' pu~a- ~n aplica re o strate gie de lucru pentru
·
iana, sub forma de e rmma ~ceasta pos1b1htate de transm itere.
~, constau 1n s~mne gr~ve: d1spnee $i disfagie esofag 5 sau
m~gaeso~ag, pnn regurg1tare de contin ut pe nari si
,
gura
,
slabire si
,
moartea rinichi ) !.niele P~,:tal e~e f<:>arte ~og~t in am_,oniac (sinte tizat in intest in o-
animalulw. 1 rece rrect rn c1rcula t1a srstem ica, determ inand boala hepat
:,
cere bra 1a.
st vehicu larea in
... Fig. 4.39. Persistenta arcului aortic drept circul lunta rea i"a~ial a a si emul~ i port-h epatic favoriz eaza
c~re ~ra~gulea~a esofagul (piesa originala
din coleq,a Lucian Ionita, FMV Bucure~ti) ~~eri ; ~:1Tt: ~i~r;: t~tn~ ~:aii. r~~~~ u~:~~ f!~~i~ T~~:~0';1au~i
:eu 1;:1!~~~{:;
Diagnosticul se suspic ioneaz a pe baza
·tor proces e drstrof ice genera lizate,
v, _a a a organ elor afecta te este mai
cu
mare
atat mai
(cord,
grave
rinichi
cu
'creier
cat
etc)
impor tanta
Conca
un proces degen erativ caract e;iz~t clini~
d~telo~ anamn etice $i a semne lor cli- ";~~en~, ficatul $i rin_ichiul sufera
iroliti~ '7;~d: ~ a~oc~aie, c~m ar ~ hipovo lemie ~i dezec
exame n ra- hilibru l hidroe lec-
diologic, cu sau fara tranzit baritat. nrce ~, se precizeaza prin raspun zand prin hipert rofie ~i dilatat ie. La
. su era unqro nal,
406 407
 moniacul aqioneaza ca un toxic alcai·
nivelul sistemului nerv?s centra1' ~mate prin accese de excita 1
bilitate. ~
determinand semne evidelnte, expp~c evidentiaza o ascita
Leziunl. Examenu necro ~i un edem al re, Un procent rldlcat din anlmalele afectate prezinta o intole
anestezlce s~u tranchlllzante, ~i se va recupera greu dupa
produse. Ch1ar ~I preparatele anticonvulsive foloslte pentr
ran~ la
utilizarea acestor
•
giunilor decl!ve. . aeste la nivelul ficatului: acesta este _subi~partit zele pot fi potential periculoase. u a controla cri-
o lez1une important t aproape complet sepa rate, prm ex1stenta
in dou~ mase distincte de.t~~h idere a in vena cava cauda Aproximativ 75% din animalele afectate vor avea simpt
la, atat a venei ome diges-
unui sinus venos fo~a t pn~ tive, inclusiv sisteme de apetit scazut, ascita varsaturi
enterice comune. Vena cava caudala este , I hipersalivat , ieI dia-
gastro-lienale cat ~1 a vene1 mez ree, apetit deranjat ocazional sau fenomene de pica (man
anca hartie, etc.).
semnificativ ingro~~- . . ari au aspect fetal (cortic Simptomele sistemului urinar pot include poliurie, polidipsie,
ala redusa $i Pre- tulburari
cardiorespiratorit ?i semne de excitatie nervoasa (atax J
Rini~ii, die ~m~:~~n~qi~nal), exprima o densificar~ ie, amauroza, crize
a parenchi- epileptiforme). In majoritatea cazurilor de derivatie
zenta unor ms~ e e f ta bo elata si o capsula ingro~ata. porto -sistemica, la
V
animalele afectate se vor forma calculi de acid uric sau
urat de amoniu. Nu
m 1!
mului ~Seie~idregen~::a~:~~~u~i $i alte organe: la splina
.• aspect de staza se vor forma pietre in vezica urinara, dar acestea vor putea
fi observate pe 1
cronica stomac si duoden cu pereti mgro~ati.. parul din jurul preputului sau vulvei.
Clinic. Mult timp boala evolueaza cu semne necara~enst1~e . . , La examenul fizic al abdomenului se inregistreaza sensi
! m Sp:~ bilitate locala
cial de ordin digestiv: voma intermitenta, abatere, anore ?i semne de ascita.
x1e, slabire, stan
diareice trecatoare, meteorism post-prandial. ___ _ _ J.:•y.cr,
_ ___ ___ _llSS,er- ,_~iY.eJ~
_.-_ . C .:. • • :, : ·•-- •; ~-- : ' -:• ~ ·.~
.. Ab~or~! Blood F-~~tr ~ U.•~Shunt. ,•....-. -·-
: : : - ~ •· . -::...:• ~, ;-- Vena Cava Vena Cava Vena C;:iva
Heart
Heart

G."llotre,lnf f'", l ,n,,I T1.1c1

Ficat normal $unt extrahepatic $unt intrahepatic

Fig. 4.43. $unturi porto-cave

Fig. 4.41. Sunturi porto-sistemice la caine Diagnosticul. Boala se poa~e suspiciona pe baza semn
Fig. 4.42. $unt la ficat elor clinice $i
(schita dupa Ghergariu, S.) a antecedentelor de ordin clinic. In faze avansate se
(dupa Stephan Glass, 2009) recurge la examen
radiologic $i ecografic. Examenul morfopatologic este edific
ator.
Cei mai multi caini vor fi diagnosticati cu $Unturi porto Rezultate de /aborator. Pentru confirmarea diagnosticu
-sistemice la lui de $Unturi
varsta de un an, dar au fost diagnosticate $i la caini de porto-sistemice, examenele biochimice serice de rutina
opt ani. Animalele efectuate sunt ne-
sunt de obicei pipernicite, deprimate, au probleme de cre$t specifice dar se poate inregistra o scadere a albuminei,
ere in greutate, glicemiei, coles-
$i sunt de obicei caracterizati de proprietarii lor ca terolului $i azotului ureic din sange (BUN). Nivelurile
"s/abi cronici'~ d~ acid uric pot fi
crescute la un numar semnificativ de pacientii afectati.
La cainii afectap evolueaza simptome de comportament, In aproape toate
de la apatie $Unturilor porto-sistemice se va intalni constant o cre$te
la depresie sau pana la semne mai severe de stupoare, re semnificativa a
salivatie, orbire, sau nivelului de acid biliar.
convulsii, iar unele pot sa conduca la coma. Aceste schim
bari de compor- Radiografia. Radiografierea este unul dintre cele mai impo
tament se datoreaza unei acumulari de toxine (in speci rtante me-
al amoniac), care tode de stabilire a unui diagnostic de $Unt porto-siste
afecteaza creierul provocand encefalopatia hepatica. mic, fiind in prezent
Amoniacul este mai singura metoda universal acceptata de confirmare a $Untu
abuvn9ent in ~uxul. de sange al unui caine dupa ce a cons rilor, care permit
umat o masa bo- interventiile chirurgicale majore. Injectarea de un colora
gata m proteme, rnvel ce poate ramane ridicat cateva ore nt radioopac in
dupa aceea.
408
409
 , pe radlografia care va P"
. $untun1e ,t,
ra y) va ind1ca chlrurQical~. . .
spllna (Spleno~~~ ~ntru corecta~ agent rad1ofarmaceut1c (ra~1oiio, 4.4. Bolile pericardului
mite evalua~ 11''-~ra. Plasarea unu b5orbpe prin muc?~sa a _ca~tigat
!
Me<J,ana ficat in col~n pentru~ procedura n~es1t~ ech_1~anient
top) s~~c pen . I nonlnvaziv. Acea distribupa rad1~nuchdu~u1 in Pia,
Pericardul este o cavitate ce ~ptu~~e exterior
cordul, fiind alcatuit din doua foite: foita parietala ce
teren in ~,agn~osticul se bazeaza pe velul ficatulu1. Totu~1, prin llti, vine in contact cu epicardul ~i foita viscerala la exte-
O)StisitOI' ~ar d:ncomparativ cu cea ~e I~ ~~tia exacta a ~untului PentllJ rior.
mani sau ,n ~ 'rocedeu nu s-a identifica · La pericard prezinta importanta pericarditele ~i
I.,zarea acestu 1 P
chirurgicala. • st· I
ltrasunete, diagno ~u neeh'1rurgica1 epan§amentele pericardice.
corecta~,-afie. Pana de _curand, cud~I de fiabil. Odata cu apa~itia ~e
·ior rto-sistem1ce ~ fo5t . ostic pe animale neanestez1ate. In
~ ~u::Sun: exista ~ten~al defidp,,;cipala procedura de diagnostic. Fig. 4.45. Lichid pericardic
ow sta tehnolog1e pare a
preien~ area ._ ~ 4.4.1. Pericarditele

Sunt afeqiuni frecvente la taurine, mai rar intalnite la cabaline,

suine, carnivore ~i pui.
Etiopatogeneza. Pericarditele sunt dependente de prezenta agen-
ii
tilor microbieni ajun~i la acest nivel pe diverse cai: prin metastazare, prin

I propagarea unor procese septice pleuro-pulmonare sau prin insamantarea

Fig. 4.44. $unt porto-cav la caine
(piesa originala din coleqia Lungu Anca, FMV Bucure§l:1)
Evolu\ia este cronica.
Prognosticul este grav, boala fiind incurabila.
cu corpi straini proveniti din retea, esofag sau transtoracic (cordul, prin
curentii bioelectrici rezultati din activitatea cardiaca permanenta, atrag cor-
purile metalice). Agen~i microbieni sunt extrem de diferiti; pasteurele,
salmonele, streptococi, clostridii, coliformi, bacilul tuberculozei, etc. Sunt
predispuse animalele prea tinere cu rezistenta scazuta in conditiile unor
_ erori de intretinere datorate stresului sau chiar consecutiv altor boli precum
guta la pasari sau nefrita azotemica la caine.
Patogenetic, prin insamantarea pericardului direct, prin contiguitate
sau pe cale hematogena se produce un proces inflamator acut ce trece prin
stadiile de congestie ~i exsudatie care induce compresiunea miocardului ~i
instituirea insuficientei cardiace congestive, cu toate consecintele ei.
Leziuni. Se intalnesc leziuni congestive, hemoragice, sero-fibrinoa-
se, sero-hemoragice, purulente sau putride. Forma cronica se exprima prin
leziuni de ingro§are a pericardului (cuirasare conjunctiva), aderente intre
foite precum ~i formatiuni perlate (in tbc). In pericarditele simptomatice se
suprapun leziunile bolilor in cauza.
Se mai intalnesc si leziuni ce denota complicatii ale pericarditelor:
leziuni miocardice, endocardice, pulmonare (edem), focare degenerative
sau metastatice in alte organe, depozite de urati in pericard, tumori etc.
Clinic. Se descriu mai multe forme:

410 411
 x. febra anorexie, polipnee h.
b teaze1 cu , ·& ., ' 'IJ~
rdlta acuta de ~ Iecrane indepartate, c11oza, tahicar .'
.perica raturl ale ancona~lor_, o paus 130-150 dupa proba de et die
gemete, tremu 0 ntrartii/minut in re. rd'.ca., o~l
· 80-11 CO '-)~--~ ra penca I '
(la taunnelta ·e zgomot de rrt:l,.(J~ rumegatoarelor (metalopatie d
iar la a~pe~cardita trau~ati~ ~lele din gospodaria populatiei) s~
~enta chiar $i astaz1 la_ a~:a mult, cu febra re~i~enta $i Qernete~
d:nerala a animalului se d~teno~diaca. In faza exsudat1~a se accentuea I!
9 lpatia superficiala pe ana castata ectazia jugularelor $1 edemul salbei,
~
:mnele clinice; in plus, se con Fig. 4.48. Aspecte lezionale in pericardita traumatica, faza exsudativa

..Pericardita cronica este mai reduse ca frecventa. La astfel de

Fig. 4.46. Edemul salbei
La palpapa superficiala se poate sesiz~ _f'.eamatul pericardic iar la
lpapa profunda se inregistreaza o mare sens1b1htate.
pa La percupe se constata marirea ariei _d~ matitate c~rdi~ca p~ stanga
~i pe dreapta. La ascultatie, in faza cong~s!Iva se cons~ata o mte~s1_ficare a
zgomotelor cardiace, iar in faza exsudat1va ~ocul cardiac este d1minuat in
intensitate. Uneori, aceste zgomote nici nu se mai aud, putandu-se per-
cepe neregulat zgomotul de picatura
sau de balaceala. La punqia peri·
cardului, de cele mai multe ori se ob-
tine un lichid murdar, galbui, cenusiu
sau tulbure cu miros ihoros.
La examenul hematologic se inre·
gistreaza leucocitoza $i neutrofilie.
animale se constata turgescenta jugularelor, lipse~te febra, se inregistreaza
puls venos, mucoase palide, slabire progresiva; la percutie se obtine ma-
titate, la ascultatie zgomotele cardiace sunt estompate iar la punqie se
obtine exsudat.
Diagnosticul se stabile~e u~or pe baza semnelor clinice (zgomot
de frecatura sau de lichid, caracterele lichidului de punqie).
Pentru confirmare se recurge la examen
radiologic, electrocardiografie, ecocardiogra-
fie. Foarte important este diagnosticul dife-
rential fata de pseudopericardita, reticulope-
ritonita, pleurezie. Din punct de vedere etio-
logic este de remarcat evolutia pericarditei
traumatice la bovine, in peste 90% din ca-
zuistica.
Fig. 4.49. Pericardita cronica fibrinoasa
·

Fig. 4.47.Marirea ariei de percutie in pe-

abces mare d " I ricardi~ traumatica complicata cu un
posterioara ~ui:ina·r:dame~eanu 1967): a-matItate; b-hipersonoritate; c- limita

412 413
i\}Zfi®\tif 5
d~ cardiomiopatia ~i pseudo,
·e ~ exclu
·(erell~al trebLJI ., d. ., . Evoluiia este progresiva, animalul sfar?ind prin insuficien~ car-
Diagll()StiCUI d1 . . . insuficienta car iaca ~1/sa~ diaca.
. termin~ pnn Prognosticul este rezervat sau grav in funqie de organul afectat.
pericardita ·..tl• este 1ent~ ~ se ator la distan~.
EvOlut"" ~lul lnflaffi " Tratamentul depinde de boala (lezlunea) primara. Se recomanda
rin metaStazarea .,.~ rezervat sau ?rav, dintre care se deta~eaza Pre, medicatia antiinfeqioasa, stimularea nespecifica ?i corticoterapie.
P Pr09nostfcUI ~ la bOlile pnmare, . administrarea de magneu
PrOfllaJCia• se':e a prestomat:lor P~~rea sarmelor $i a celorlalte 4.4.3. Epan§amentele pericardice neinflamatorii
venirea pot~rii metal ·e1or cu stoara, indlep atenpe sporita la morile de
remaneny,.i t>alotarea
. de pai pe terenun e_
·1 agriCO e,
furajelor) etc. . Denumirea de epan~ament deriva de la fr. epanchement ?i repre-
luare metah~ ~ 1 zinta acumularea de lichide in alte tesuturi sau locuri decat cele obi~nuite
obiecte metaltee
m~dnat (ca surse
rratamen
:i: 'tele simptomat1ce.
justifi~ in pen<::d eh ilui de cost al operatiei, se
ti~ datonui pr )W •
ale organismului. In funqie de natura lichidului acumulat, se descriu doua
entitati: hidropericardul (acumularea de transsudat in pericard) ?i hemo-
~rdita trauma ' re abataJ.
In .,... ·-nditionarea anim~171~r sp_dietetice corespunzatoare $i medi, pericardul (acumularea de sange in pericard).
recomand~ reco tul indude masu_n_1g1eno d antibiotice pe cale generala
Trata":constau in adm1ni~rea ec~m si tratamentul bolii primar~ Hidropericardul
camenroase di ere a organismulu1, pr •
medicapa de su..yn . . Reprezinta acumularea de transsudat in pericard, fiind de regula se-
( tament conservativ). . t pie (antiinflamatoare), terap1a pentru
tra Se mai recomanda co~co ~ra ·a antiaritmica. Pericardul poate fl cundar altor boli.
• rdiace s1 terap1 "l"t · Etiopatogeneza. Principalele cauze care pot genera hidropericard
baterea insufidente1 ca · .,
com . . •nd se evacueaza exsudat·, se fac spa a un cu ser
. . . ,.. ·1- ,, sunt insuficienta cardiaca congestiva, cahexia, unele boli carentiale, dia-
abordat pnn punqie ca tibiotice si fibrmoht1ce m SILU •
fiziologic caldut $i se introduc pe ac an . teza exsudativa a puilor, nitrati, arsen, cupru, cu unele plante toxice etc.
Patogenetic, acumularea de lichid se face in mod progresiv pana la
dopericardita cr~erea treptata a presiunii ve-
4.4.2, Sindromul de pseu
noase rezultand ascita ?i edeme
" . bovine: se aseamana clinic cu pericardita trau-
declive. Asupra cordului poate ac-
E~olu~za mda1 ~lesbo:~avirea organelor 1nvecinate, care pot compresa
matica ~1 depinde e 1m tiona prin compresiune pana la
inducerea fenomenelor de tampo-
cordul. . P . compresiunea exercitata de formatiuni vecine nada cardiaca.
Etiopatogeneza. nn . ., t • ..
. ed' stinale hernia diafragmat1ca a re e1e1, pneumopat11 Leziuni. Se constata coleqia hi-
~ rdului ch(a~h'dmtic·i iatumori 'colortii pericardice, pleurezii etc.) se produce drica a pericardului precum ?i le-
diverse, lju I a I I '-'-)' V • I V • d
staza• venoasa· ce stanJ·en"<+e
9'
funqia digestiva ?I pu monara $1 pro uce
. fi . t d' t 1· ., ziunile bolilor primare.
tamponada (compresiunea) cordului ce _duce la msu 1c1en a 1~s o 1ca a cor-
dului drept, deci staza pe circulapa de mtoarcere spre cord (m toate orga- Fig. 4.50. Hidropericard
nele abdominale)
Clinic. Se intalnesc semne digestive (disfagie), respiratorii (tuse, Clinic. Semnele sunt evidente cand se acumuleaza cantitati mari ?i
dispnee) ~i cardiorespiratorii (turgescenta jugularelor). Se constata puls ve- cand se inregistreaza marirea ariei de percutie cu matitate cardiaca cres-
nos, tahicardie (100-110 batai/minut), empiem pulsatil ~i matitate la percu- cuta; se mai constata turgescenta jugularelor, prezenta pulsului venos
tie. Uneori apar semne generale agravate de compresiunea asupra cordu- retrograd, diminuarea ~ocului ?i a zgomotelor cardiace. Alaturi de acestea,
lui, traduse prin anorexie, lipsa rumegarii, slabire ?i edem, ca in pericardite. se mai inregistreaza edeme declive, ascita, hepatomegalie, dispnee, mu-
. D!agno~cul _se realizeaza pe baza semnelor clinice. Se face diag- coase anemice. Lichidul de punqie este transsudat (reaqia Rivalta nega-
no~c d1feren9al fa~ de pericardita traumatica (140-150 batai/minut si tiva)
~~ .
414 415
 r de stabilit pe baza se,:nnelor clinice
-
. ostfcul este u~ ·ta~i zgomotelor cardrace) a lichid f111~ chiul neted $i eel strlat, caracterizat prin aspectul de retea musculara
plexi-
Drd•~~ diminuarea lntens~narea radiologica $i ecografica se lJ lli ~ forma; elementele musculare inserate pe lnelele fibroas e constituie sche-
tate ~ ,a ~dat ) iar la exam, Ob~, l~r
letul cardiac $i pot fi fibre atriale $1 fibre ventriculare. In tesutu l muscu
puncre (de~ichid pencardiC, l( re celei a. boliil( primare. este prezent sistemul excitoconducator, responsabil de producerea
arrt-
imagine semanotoa
Evol~a este a . e de cauza pnmara. . . miilor.
. .,
prognostfcul depmd da derivativele: ed. d1uretIce, purgative Activitatea cardiaca continu a este in mare parte respon sab1la de
Se recoma n +-' d' ' Ve .
rratament. . . completeaza cu m rca~,a car rotonica ~I. lij,~ suferintele primare sau secundare ale miocardului.
. .
seqie, punqie pencard1ca, se Ca afeqiuni se discuta de miocardite/miocardoze, hipertrofie $1 dtla-
n~i
suspnere. tatie, iar in ultimul deceniu, in patologia miocardului au aparut 9ate
necun oscuta ) exprr-
despre cardiomiopatii, de regula idiopatice (cu etiologie
Hemopericardul mate clinic diferit dar cu predispozitie genetica sau eredopatologica .
• ..x !area de sange in pericard, fiind un accident ~
Reprez1ni.e1 acumu 4.5.1. Miocardite/miocardoze
intalnit la_animale. eza Cel mai adesea sangele se acumu·leaza in ul'flla
Etiopatogen · za la nivelul cordulur· asupra manlor vase sa
ce arnonea Nu se poate face o delimitare neta intre evolutia unui proces mio-
• . ua mio-
traumatisme1or . ~ rt •
re se pot rupe rn urma .unor e,o un... .1a anrmale care
'"Y cardic inflamator sau degenerativ, deoarece de ex., chiar in cazul cand
e ca , de$i infiltratiile limfo-
vaseIor coronar 1 1 cardul devine sediul unor procese inflamatorii septice
prezinta anevrisme ale aortei, in cazul tumorr or sau a stan or de hemofilie sunt $i
histiocitare atesta caracterul de miocardita, leziunile degenerative
sau diateza hemoragica. atolog ic cat $i
Fiind localizate la cord, hemoragiile ele prezente (miocardoza) atat din punct de vedere morfop
mio-
care se produc sunt mortale, boala evolua clinic; acest aspect da posibilitatea folosirii termenului de miocardita/
supraacut sub forma sincopala; sunt si caz~ cardoza, dar este unanim acceptat de toti termenul de miocardita.
(mult mai rare) cand hemoragiile ~unt ~n Etiopatogeneza. Miocardita acuta apare secundar, in cursul diferi-
cor-
raJ telor boli: in hepatoza dietetica sau in microangiopatia dietetica (boa/a
mi~ _impo~nta $i ~e ~ot resoarbe e), in carent e tocofe rolsele nice la
urmarr, sau rn alte s1tuat11 se infecteaza . dului muriform=Mullbery heart diseas
predis pozitiilor legate de condit iile
pore, vitei, miei sau manji etc., pe fondul
evolueaza ca pericardite septice, greu / mio-
deficitare de hranire ~i intrepnere $i favorizate de starile de stres·

.
diferentiat de pericardita traumatica. e hid;oe lec-
carditele se mai asociaza cu anemiile, uremia, dezech ilibrele
Fig. 4.51. Lichid pericard ic serosan guinolent ), micoze (as-
trolit!ce, diabe~ul, pericarditele, unele parazitoze (dirofilarioza

f
perg1loza), bolt de organ (enterite, boli hepatice, renale, pulmonare).
Clinic. Semnele constau in anemierea brusca a mucoaselor ar' d
~a~tate .cardiaca este marita iar intensitatea zgomotelor cardia'ce iaste
ee
d1minuata.
supraa!:~ostic. Bo~la ~e ~r ~iagnosticata clinic pentru ca evolueaza
nivelul pericar:~~enu rad1olog1c $1ecografic se obtine imagine de lichid la
Tratament. Se administreaza a rh • .
se poate recurge la intervenpa chirurgi~I~. emorag1ce $1 antibiotice; uneori

4.5. Bolile miocardului Mulbery heart disease

Miocardul repre · fol( masa muse I • . . Mio~rdita_cronica poate fi urmarea celei acute sau a evolutiei lente
fibre .zini.a
musculare cu stnapuni, reprezenta~~r~ t co~d_ulur, fitnd constituit din
orma rntermediara intre muc-
a uno: sta~, to~rce, a a~emiilor cronice sau a unor procese de scleroz
a a miocardului de catre tesutul conjunctiv.
a
1 urmata de rnvaz,a treptat
416
417
 entilor incrimlnatl se perturb~
. urma agresiunll .~~talarea fenomenelor degenera~~-
Pato9enetic, ,n rdulul oda~ cu ' fer! caracterul complex de ins Vi Dlagnostlcul clinic se precizeaza pe baza instituirli sincopei sau
ti ei nutri~a mlocai fl1trative (ce con ·stemului excitoconducator tractu~
mortll subite In formele supraacute; In celelalte forme se tine cont de simp-
ga1,a ~ ~ n xr1 ale s1 'fi ., · d u~ tomatologia bolli prlmare dublate de prezenta aritmillor ~i a semnelor de
i so~te de prv,.--- m $1 altera al apar modi ,can e automati --:
~en~ card~), P~n aritmii; a~I, mtractilitate miocardica, dismeta~~ insuficlenta cardiaca congestiva. Examinarea electrocardiografica indica
1" pn . tate $I con "Ill! prezenta aritmiilor.
excitabili . • eraloze etc. ., . . Se face un diagnostic diferential care sa excluda pericardita, endo-
(cetozai, d1smin te fi norm~I ~au mant in Volu
Pf
Leziun1, cordul ben-deschisa (tigrat sau mannerIll,
flasc, de cul~~e ga sau cu veritabile focare supurativat)
cardita, hipertrofia sau dilatatia cardiaca, unele cardiomiopatii etc.
Evolu~ia depinde de boala primara.
Prognosticul este grav pentru toate speciile.
cu hemoragn d1fuze e, Profilaxia consta in corectarea aspectelor nutritionale, ?i precoci-
. d tigrat sau marmorat tatea diagnosticului $i tratamentului antistres in afeqiunile primare (orga-
Fig. 4.
53. Leziunl de cor
nopatii).
. . degenerative ?i inflamatorii. In rni Tratament. Se impune repaus, asigurarea conditiilor zooigienice
t.a 1ez1uni • ., t t" o.
Microscopic se consta cardita cronica se cons ~ a cr~~ter~ corespunzatoare, alimentatie dietetica $i tratarea bolii primare. La acestea
iminuarea volumulu1 cardiac· n. se adauga medicatia cardiotonica ?i antiaritmica, tonice de su~inere ?i
sau d d I t " ,,.. ' !'I: stimulare nespecifica.
7
suprafa!a miocar u es e evr~t" da.
torita fa~iilor de tesut ~onJ~~ctIv sau
are sub forma unor c1catnc1 circurn. 4.5.2. Hipertrofia cardiaca
ap . I ·
sense. se ma1· •int·1 a nesc ?I .ez1uni de
calcificare sau ~brozare_ a ~1oc~rdului, Hipertrofia cardiaca reprezinta un fenomen compensator tradus prin
la cabaline, bovine, porcine ?I ovme, cre~terea masei miocardului $i a debitului cardiac consecutiv unor solicitari
hemodinamice intense; nu constituie o boala ca atare, ci reprezinta reaqii
adaptative ale miocardului la aceste solicitari.
Miocardita necro-hemoragica Etiopatogeneza. Principala cauza incriminata
Fig. 4.54 '
• • . rditei acute se constata inrautatirea brusca a
este efortul fizic repetat care determina hiper-
Clinic. In cazu 1 mIoca • t .
. area ,,'ebre·I, dispneei de efort, anorex1e, use, cIanoza
trofia cardiaca globala prin ingro~area fibrelor
,+,; .. generale 1nsta1 • • cardiace nu prin multiplicarea lor, fara a avea
;,wnl ' . convulsii• in cazuri grave arnma1e1e pot mun prin
mucoaselor, mers nes1gur, , . u • u S I d' semnificatie clinica. Secundar, hipertrofia apare
• st·tu·e
1 1 ·
Insuficient::a card1aca congestIva. emne e car 1ace
colaps sau se 1n ~ . • t ct· in caz de valvulopatii, hipertensiune arteriala,
- • 'ti I ('in formele uc:nare) prin tah1card1e, zgomo e car 1ace pu-
debuteaza 1ni1,a 'fV ·t .. · d'fi • • hipertensiune pulmonara etc.
tern.ice s1· aritmii•, in faze mai avansate sau grave apar an m11 ?I mo 11can
d' . u • • t ·t t d Patogenetic este de remarcat situatia de adap-
ale pulsului; in faza finala zgomotele. card!ace 1mm~a 1n in en~1 a e, eyin tare la efort sporit ?i de compensare a unor
neregulate (aritmie grava) ~i se pot mreg1stra suflun endocard1ce orgarnce cardiopatii.
(de insufiden~ valvulara). Leziuni. Se constata cre~terea volumului, greu-
In majoritatea miocarditelor se inregistreaza leucocitoza, cre~terea tatii $i grosimii miocardului astfel: cand cavit~tile
VSH-ului ~i a unor enzime (ASAT, LDH, CPK). sunt normale intalnim hipertrofia simpla; cand
In miocardita cronica se constata semne mai ~terse in repaus; la sunt marite se discuta de hipertrofia excentrica,
eforturi moderate se observa semnele insuficientei cardiace (intoleranta la iar cand sunt reduse de hipertrofia concentrica.
efort), cu int~rmitente sau asociate cu semne de astm cardiac. Aritmiile pot
~ decelat~ pnn a~lta~e ~i precizate prin ECG. Datorita retraqiei conjunc-
tive ~ miocardulu1 se produc insuficientele orificiale traduse prin sufluri Fig. 4.55. Hipertrofie cardiaca excentrica ~i concentrica
organice.

418 419
 rcu~e ~ul cardiac este i
~ n,Anrea anel de peblate ~u asoclate cu sufllJ~- pate, prezenta suflurilor de lnsuficienta val . .
Cllnlc. Se eoosta... itPIT'liee, uneori ded~nnele de hipertrofie cardia : focarele orificlale atrioventriculare. vulara ~1dep,starea acestora pe
tenslficat prln zgomote ~;~a cardiac!, In tomele bOlil cardiace res~
apol poate continua C1J lele prezin~ slmP ,
t,oll anlma . .
secundara attor ' a prin percu~e ~' examen ra
1
tlve. 1 Hipertrofia se dece e~~ata!ie este greu de facut. 1'
Dlagn~C:U · radiOI09i~ fa~ d~ : hipertrofie (initial) la cord~
dlol~lc; direr:~~ la ~rd~I d1al ~ntre hipertrofie ~i dilatatie ~
prlnapal, af~ diagnostiC dime drferen rdiace Diagnosticul etiologic est
stang. Se ""'" . . zgomotelor ca • . d h. rt fi e
baza car~tilor ~1u, $1 a . tulburarile care rn uc 1pe ro 1a: vai.
, )' el treblJie dutat rn
greu de stabillt; .. . toxica!ii endocardite etc. . .
vulopatil, pneumopa~,, in e cau~ primara ~i de persisten~ : 1·
EvOJuiia clePinde d fa bil in hipertrofia fiziolog1ca (de efort) Si
ostfc:ul este vora . Fig. 4,56. Dilatatie ventriculara la om ~i pisica
progn ra . .u
nd
rezervat in cea secu a · . lu· in hipertrofia fiz1olog1ca nu este necesar
Tra~m~tul este s:Pa ~ trateaza afeqiunea primara care a ge. Diagnosticul comporta dificultate clinica
tratament, ,ar in cea seam ar . . Dif~ren~ial s~ are in vedere $i se exclud~ hipertrofia cardiaca, car-
nerat-o. d1om1opat11le d1latative, tumorile cardiace etc.
. Ev?l~iia. P~rsisten_ta cauzelor duce la forme cronice, curabile in
4.5.3, Dilatatia cardiaca pnma faza, 1ncurab1le ulterior.
Prognosticul este rezervat $i grav.
•
Este o m1ocarc1·opatie
, caracterizata prin subtierea peretilor miocar- Tratament. Se face un tratament ce vizeaza combaterea insufi-
dului si a scaderii tonusului acestuia. u cie~tei c~rdiace conge:tive~ al~turi de terapia de sustinere $i tratamentul
· Eti" togeneza. Dilatapa cardiac:a este urmarea fireasca a facto- bo_hl~r _pnmare. _I~ egala masura se recurge la stoparea fortajului de natura
opa d' D
- e determina si intrenn hipertrofia car ,aca. e asemenea, .in unele
u
fiz1ca $1 product1va.
n1or c . ~· u • F I ) · 't' I
stari grave (intoxicapi, ~' boli in!ecpoa~e, }tan ca~en~raue '. 1n1~1a , ~: ~re-
duce depa~irea limitei de con~(tie _card,~ca _urmata de larg1~ea ~av1tat1i~r; 4.5.4. Boala cordului rotund la pasari
este forma compensatorie activa ce mtervme m creyerea deb1tulu1 sangum,
Exist.a si o forma pasiva (hipotona) tradusa prin slabirea tonusului miocar- u. I~ ~onditiileu cre_~t~rii industriale a pasarilor, evolueaza doua entitati
dului care reprezinta una din cauzele insuficientei cardiace congestive (dila- (la gaina ~1 la curca) d1stincte etiopatogenetic, dar comune prin fenomenele
tapa cronica cardiaca). de hipertrofie ~i dilatatie cardiaca, cu atingere miocardica, cunoscute sub
Patogenetic, dilatapa se instituie cand capacitatea compensatorie denumirea de boala cordului rotund.
(hipertrofia) este depa~ita ~; semnifica instalarea insuficientei cardiace, cu La gainile de un an, boala are o incidenta de 1-3% care se termina
toate fenomenele care o acompaniaza. prin mortalitate ~; scaderea sporului in greutate, la o morbiditate de 75%.
Leziuni. Miocardul este marit in volum: in formele cronice este La curcanii de 2-20 saptamani boala se manifesta prin dilatatie cardiaca
deformat, rotunjit, flasc, cu peretii subtiap. Se mai constata leziunile bolilor globala cu incidenta de 1-15%
primare. Etiopatogeneza este diferita. La gaini cauzele nu sunt prea bine
~lini~.. Dil~~tia cardiaca are o evolutie tipic subacuta sau cronica, cunoscute (exces de sare in furaje, carenta in vitamina E sau A); drept
~u ma~,f~n r~,d~vante $i/sau ondulatorii. Boala evolueaza prin semne de urmare, se instituie hipertrofie, ulterior dilatatie a ventricului stang, cu mio-
insufic,ent~ car~1~ca co~~estiva ~i modificari fizice la percutie si ascultatie, cardoza ~i insuficienta cardiaca acuta. La curcani in boala cordului rotund a
traduse prm manrea ane1 de proieqie cardiaca, zgomote cardiace estom- fost demonstrat rolul unei hipoproteinemii ~i a unei hipoalfaglobulinemii,
precum ~i prezenta unor globule intracitoplasmatice hepatice specifice, si-
420 421
 d alfa-i-antitrlpsina de la on,. ~
. nta ereditara_ e furazolldona.
lei din defic: fi intoxica~a cu neza este conseclnta mloc: 4,6.1. Endocardltele
milara c: 0 alta cauz ar P~t~g~ dilata~el cardlace, respon:~·
asemene ' ditei ~1 . stituirea insuficientei "Q,
bila de in • cat, Reprezlnta lnflamatla, de regula acu!A, a endocardului parietal (mu-
diace congestiV~-- x e An . ral) ~If~au valvular'. sunt relatlv frecvente la toate speciile: bovine, cai,
Leziunl, La gama s . , ~eg1streai~ porci, calne ~I pasan.
I
staza
x venoasa generahzata, degen
d' x ord ... . e.
Etiopatogeneza. Cauza determinan!A este infeqia bacteriana
resCenta~
miocar..,,,Ica, c mant, ta- produsa de numero~i g~rmeni cum ar fi: Clostridium pyogenes, Mycoplasma
,' tunjit 'ta o sfera . . Mycoides, Shigella equrrulis, Escherichia coli, Spherophorus necrophorus,
• curcani cordul este d1latat, t" Erysipelotrix rhusiopathiae, stafilococi, streptococi, pasteurele, etc.
La , . I . . d "'

It ··t· se descriu ez1unr e fibro. Focarul primar poate fi localizat oriunde in organism: uter, podal,
tunJI ' endocard.,ca" Ia aduIte.
elastoza ombilical, abcese dentare, glanda mamara, ficat, tonsile amigdaliene, peri-
I . toneu, rumen, retea, etc.
' I . rotund la curcan1 Patogenetic, lucrurile se petrec astfel: este necesar ca la debut, la
. 4 7 Boala cordu u1 .., . . nivelul endocardului sa apara modificari locale de natura circulatorie sau
Fig. .s · . . . filtratie limfocitara ?I part1cule electro,
·ocardul prezinta leziuni _delinucoza aviara; ficatul este dis-trofic Si infiltrativa, de ordin alergic, toxic, de stres sau coagulopatie, apoi, (pe acest
M, ·1 celor din e A AI I b I .t . . fond), prin metastazare, din focarele primare (pe cale hematogena) ger-
. seopice simI are . ". . hepatocite se mta nesc g o u e in rac,t0.
nom1~0 u cu zone de ciroza, in menii ajung la endocard ?i determina chiar modificari valvulare, alaturi de
necrotic, sa . f" . . d aritmii (mai grave in endocarditele parietale sau murale) ?i tulburari in
1 matice eozinofile. . " cazurile supraacute, ara pro rom, cu hemodinamica inclusiv hipertrofie sau dilatatie cardiaca; urmarea acestor
Pas Clinic, La gaini evolu_ eaza rt·,e· la cazurile cu evolutie mai lenta se
tulburari este aparitia insuficientei cardiace congestive compensate sau
Iuni·Ie februane-ma ' 1or, d'raree. La curcani
P " "d rea ouatuluI, cIanoza crestelor si, barbite
ierderi mari in . . decompensate, uneori cu visceralizare (mai ales pulmonara).
observa sea e " . 1 t prin stare de a atere, ad'rnam1e,
b . ano-
Leziuni. cadavrele prezinta aspecte intalnite in insuficienta cardiaca
semnele dinice evolu~~a ma, taetne' atitudine de ''aripi ?i cap atarnand'; ta- congestiva precum ?i leziuni provocate de boala primara. La endocard se
rexie, scaderea sporuluI in greu ,
constata leziuni ulcerative sau vegetante.
hicardie $i moart:· ·n vedere datele examenului necropsic. Clinic. Boala debuteaza brusc cu semne insidioase (anorexie, sla-
Diagnosticu1va ~v:a r "
Evolutia este rap1da sau lenta. bire, febra), mascate de semnele bolii primare; febra are caracter recurent,
Prognosticul este grav. . .. iar dintre complicatii apare miocardita acuta, tradusa prin aritmii.
Tratament La gaini se obtin rezultate bune ~rm admrnrstrarea ger- La bovine se intalnesc mai multe forme clinice:
menilor incoltiti de grau (30 g/pasare, timp de 1~ z1le); ~are~teral se_pot -endocardita bacteriana debuteaza cu semne nespecifice: anorexie,
administra so ui de vitamina A, 10 mg vitamina E $1 5 mg vrtamrna B2/zr. La slabire, scaderea produqiei de lapte, crize febrile re-
curcani nid un tratament nu a oferit satisfaqie. curente, diaree sau constipatie, meteorism rumi-
nal moderat, slabiciunea picioarelor, ~chiopaturi
4.6. Bolile endocardului etc. Ca semne specifice se inregistreaza ta-
hicardia, instalata la efort, distensia jugu-
SE:_ intalnesc boli inflamatorii $i degenerative ale endocardului care, larelor, paliditatea mucoaselor, hepatome-
de regula~sun~ 9~1 de frecvente la toate speciile de animale. Se recu- galie, edeme periferice ?i mandibulare, ?i,
no~c 9ou~ entita~: endocardite (de cele mai multe ori de natura bac- inconstant (50%) sufluri orificiale organice.
~erstran,a)d $I valvulo~atii cronice (vicii valvulare) care au o etiopatogeneza
e u e complexa dar pot fl u~or d . tat (
leziuni parietale (m'urale) care ep~ ...e. . suflu~i o!~an!c~); exista $i
aritmii), fiind adesea surprize la evolue~za fara modrfican clrnrce (dar cu Fig. 4.58. Endocardita bacteriana
necropsIe !!! !
422 423
 I) care este rareoH
Etlopatogeneza. Valvulopatllle apar frecvent In urma cronicizarii
noduli vegetan~ boala, adesea cu
endocardltelor valvulare, In dllatatla cardlaca, In slndromul tonslll~-endo-
/J $i vegetantJ ( scata de alta emle ~I scaderea
""r:irdita mura d de¢rl ma constata an cardlta, In unele organopatil cronice (ne-
-envlll-" !a filn 109ic se . -a frite, anevrisme, dlrofllarioza, tumori, leu-
dlagnost~::~.'"i,/~;menul hemato -endocar:Jita o}~[~~ri) d coza), in anomalii congenitale, retractii sau
rupturi ale pilierilor care ancoreaza valvele.
moa~~ total sanguln, -atvufei tncuspided~;:irdita debuteaza Patogenetic, valvulopatiile cronice se carac-
fleru .. : . , .v~ r:irniv~ en
~r,.1 .
"'"". ·staxis he-
turl, epl • , . terizeaza prin modificarea orificiilor endo-
·. ;.I~ .' ra ~h1opa . nu se mreg1s.
,:) . ~ ti.. . cu feb , . d. pnee cardice generand insuficienta valvulara (in-
~·::·V tizie ~1 is . . , h·1mice sau he-

/'" ./~~ \~.~,,..·_ ~ -•~- ~ mOp completa inchidere a valvelor), stenoza val-
j .......
d'fi-xn b1oc
treaza mo i l.,O
ct· v
trofilie rea iva. vulara (incompleta deschidere a valvelor)
matologice, doar neu sau ''boa/a mitra/a" (existen~ concomitenta

I., ·/

·'·
~

Fig.4.59.Endoca
rdita valvei tncu· spide a stenozei ~i insuficientei pe oriflciul mi-
tral).

Fig. 4.60. Valva aortica: normal ~i stenoza

. ales la inceput;
.. dificil de stabilit, ~~r si a simptomelor
Diagnosticul .~hn1c :r;e
baza febrei, ~ su~u examen de laborator
Modificarile enumerate perturba hemodinamica (prin flux sanguin re-
trograd sau greutate in pompare) produc diferite grade de hipertrofle sau
ulterior bOala se _susp1~~~~are se com?leteaz~ i:'~etecteaza aritmiile iar dilatatie cardiaca (segmentara sau globala) ~i apoi se instaleaza insuficienta
insuficientei cardiac~ Prin e1ectrocard1ogram~te . cardiaca.
(hemoc~lturi repeta l~za endocarditele v~e~ m'iocardite, pericard1te, fi. Leziuni. Valvulele pot fi ingro~ate sau
ecocard1ografia _dece iferential se face f~~ ?. cu proliferari conopidiforme; pot apare
Dilag~t~o~alii congenitale aled!n~11d!t\ronicizare, moartea pu- cicatrici sau perforatii, modiflcari ale pi-
broza va vu a , d'tele au ten ,n!,U d' lierilor valvulari, alaturi de leziuni de sta-
Evolu~ia. Endocar _, pticemie sau stop car ,ac.
tandu-se instala oricand pnn se . . za (insuficienta cardiaca congestiva) in
Prog nosticul este grav. . . 1~::;F pe de-o parte pnn locali-
• • - a man d1ficu '-"~', rt v·
diverse organe.
Tratamentul mtampm . ·zate) iar pe de a1ta pa e pnn Fig. 4.61. Endocardita vegetanta a valvei
. · pupn vascu1an mitrala
zarea leziunilor (m zone ~a, ii im licati,
antibiorezistenta multora dm germe~b. r Pe (dupa hemoculturi repetate ~i
1
Tratamentul se face c~ anti '? ~ ultimul timp (1999) se discuta, Clinic. Atata timp cat capacitatea compensatorie a cordului nu este
antibiograma) dubl~te de co~i~oterapie.. ~mportant adjuvant: aspirina 100 depa~ita, nu se inregistreaza semne clinice evidente, dar la examinarea
in terapia de la bovine, de ut1hz~/r~a u:u~eparina 30 UI/animal de 2 ori/zi. cordului se constata semne de hipertrofie sau dilatatie cardiaca, modificari
20
mg/kg/zi sau 30 ~g/kg de . . !' ?1 !apoate aplica terapia cu iodurate sau ale zgomotelor pe focarele de ascultatie (prelungire, dedublare) $i sufluri
Pentru a reduce nscu1cronic1zarn, 5 endocardice organice, alaturi de modificari ale pulsului arterial sau venos;
pe cea de stimulare nespecifica. intr-o faza avansata apar manifestarile insuficientei cardiace congestive.
Simptomatologia include, pe langa semnele generale de insuficienta
4,6.2. Valvulopatii cronice
cardiaca $1 semnele fizice, diferite in functie de valvulopatie.
Diagnosticul se stabile~te pe baza semnelor clinice (sufluri endo-
Sunt modificari cronice neinflamatorii ale valvelor endocardice, intal·
cardice organice). Se face diagnostic diferential fata de pericardite, anemii,
nite frecvent la animalele varstnice ~i caracterizate prin vicii de 1nchidere a
dilatatie cardiaca, anomalii cardiovasculare congenitale, endocardite acute
orificiilor valvulare.
etc.
425
424
 tic~: sunt mat rrecvent fnta
d multe ori asimptom~ precipitata de eforturi, int 1·
evolutta ~a :neret; evolu~a poate efectulul latrogen al medlcamentelor
o, litlce; sau al dezechlllbrelor hidroelectro-
lte la adulte deca In faza compensata (la orificH1 -aritmla resplratorie slnusala este fizl . •.
n1ca1-11 etc. I _..... rezervat sau grav . mari posibilitati de adaplat~
x ~· , 1nfeqilnostiCU ~\... rd cu ma1 ~
ventricular de gradul II poate fi normal la ~1(_
1
0
gica la came, iar blocul atrio-
prog re dispune de mloca sate, . Electrocardiograma inregistreaza i~ ;" r7paus). .
cordului stanQ ca_ v in fazele decompen . lele de interes economic ~ ~eaza contraqia cardiaca (depolarizarea si c~~t~~nl~ ele~nce_care _de~lan-
c:f compensare) ~1 gra este eficace; amma Un cidu cardiac este reprezentat • d, qia atrnlor $1 ventncuhlor) .
.,, tamentul nu · t)ator pnn un a P, complexul QRS $i unda T.
T_ra x . se valorifi~ pnn a.. .' ·cale reu~ite (transp1ant vaI.
recondi~oneazo ~ . a interven~1 ch1rurg1
La caini se ateaz
vular). ....
4 7 Antmiile cardiace
•• .. subcapitol a pledat faptul Vea n1
I I
Pentru incadrarea aritmulor I~ :t~: cu o miocardiopatie, ~upa_ cu~ I
I
I
I

' IIR3
• totdeauna artmiile corespu~d obhg 'flea intotdeauna o card1opat1e, ~
' ( PR )( ST (
lllterv,J lltwvtl latervtl
,n . . bradicard,a nu semm ' ( QT lltwvtl
nid tah1card1a sau A

exemplele sunt numeroase. 'tmiile sa nu mai fie tratate in ~adrij Fig. 4.62. Electrocardiograma
Consideram ca este corect ca an cestora participa, pe langa stl~Uli
miocardopatiilor, intru:at la prod;ce~e~:arile de vagotonie sau simpatico. . Und'! P reprezi~ta depolarizarea $i contraqia ambelor atrii. Impulsul
intracardiaci $i sti~uln ~car ,~ci re le ot influenta, fara ca ac~asta _sa aJunge apo1 la nodulu1 AV, unde exista o pauza de 1/10 secunde care
permite astfel sangelui sa intre in ventricul.
tonie), alaturi de al~ ~ultiph facto~,aca(a se ~edea aritmia respiratone fiz10.
implice neaparat not1unea de boa . . Complexul QRS reprezinta activitatea electrica a stimularii ven -
logica la caine). tricu!ilor. ~nda Q, a~unci _ca_ nd exista, apare la inceputul complexului QRS,
. .. fa adesea prin simpla ascultat1e, $1 de.
Detecta_rea__ antmu/or se. ce,n cursul unui examen clinicu de rutina, ea filnd pnma deflex1une in Jos a complexului. Unda Q este urmata de o de-
seori, cardioantm11/e pot, fil;.;'rp,trmscaeuze Alteori se suspicioneaza prezen~ flexiune in
"' " .
sus, unda R, care, la randul eiI este urmata de unda s. in-
· t tru cu totu a w a e · ' · dreptata ,n JOS. I

P~d!~a pe~ dece/eaza nimic stetoacustic, dar se ~urpnn d pnn. .D~pa comp!exul QRS, se produce o pauza, apoi apare unda T, care
antrnu/or (~nd nu se d electrocardiografie, dispare nscul de a nu
/ectrocard,ografie). Recurgan Ia
A

. .. . u . ·t t" reprezmta repolanzarea ventriculilor, care astfel pot fi stimulati din nou.
e •t sa fie interpretate gresit antmule. Ex1sta $1 s1 ua~11, a~ Atriile au de asemenea o unda de depolarizare, care este foarte mica de
fi desco~n. e sa,uu d la s,·mpla ascultatie stetoacustica se rnregistreaza obicei ascunsa in complexul QRS.
A

cum se 1ntamp a can u • u (b '

bradicardie iar e/ectrocardiograma releva o stare. mul~ ma, ugrav~ l?C Frecvenfa cardiaca este determinata, in mod normal, de nodul
icular) sau invers cand la ascultatie se mreg1streaza tah1card1e, sinoatrial, care este pacemaker-uJ fiziologic al inimii, cu o frecventa de des-
atrioven tr , , . u ·t . It · 0

dar prin electrocardiograma poate_fi dep1stata. o. a!1 m1e mu ma1 grava: carcare de 60-100 batai/minut. In conditiile in care pacemaker-ul fizologic
fibrilatie atriala sau tahicardie ventnculara parox1st1ca.
in cazul aritmiilor trebuie sa mai tinem cont ca:
-multe aritmii sunt benigne, nu necesita terapie specifica;
-a/te aritmii au prognostic grav $i due la exitus, prin oprire cardiaca
sau moarte subita;
-in absenta sau in prezenta bolii cardiace, numeroase tulburari sis-
temice pot fi asociate cu aritmii;
-aritmiile cardiace pot apare ca rezultat al bolii miocardice primare
sau pot fi secundare, ca rezultat al tulburarilor toxice $i anoxice consecutiv
426
nu funqioneaza, exista pacemakeri ectopici, capabili sa preia activitatea de
conducere. Ace~i pacemakeri au dispozitii variate (atrii, nodul AV, ven-
triculi) $i, rn conditii normale sunt muti din punct de vedere electric.
Atriile au pacemakeri ectopici care pot prelua comanda inimii la o
frecventa de aproximativ 75 batai/minut.
Nodul AV poate determina o bataie de 60/minut, iar la nivelul ven-
triculilor se afla pacemakeri ectopici care declan~eaza un ritm cu o frec-
venta de 30--40/minut.
427
 . ace¥i pacemaker! ectoplcl pot s~ ~
• ditii de urgenta to~ 0-200/minut. Torsada varfulul
In con I rrecventa de 15 . diftc~rl ale rftmulul CBrcJiac Flutter ventricular
descarce bruSC, a oEKG se pot evlden~al mo o intrerupere in regularitat'
Pe un traseu ·trn anorma sau Flbrllatle ventrlculara
~
A •tmia defin~ un n
n al f •n functie de frecventa carctia~ 4.7.2, Bradiaritmll
unui ritm norm · . .. r se poate ace 1 ,
Clasificarea antmu1~. titmii ~i bradiaritmii.
discutand astfel despre ta ,a Bradiaritmiile sunt aritmii cardlace caracterizate de o frecventa car-
diaca scazuta.
4,7,1. Tahiantmii . Sunt urgente cardiace daca frecventa ventriculara este < de 34-40
a cu frecvente card1ace pe~ batai/minut sau daca sunt simptomatice, la frecvente < de so batai/minut.
..x. • d n·tm care evoIueaZ ., . ) C At f Din punct de vedere clinic, se caracterizeaza prin ameteli, palpitatii,
sunt tulbuian e_ I ( ste 100 batai/minut · u ca ret.
valoarea (recVentei card_1ace no;~ac: ~~t simptomatologia ~i prognostiClj lipo-timie, sincopa, insuficienta cardiaca.
~ cardiaca este ma1 crescu a, Tratamentul poate fi medicamentos, folosindu-se Atropina, Izopre-
ven!r" .f nalina, Dopamina sau Dobutamina. Se poate face electrostimulare cardiaca
sunt mai severe. r . tahiaritmiile se manifesta ce1 ma1 reeve~ artificiala in vederea implantarii de pacemaker permanent.
Din punct de vedere c m1c,. trecvent neregulate cu caracter perma.
prin: palpitatii (regulate sau, ;a1nsuficienta cardiaca hipodiastolica, semlll in ceea ce prive~te medicamentele antiaritmice, ele au fost clasi-
nent sau inte~iten9; ~emne ee~e debit mic pana la ~oc cardiogen, ische, ficate de Vaughan $i Williams in 4 clase, in funqie de efectul for e/ectro-
de insuficienta cardiaca, se~bn_ ., au nu) accidente tromboembolice, stoi fiziologic de baza.
mie acut:a de organ (revers1 11a s , Clasificarea tine cont de aqiunea antiaritmicelor asupra urmatorilor
cardiac. parametrii: curentii de Na+ si ca++; durata potentialelor de aqiune; activi-
tatea simpatica cardiaca; curenti de repolarizare.
Clasificarea Tahiaritmiilor Clasele de medicamente antiaritmice (clasificare)
Clasa I - blocante ale canalelor de Na+
1. Aritmii atriale Clasa IA: Chinidina, Disopiramida, Ajmalina;
Tahicardia sinusala Clasa 1B: Lidocaina, Difenilhidantiona, Mexiletin, Tocainida;
Tahicardia atriala Clasa IC: Flecainida, Encainida, Propafenona.
Tahicardia atriala prin automatism Clasa II- betablocante (simpatolitice)
Tahicardia atriala prin reintrare Propranolol;
Tahicardia atriala cu bloc Atenolol;
Tahicardia atriala multifocala Metoprolol;
Flutterul atrial Acebutolol;
Fibrilatia atriala Timolol.
Clasa Ill - prelungesc repolarizarea
2. Aritmii jonqionale Amiodarona (are efect mixt de clase I si III);
Tahicardie jonqionala prin reintrare Sotalol (efect mixt clasele II si III);
Tahicardie jonqionala neparoxistica Bretilium tosilat.
Tahicardie jonqionala din automatism Clasa a IV-a: blocante ale canalelor de ca+ 2 :
verapamil
3. Aritmii ventriculare diltiazem.
Tahicardie ventriculara monomorfa Aritmiile, dupa frecventa cardiaca pot fi bradiaritmii ~i tahiaritmii.
Ritrnul idioventricular accelerat Dupa locul de producere, aritmiile pot fi: prin tulburari in producerea
Tahicardie ventriculara polimorfa stimulilor ~i prin tulburari in conducerea stimulilor
428 429
 d cerea stimulilor
\buriri In pro u dului, intoxicatia cu digitalice, chinidina etc . ea P t .
Adam-Stokes. ·, oa e provoca ~I sindromul
4.7 .3. Aritm\\ pr\n tu . c normal, nodu\u\ sin_o~tr~~l Keitl)_
ntmu\ card1a diac) normal al m1mu ce P
-fibrilatia atria/a se identiflca strict cu aJ·ut I ECG .
. ·· t ··1 • oru . In cazul aceste1
RltmUI s1nusal ~steng\. stimulator ca;ecventa emiterii stimu\i\or t1:1- antm11, a rn e nu se ma1 contracta ci raman in d"iastolx • t -
.d · I ,. a, 1ar ven ncu 1e1e se
~
v
contracta rap, !?Iv neregu at cand unii dintre stimuli gasesc mioca d I •
r\ac\<., fl\nd pa_cem~\<.er~iJ\oncomite~t;lt~~ specii, in u~ma modi_!icarii perioada refractara. r u in
duce contrac:\la m1~ I ~i \a tlneretu frecventei card1ace~ 9upa cum . Fibrilatia atriala nu are semnifica+-ie
\a acest ni'Je\. ~ ~uce m~~\a-;:aaccelereaza, as~~ct fara semnific:a~: ,. • V !, patolog·1cav pen t ru bovine,
· pe
cand la ca, ea este de natura functionala dar si organ· v fi' d ·
nusu\ui vagal, s P ·ar \n exp1ratie piratorie (la came, aceste altern~ . · ·1 d"I1 t ... · t • 1 ,.. • 1ca, 11n apanaJu 1
fibroze, $ a ~-!,ie, a na_ e; la. caine este corelata cu alte stari destul de
inspirave se r~~t 'antmie sinusa'~:Citatii). . . ~ severe: anomalu congemtale, msuficienta cardiaca congestiva, dirofilarioza
pato\ogi~, denum cu p~strarea pe~_ de \a nive\u\ nodulu\u1 smoatrial, sa etc.
de freOJen~ au I~ sediului stimulan_, P (se discuta de ~§~?isu\ ''pacemaku -flutterul atrial este foarte rar la animale
5ch1mba1remodifi~ri ale un_de1fi ·01ogica la cal $1 came pentru
·· duce a ·tua"e 1z1 . •
ca
v ,..
~
,,u -fibrilatia ventriculara este incompatibila 'cu viata.
din atrll \tfe\ tot O SI ~· ta descarcarii st,mu1I1or ramane Con
ratadtDfi, de a ~ cardiaca ,ar ra ,,.
za freCVen~ .. 4.7 .4. Aritmii produse prin tulburari in conducerea stimulilor
influentea ·stolele sunt contraq11 suplimentar
stanta u~i/e ectop1ce · sau extras, "'t d" ct \ I · ~
d" alte sedii deca m no u u sinoatria\•
Ba-
de stimuli
.
care
pomesc in
bvtavi premature, prec1p1
· ·t t
a e, urmate sa
, ,.mreg1streaza
. Bloc~I sinoatrial !ji oprirea sinoatriala. La simpla ascultatie se
prez:,nta u~orv pauze regulate intre contraqiile cordului, prin
te
Provocaltatie sunt mreg,·strate
A ca a . t-" bvtv ·1
. d v cum exista $i s1tua!,1a a a, or ectopi~
u
blocarea _te~porala, pa~1ala sau ~o~la a stimulilor sinoatriali (unele batai
la ascu V compensatone, upa sunt om,se iar la Ec9 vl!psesc p~nod1c toate defleqiunile). La ascultatie se
nu de pauza .
ltifoca\e. . ct •c de stimulare, extras,stolele pot fi atria\e poate confunda cu _bata1le ectop1ce sau cu blocul atrioventricular.
mu oupa \ocul focarulu,_ e op~ ele altereaza semnificativ configurai;'. Blocu/ atr,oventricu/ar consta in intarzierea sau blocarea com-
. . ventncuIare, t ct
V , i,, pie~ a transmi~erii ~imuli~or ,,cte la atrii la ventricule; la ascultatie se con-
atrtoventnc~\are ~'- . difica ritmul sinusal. Ele sun . e ~au augur cana
electrocard1ograme1 ~1~~ sunt asociate (ritm bi- sau tngei:rnnat). stat~ doar brad1card1~-- Se mtalnesc mai multe forme: de gradul I ~i gradul
1
sunt mai frecvent: ~ can . urma stimularii supraventnculare sau ve11• II (1~ cazul un_or ~an ~rave: anomalii cardiace congenitale, toxiemii, fi-
Tahicardi~le apar; ste delimitarea notiunii de tahicardie (se in- broza, endo- ~' m,ocard1te etc.) ~i de gradul III sau bloc atrioventricular
triculare. ~oarte ,~portanltat-~e) dar diagnosticul ei complet se pune nurnai complet, ~ituati_e in care atri~le se contracta conform frecventei impuse de
registreaza u~or pnn ~scu ~ .. ' nodulul smoatnal, dar ventnculele se contracta rar (bradicardie la ascul-
ECG Exista cateva t,pun • . .
V •• tatie) in virtutea ritmului impus de pacemaker-ul ventricular.
pe baza . · .,1· a"entriculara se produce in cazul d1mmuarn tonusu\ui
-tah1caru1a supr. v, I · t · I ct· .. card_iopatia_ i~chemica este rara la animale; poate apare din cauza
. lerarii stimulilor din nodulu smoa na sau m unele d~rer~1. expnmate chmc (semne subiective), de altfel, foarte greu de apre-
vagal m urma acce v. . .. d f rt ( t F d ,
' ct · d·,n atr·,·, Ea este normala m s1tuat11 e e o ges a!,1e, upa ciat !;ii mterpretat.
focare e op,ce · .. • I f b ·1 · fi ·
hrane i) sau acompaniaza anemnle, smdromu e n , msu 1c1e11\a
consumuI . . t tv fib
card·acva
1 •
In cazu\ tahicardiei extrasinusale parox1st1ce ves. e ct prezen
. av I roza 4.7.5. Sugestii pentru terapia antiaritmicii la animale
miocardului atrial; in formele paroxistice pot apare stan e smcopa ce due
la instalarea insuficientei cardiace congestive. A in cazul aritmiilor nu este posibila tratarea cauzei care le-a generat.
-tahicardia ventriculara apare in cazul disocierii atrioventricu\are, Intotdeauna, decizia !;ii prudenta terapeutica abordata trebuie sa tina cont
astfel ca atriile se contracta independent, in ritmul impus de stimularea din de faptul ca insa~i medicatia antiaritmica amelioreaza doar hemodinamica
nodulul sinoatrial, iar miocardu\ ventricular se contracta precipitat, sub perturbata dar, (cu exceptia digitalicelor) pot avea ~i efect paradoxal (pro-
influen\a unui focar ectopic ventricular. aritmic).
Tahicardia ventriculara poate precede fibrilatia ventriculara, fiind in functie de modul de actiune al medicamentelor antiaritmice, aces-
asociata cu miocarditele, insuficienta cardiaca congestiva, fibroza miocar· tea se clasifica (dupa Vaugham-Williams) in 4 clase.
430 431
 de urgenta (In cazu1 fibq
folOSi in reglmteraple de fntre~nere (lllai a:~~
. tmldle se ~t re) dar ~I ca ~\ Betablocantele sunt utile in cardlomlopatla hlpertrofl~. Dintre ele
An~arl rltmiile ventr1cula nta se pot folosi: amlntlm:
1
a~a :,;:~~: companle). ttarftinlc:i derd~~~al ~ doza redusa la jun,~tq -Propanololul, la calne in doza de 0,2-1,0 mg /kg de 3 ori/zi,
-Atenololu/0,5-2,0 mg, odata pe zl.
an m PentrU terapla •; oral! se rncea ministreaza, dupa cum urmea ~
.a,in/di/13, ~ ca,I apoi dozele sedrsau in capsule) de 3-4 orif li ~:
Atentle foarte mare la folosirea betablocantelor, care sunt total con·
restarea ac11unr , (prln son ~ traindicate in blocul atrioventricular, pe care-I agraveaza sau ch~ar il pr?·
voa~ in caz de supradozare. Ele agraveaza evolutia astmulu1 bron~1c,
pentrU -la eo,1-per os . . . 1uconat) in per:uz~e lenta, 10
4 v (dihidroch'"'~'"t gAten~e insa, ex1sta perico1u1 ~ W as~ele vasculare ~i hiperglicemia, la animalele diabetice. . .
10 mg, timP de zil: 5
. icA1 50 ml/ m,nu .
p in tratamentul aritmiilor in general, cu bune rezultate se pot folos, ~'
dte ~
sol~~e ~lin~ '~:;re ~ve~;. . utila pentru rasele mari in ca
tah1card1I ven~~ _,;;~ Ch1nrdina ~ dozx test de 50-100 mg, iar d' ~
unele asocieri medicamentoase: . .
-digitalice cu antiaritmice, in aritmiile supraventriculare: D1goxm 0,01
. . •
·/Q u,, , • nma z,, o o in c mg/kg cu Verapamil 1,0·1,5 mg/kg/zi;
· · · le · per os, ,n P · zi -Digoxin 0,01 mg/kg cu Amiodarona 10 mg/kg, de 2 on pe 21, m
!tn:.ii
fibrllaP:'
doua z, cate . Se recomanda in cazu I
mg/ kg de 4-~ ~n pe aritmiilor ventriculare (nu in c
~
fibrila~a atriala.
.lj(/OCa//13, .
atriale !). oozele sunt: . ·+; la (de atac) 1-2 mg/ kg per os, sau ,.v. len1 4.8. Sindromul tonsilita-endocardita la caini
-dine doza ,ni~,a 1

f~ra ade~$i 8 mg/kg cum~!~ntre9nere : 0,04-0,08 m_g/kg/ _minut. Acest sindrom este cunoscut in medicina omului ca fiind corelat cu
afeqiunile reumatismale, iar in medicina veterinara avand incidenta cres-
-doza O25•1 mg/kg/ 5 minute, 1.v.,
-pisica: -doza dde ~t:C n'nere . ¼ din doza de la caine ! cuta la caine.
-doza e Inue~, · .. . D . Etiopatogeneza. Agentii determinanti sunt reprezentati de strep-
.• ai in aritmule ventncu1are. oze1e .
-Mex17etina. Este activa nu~ tococii hemolitici, stafilococii coagulazo-pozitivi $i mai rar de pasteurele.
•· 3.5 mg/kg ,.v. lent. Focarul primar al acestor germeni este in tonsila amigdaliena (tonsilita)
.-ca,~e m'anda in tahicardia ~i extrasistolele ven.
.procamamida. 5e reco care are tendinta la cronicizare; prin flux metastatic (limfatic ~i/sau san·
: lent 100 mg/minut, sub supraveghere ECG,
triculare. Dozele.~unt_ guin) germenii $i toxinele lor tree in circulatie $i ajung in endocard (prin
-came 1.v. , . t t venele cave la nivelul tricuspidei) unde se instituie o endocardita valvulara
-i.m. 250-500 mg, la 2 ore, apo, se rece Ia erapia de vegetanta (verucoasa) sau fibroza tricuspidiena. De remarcat, ca de la
intrepnere, •t I I A· .. .. acest nivel, tot pe cale metastatica, germenii pot fi vehiculati la mare
-oral 250-500 mg la 4-6 ore m erva , a cam11 m1JIOcii distanta, unde determina alte focare (artrite, nefrite etc.).
?i 125 mg la cainii de tali; mica, plus doza de intre~inere. Leziuni. Se intalnesc leziuni ale tonsilelor amigdaliene (sunt marite,
ro~ii, cu focare supurative), cord dilatat, depozite cono-
Terapia antiaritmica de intreiinere este recomandata pentru pidiforme galben-cenu$ii pe marginea libera a valvulei tri·
animalele de companie. Dintre preparate, enumeram: cuspide, leziuni de staza venoasa, edem pulmonar, focare
-Bepridilulpentru tratamentul extrasistolelor ventriculare, articulare etc.
-lnhibitorii canalelor de calciu (Verapamil ~i Diltiazem). Sunt utili in
tratarea tahicardiilor supraventriculare, sinusale, sinoatriale paroxistice, fi. Fig. 4.63. Tonsilita la caine
brila9ei ?i fiuterului atrial;
. -Blocantele be_ta_ adrene~gice (betablocantele). Blocantele recep- Clinic. Tonsilitele se manifesta prin semne de disfagie
tonlor b:ta adren~~g1c1 pro~oaca bradicardie, au efect inotrop negativ (de· (senzatia de ''os in gat"), febra, sensibilitate la palparea
pr~eaza contractihtatea m,ocardului) ?i scad consumul de oxigen de catre zonei faringo-laringiene, tuse, voma, dispnee etc. La exa-
mIocard.
menul intern (deschiderea gurii) amigdalele par ro~ii,
proeminente, cu puncte supurative.
432 433
 rd lui tricuspidlen se lnstaleaz~ semn1
p,;n insAm3•\a~ em: .~n11te1e), 1ar cazurile trenant,, 1
endocardltel aaite septKe_} pol se lnstituie 1nsuflcienta cardiac~ dreap~
Pe lang~ bollle prezentate
mal demult sau recent) di~ se cuvln a fl semnala 1 .
cardlopatlllor, mal ales lac care se va observ ~e ~ alte afeqiuni (d .
arnlvorele de com a expanslunea" form·descb.nse
soldeazA cu flbrOZa valvu1aro, a 'It • panle. 1 a 1la a
sau globalA. .
___....a, i>entrU tollSI1tUJ, • . • d ,.,,,, · ~ ~
:..it diagnosticul clinic se pune simplu, f~
4,9,1, Carchomiopat·ia la taurine
i':a
...~ - t! 1area situa~e1 cronice e .,.,. m gat"
D' dar este lm~0 0 1 ales cu implicarea cardiaca (obosea~
dlficult!~,
. _Est~ o entitate descrisa la .
uneie afe<!iunl reumatiSfflil1•$
arttmii :;.ulil •.
poare fi aad mortail (suspidune de intoXica~• sau ch;,,
traha, 1ar m Europa a fost vac1le din conti
importanta ~entru ca, de/i:~n~l~ta d~ mult tim;~u~ Am~rican si din Aus-
ca ea sa ex1ste si sa fie a " 01 in tara nu a fost d' lvetia. Boala prezin•l(
de rabie) sau se poate croniciza.
& sta•x 1· .
,e lCI c m1c pnn vn,undat/
. , semne de. . 0 cu pericarditiliagnost·
li ,ca~, ~
.x este posibil
,..,.1amentul,este
PrOgnosticul
Se rezervat .
impune tratarea ton5ilill!i (la nevo)e .
ch1ar exti,. UEtiopatogeneza. ~~~u~c1enta cardiaca dreaTi:'imatica, fiind mani-
parea ior prin opera~• de tonSileclOfflie); se recomanda tratamentii culeaza multe supozitii (star· e e. nu sunt prea bi P ·
5US11nut cu antiblotiee ~ corocostemei, denvative, tratament local 'n!ei
unele plante toxice). In I ~lerg1~e pulmonare ane cunoscute; se vehi-
prin badijOn!n cu antlbiotlce $1 antiseptice, tar extern pnn pensula\u ~
genet!cumetabolic, ce prod~~t,~ul. ti~p se disc~t~ ~ctul la ~ari altitudini,
genet1ca). e eziuni ale endoteliul .n eivent1a unui factor
1odurall! sau ,evulslve, Se pune accent deoseblt pe tratarea endocardit,; . • u1 vascular (pr d'
ez1un1. La necrop . e 1spozitie
olnd aceosta s-a lnstaiat sau <and exisla iminen\a apari~ei acesteia (v~ L 1 5
drept, cu insuficienta tricu! ~ sue constata dilatatia · .
tratamentul enc1ocard1telor). transmuraiO ii focare de ptda. In miocard se intiii~ hipertrofia ventricului
secut1ve insuficientei card· degenerescenta. Se ma· .es~ lez1urn de fibroza
4.9. cardiomiopatiile la animale rinichi ~i pulmon, ficat car~~ce drepte (edemul sal~e!"ta,
1ac etc.). l~es~ vasculare
1, ez1urn leziuni con-
in
cu toate ca in medicina umana sunt bine cunoscute ?i conturate
numeroase alte boli cardiovasculare, ?i in medicina veterinara a inceput 0
"ofensiva" deosebita in diagnosticarea ?i interpretarea unor boli cardiace
diferite de cele cunoscute pana acum, odata cu perfeqionarea tehnicilor d
investi9're $1 a speciaiilarii in aceasla direc\ie a unor veritabili cardio~
vetennan, I~~' de.. al~el obse,:vat (eel pupn in ult1mul deceniu) prin am.
ploarea luaanlor ~mt1fice pubhcate, a numeroaselor Simpozioane si Co
grese de canliologie verennara. ' n
CARDIOMYOPATIIlC NORMAL
• • Fig. 4.64. Cardiom·iopat1e
· hipertrofidi ~I dilatativa

Chmc. Intr-un grup d b .

s~bita, !ara stare prodromal: ~vine se pot constata cazuri de moa

b;~:J:~~:~1 ~~~
grstreaza semne de insufiden~ ~nd ~oala are evoiu\ie clinica se in:"'
~;::i~f:~:~:i!~!-;:e~iti :~~~~.~~~~1
~-eb!1la. Pulsul este crescut (peste' 10~ ~~i}/re~mta tuse seaca ~i evol~tie
1aca ueste marita cu matitate clara . a a1 mmut), aria de percutie car-

THINNED & WEAKENED WAllS

i;r
u~oara dedublare a zgomotului sisto'~ la ascultatie se constata doar o
11c ,zgomot de galopJ.

434 435
 ., -~, ., , WK 1111.JI in ~
fnf~alcli; In faza evO1 lJ~
. e stabilit in fa:,ace drepte. Este nec:e '-'l
stlcul este diflc;~ 1nsuficiente1 ~aumaticcli ~I de endocal'Q~ venta cardiac~ ~I puls), zgomot de
Dlagno
I
ptomatol09 per1cardlta
se tine cont ded~:rential fata de ·malele mor prin sincop~ ~,
1~
(dulce, asplratlv). ECG relev~ flbrllatli\0
1
f,:'
Diagnostic. Se tine cont de t ~ r a ·
suflu de lnsuficlen~ orificlala
un diagnostic trU ccli an1 "ll\ stang~, flbrllatle atrial~, dllatatle card( ada: lnsuflclen~ cardlaca dreap~ $i
acuta tricusplda, este caprlcioa~ pen de flbroza valvulara bl- $1 tricusplda ~cac'/~ race diagnostic diferen~al fa~
Evolutia
dlaca d r simptoma ic.
t· de efuziunile pericardice. ' e ro I arloza (examenul sangelui) $i
tamponada carst1cui este gravfi ·ent· se face oa Evolutla. Boala dureaza 2_4 sa ta • .
progno I nu este e ic1 ' cienta cardiaca congestiva, fiind posibila ~o~~nl, c~ t~ndm~ _spre_ insufi-
Tratamentu
.opatia la pare ment. Dupa apar~tia fibrilatiei atriale, supravietu~~~~~t!
Prognosticul este grav.
~~~f;;,t6
1
~~1~ m_o-
urn.
4,9,2• cardiom• (edive sugereaza la aceasta s~
~l( a t,olii in unele e . . . Tratament: Se ~dmini5treaza medicatia antiaritmica, diuretica si
escULO .. I dig1tahzare. In ult1mul t1mp se cerceteaza rolul s·,ste • •v •·
Incidenta er .a rd1
.a naturala. Autorn ang o-saxo . · x · ·..- d' . .. . mu1u1 renma-ang1O-
tensme1 in ~pan~ia c~r 1om1op~t1e1 d1latative la caine; oarecare eficacitate s-
cie Obaza e~ecJopa.: ~\ipertr0fi~ .ca ~~pertrofia cardiaca prin rap0~
La suine exi . t determinand a o~serva~ ~nuurma intervent1e1 precoce cu inhibitori ai enzimei de conversie
V entita e, r
descriu aceasta . reutatea co~ra a stau in ingro~rea peret~l~1 arter~
' ang1otens1rnca.

greutatea cordul~1/g doar leziunrle ce con lui fibroza endocard1ca ~i 1'11io. 4.9.4. Cardiomiopatia la pisica
sunt descnse • ustarea lumenu '
coronare intramurale, cu ing
S-a constatat ca 95% din cardiopatiile feline sunt boli miocardice de
cardica. • ., la caine trei categorii:
· idiopat,ca . -afeq~uni mios_ardic~ hipertrofice (AMH). traduse prin ingro~area pe-
4 9 3. cardiomiopat,a t· .d. t· V

•• . fac cardiomiopa ,e 1 1opa 1ca tra. retelui ventricular stang ~1 a septului, cu reducerea cavitatii ventriculare
e rase de caini de tahe !11arfiecien~ mitrala ?i tricuspida conco. stangi $i cre~terea inotropismului (contraqia musculara cardiaca), descrise
Mult tn· Iara cu 1nsu 1 ~ ., la pisica cu multa insistenta in ultimul deceniu,
V rin dilatape ven cu . . ' fibrilaJia atria/a.
d~sa ~. principalul semn cltmc__este le sunt necunoscute, dar se ~tie ca -afeqiuni miocardice restrictive (AMR) traduse prin reducerea com-
m1tenw, La came cauze pliantei ventriculare (volumul ventricular diastolic) din cauza fibrozei endo-
Etiopatogeneza. .. in roportie de 60%. . u cardului, subendocardului sau/~i miocardului,
ooala afecteaza mai ales masculu,_ p entru sinteza de taunna, cu excep~a
-afeqiuni miocardice dilatative (AMD) traduse prin cre~terea taliei
Cainele se pare ca are enzima_ P care reaqioneaza favorabil la su.
, h Spaniel amencan, •. . t cavitatilor atriale ~i ventriculare, consecutiv cu reducerea contractibilitatii.
cainilor din rasa Coe er . V • ·t· a". acecti cam, prezen au semne de 4 t Pana mai recent, toate bolile miocardice
. . taunna s1 carnr m '
plimentarea ~ati~1cu . v • d· ren~ti in taurina.
'1
. . dilatative feline erau considerate miocardiopatii,
cardiomiopat1e d1la~t1V~, fim ~ . 1 1 cordului: dilatat1e ventnculara cu
V

t
Leziuni. Lez1~nil: sunt ~,ve_~rala si tricuspida. Se mai ,ntalnesc
fenomene de in~ufi~enta _va~vu arae;:va (la ·pulmon, ficat, rinichi etc.).
deci erau idiopatice, dar acum, prin cunoa~terea
rolului taurinei, se explica evolutia cardiomiopatiei
dilatative. Pisicile nu pot sintetiza taurina, aceasta
leziuni de insufic1enta car~1at~al co~~eziuni de fibroza miocardica, cu aspect provenind exclusiv din aportul alimentar.
Histopatolog1c, se m a nes Carenta in taurina la pisici determina degenerare
de "fibre in valuri atenuate'~ u u. u ,. . . retiniena, anomalii de reproducere $i cardiomio-
Clinic. Datele de anamneza sugereaza slabirea ub_rusca au ca~rn1?r'.
patie dilatativa.
tuse ~i dispnee la eforturi moderavte, apoi boala _e~olueaz~. m ~-4 sap~aman~
cu anorexie, tuse ~i staza venoasa. Examenul clime rele~a. lau ,~speq,e p~e. Fig. 4.65. Cord normal de pisica
zenta §Ocului cardiac neregulat $i precipitat; la percut,e mar~ea ~a~ita~,
cardiace pe ambele hemitorace; la ascultatie se ,nregistreaza tah1antmie
(peste 180 batai/minut), cu disociatie cardiosfigmica (diferenta intre free·
437
436
~
r--
ti
,
I .
ntraI
,·n patologla plslcii, taurin
. •
n punct ce ~al la pislc~, taunna nu se i 11n~
taurln~ este unutrient ~n In te5uturl (mlocard, rnu nc:111%~
a fi
~
~w;;:t

carenta 1~ beta sulfonlc, min<J8Cid. /i/;er procesele de antloxidate~c~i :\

I arn1noacl a·,amane ca ·ana 1nter.iine lbn~anelor, reducerea agreg~r-~n fo►•
cllnlc. Boala evolueaza insidlos, chiar inaparent (aslmptomatic),
declan~area lnsuflclentel cardiace. Din anamne~ relese ~ animalul
Prote/ne )', taunbilizarea mem 1
. '' 1-.. ~ pan~ la
n.c. etc. . . membrane, 1egarea ca 1cIuIui \f\ are apetltul redus sau dlmlnuat, prezin~ abatere, dlspnee (la efort),
leticl, ~~ retinlena, stalui calciulu1 P~~ osmotic, presiunea sanguin~~ ~~
5
1 parezia trenulul posterior determina~ de criza tromboemboli~, de embolia
rec~~re reglarea fl~ctibili~Pi, re9, aJ~ taurina $i glutationul,
b()CI ' 1area conu"' . ~ eXciUSIV
p:' I)~
a~ 'liacelor sau a trifurcatlei aortice, cu ischemie pe trenul posterior, aspecte
cite, rnodU , ·cA se conJUQ , . bila, ~e se manifesta clinic prin ~chiopaturi sau paralizie cu debut brusc, durere
. /. !
biliarl la p1s1 lipi elirnina~ pnn ·n~ este de circa 50 mg z,. ~i scaderea locala a temperaturii, lipsa pulsului pe femurala, pernite podale
detoxifla rn~~bO ecesarul de taun alide sau cianotice. La ascultatia cordului, la prima vedere se pare ~ totul
La p1s1ca n flea
. telina ~te normal, dar, cu atentie, se inregistreaza tahicardie, semne de fibrilape
atriala (palpitatii), suflu sistolic discret (mitral $i/Sau tricuspidien), cu galop,
· h1pertrO
rd'10miopatia in cazul tahicardiei supraventriculare. Prin ECG, examen radiologic, $i mai
ca ~ la om, fiind mentionata si 1
bQala rnai bin
. e cunoscuui
._i: in ultimii 10 ani 1
. .. u • a a,· ales prin angiografie ecocardiografica se confirma largirea atriuiui $i ven-
a p1s1ca, cu rnar :1f
Este o d este desen~, e1~ tricului stang. .
( ,. e pore) ar Diagnosticul clinic este dificil de stabilit. Se face diagnostic clinic dlfe-
male c.ain ' boala se traduce prin hipertrofia rential fata de dilatatia ~i hipertrofia cardiaca, de hipertensiune, endo_car-
slsten~Conform datelor acu~ul!beate, si a septului interventricular, adese~o~ dite miocardite, alte crampe neurologice (paralizia trenului posterior).
• 1r·
centrica anormala a pereteluI . ea fibrelor mIocar · d' s· necr
,ce . ,
V
oza anornia1·
OJ
aoala se confirma prin ECG, examen radiologic $i ecografic. .
marirea atriilor, dezorg~n,za~ omaiii ale vaselor coronare. a, Atentie! Se pot obtine radiografii normale la animalele simptomat1ce!
1
fibroza tesutului conducator ~ ~~ . ooala se intalne~te la diferite rase Evolu~ia este rapida $i se poate termina cu moarte prin sincopa, in
Etiopa~eneza, ~-i;'~~i, incidenta de 85% la mascu~i, cu fr: orice moment.
Prognosticul este grav.
varsta cuprinsa mtre ~. l~rn in mediul urban, la care evolueaza mai al
venta mai mare la p,s,cil~\ decat cea septala (obstructuiva). Se co~ Tratamentul. Initial, de urgenta, se recomanda toracocenteza pen-
T~~i
forma parietala (neo~strufa 1 ce are corespondent genetic o gena auto:
1
sidera ca este o boa a mi . I b"
tru evacuarea
congestionarea
lichidului
pulmonara.
pleural, oxigenoterapie, derivative pentru des-
• d . ta cu penetrape s a a. Tratamentul insuficientei cardiace este lung $i de intretinere; se re-
somala om1nan . , . • prin trei principale mecanisme:
Patogenetic, boala se exp11ca • . .. . comanda digitalice, furosemid, antiaritmice (propanolol 0,2-1 mg/kg de 3
_ub1un
,1,,..,, cp·e uk,.
"'"'stolica, asociata eventual•cu ar1tm11 . . supraventnculare
fi . u ori/zi sau asociat cu un betablocant al canalelor de calciu (Nifedipin lmg/kg
sau ventriculare ce due la dilatatia atriului stang prm msu 1c1enta mitrala per os, in 2 prize), inhibitori de calciu (antihipertensiv), inhibitori ai enzimei
funqionala ~i evoiu9a edemului sau a epa~~~mentelor pleurale; .. de conversie a angiotensinei etc. Preventia tromboembolica se realizeaza
-hipertrofia atria/a compenseaza 1rnt1al reducerea umpleru ventri- prin administrarea preparatelor pe baza de Warfarina (controland timpul de
culare, apoi se produce fibrila9e atriala $i modificari hemodinamice ce con- protrombina), aspirina etc., dar la animale, este insuficient verificat efectul
due la uremia prerenala; acestora.
-disfuncpa geometrica a mitralei duce la "obstruqia camerei de
fuga"a ventricuiui stang. Cardiomiopatia restrictiva la pisica
Ruperea unor trombu$i este in masura sa determine
sa
complicatii embolice ~i agraveze boala. Este o boala caracterizata prin insuficienta cardiaca $i trombo-
embolism, fenomene explicate prin fibroza endomiocardica $i prin trombu~ii
· bische~ie_ miocard1ca, progresiunea neregulata a fi· aderenti de endocard ce due la reducerea cavitatii ventriculare in timpul
rozeI m1ocardice.
diastolei $i la embolie sitemica .
..___ _ _..J Fig. 4.66. Cardiomiopatie hipertrofica felina
438
439
 a ecundar~ determinat~
tic! ~I o for,11 srdice $1/sau miocardi d~ In caz de hlpertiroldlsm se poate administra Benzilthiouracil in doze
0
rormA idI0~iunilor
11
e~dOC:sau wmorilor. ~. de 150 mg/zl timp de 1 s~ptaman~, apol 100 mg/zi in 3 prize/os.
Se in~ln~ in cazo cu cefule g,ganrdlomiopatia hlpertrofica
procesele infil~.....:i mioc.ardiCt! ~ cefei din ca · 4,10. Sindromul de insuficien~ cardiaca dreapta la puii de carne
consecutlv arnI1o~;;recum simila
rerapia este \fl a plsicil ~e~umit $i s~n~romul ~e ascita la puii de carne, boala are o incidenta
dJlatatf ··1 . crescuta ~'. progres,v~, o~ata cu rezultatele ameliorarii nutritional-genetice
,..• rcfJomlOP'da . rdiomiopati1 or in general .
"""' cteristiale ca ,~ pentru obtmerea uneI efic1ente economice sporite.
n~cara Etiopatogeneza. Este un sindrom plurifactorial. Dintre cauze se pot
~•-.-..!i b()ala reu . determinata de carenta .1n
A~ ;ace ategonc enumera: unii agenti chimici (dioxina, unele dezinfectante, uleiul de rapita,
ale dilatatiei card . • eoala este c_ rtiroidism, Inter~ant~ este fapttJJ unii solventi etc.), hipoxia de diverse naturi, ~i mai ales, excesul de sare al
etfoP8to9eneza $i in caz de hipe te institui chIar in conditiil ratiei; este cert ca puii broiler performanti fac insuficienta cardiaca ~i ascita
taurinA, dar poate apa; in taurina se :apentru pisici, suplimentata ~ chiar la un aport de 0,15% clorura de sodiu in apa.
ca o asen,eoea ~~e de hrana usca . ·c,· cardiomiopatia dilatativa ~"
-" ca la pIs1 , . Patogeune~ic se re~a_rca hipertensiunea pul-
· de co,=• • "I: , , ~!
I
consumu u, . uto . dernonstrea~ d taurina $i potas1u; captarea ~ monara ~1 suprasohc1tarea cordului drept cu
taurinA, MulP a_ d~pletii concorn1tente d !ste dependenta de potasiu, iar toate consecintele ce decurg de aici.
da~. u;~erea ei de catre _rniocar tasiu ar putea afecta advers de. Leziuni. La deschiderea cadavrelor, abdo-
taunnel ~ re deplepa de po b nara a taurinei menul este plin cu un lichid galben clar ce
"' pl 7ti? transm~:a r~ervozitate cardiaca
(in hipertiroidism)
congestiva ce im'.
contine fibrina.
Clinic. dse. res:ficient!:! Fig. 4.68. Ascita
sernne e in ~ " d. t h'
. • fati abilitate crescuta, 1spnee, a Iarit-
p~ma fl gde insuficienta mitrala, semne de dila- Ficatul este congestionat, cu suprafata neregulata $i cu fibrina ade-
m,e, su u . t t
. cardiaca. Pisicile afecta e po p_rezenta renta pe suprafata. In pericard se poate gasi lichid cu aderente. Cele mai
:!:fie retiniena, deficit_ in cre~tere, d1sfune\ii remarcabile leziuni sunt 7nsa dilatatia $i hipertrofia ventricului drept, iar
atriul drept $i vena cava sunt mult dilatate. La puii cu moarte subita, ficatul
nervoase $i imunodepres1e.
este congestionat cu dilatare atriala dreapta $i a venei cave, edem
Fig. 4_67. eardiomiopatie dilatativa la pisica pulmonar ~i hipertrofie dreapta marcanta.
Clinic. Semnele clinice nu sunt evidente decat in momentul instalarii
Diagnosticul se pune pe baza semnelo~ clinifice $Ni _se co ntfir~a ~r!n ascitei, cand puii au creasta $i barbitele cianotice, penele lipsite de luciu si
1I
ECG, examen radiologic, dar mai ales ec?card1ogra 1c. _,ve u. aurme1 in prezinta dispnee din cauza abdomenului dilatat (ascita); hematocritul este
sange este de so-120 µmoli/I, cu val~n normale c~prmse 1ntre 70·8~ crescut.
µmoli/I; in carenta taurina ajunge la valon de 1-10 µmoll/I. In cazul carente1 Diagnostic. Ascita se recunoa~te u~or clinic iar leziunile sunt
in taurina diagnosticul terapeutic este sustinut de revenirea la normal a caracteristice. Se face diagnostic diferential care exclude sindromul mortii
peste jumatate din cazuri, prin suplirnentarea alimentatiei cu taurina. subite, in care lipsesc ascita $i leziunile cardiace.
Evolutia este capricioasa. Evoluiia este progresiva, pana la moartea animalului.
Prognosticul este grav. Prognosticul este grav.
Tratamentul nu se cunoa~te. Doar preventiv s-au obtinut rezultate
• Trata~ent. ~e. irnportanta suplirnentarea ratiei cu taurina (hrana
uscata ~~ con~ne taunna) sau corectarea ratiei cu pe~te proaspat sau fiert, in efectivele unde evolueaza boala, prin restriqia controlata de hrana, mai
came $1 intestine. ales in unitatile de cre~ere aflate in zone la altitudine; multi autori reco-
• T~tamentul medicarnentos este eel al insuficientei cardiace con· manda aceasta restriqionare a hranei, fie prin accesul zilnic la hrana numai
gest,ve $l/sau al dilatatiei cardiace. timp de 8 ore fie restriqia de hrana a broilerilor intre zilele 6-11 de viata

441
440
 . na $1 apa, care treb\JI ezentate. Adventlcea venelor este blne d .
sare in hra ~
rtUI de reP~ente de colagen, uneorl chlar fibre mu ez~oltata filnd al~tuita din
este $i apo nevole, ele dlnal. venele, in raport cu structura tun~~ are _netede, dispuse lon-
etc. Foarte importan~rl de cate ori este
~!e flbroase, flbroelastlce $1 musculare. medil se pot clasifica 1n:
controlat $1 corectat
sanguine d I cup · d Caracteristic pentru reteaua venoasa
3.11, vasele central este .cor u . I n(n e ~i
al ~rui organ. vase sanguine artena e de ca. ~ste prezenta valve/or, situate in inte-
Sistemul circulato~ randul ~u din ~1orul vaselor, cu rol in circulatia de in-
al~tu1t la . venoase. .. v " oa~cere a fluidului, suplinind intr-o ma-
arborele clrculator, . . capilare) $1 • gele de la Inima 1a re~ea\J,
l'lociu mIc $1 ·rcula san , I . I t,' • " sura se~nificativa absenta fibrelor mus-
libru mare, mJ ' se prin care ci cand in sensu c1rcu a~1eI san.
Arterele sunt va . trul lor descres culare dm structura peretelui venos.
.
capilara din tesu '
turi d1ame
•
.
·rcula de la reteaua cap1lara la
l
I
. . e sangele c1 . . fl 'd I . Fig. 4.70. Structura unei vene (dupa Fox
guine. t vase prin car • sul circulatIeI uI u u1.
~enele : ;1acestora ~ ~t in ~~aturi: tunica interna (intima),
l\..: Stuart I. 4 th Human Physiology)
lnlma, iar dtlamle arterial este al~tu1t dmti~ea) structura histologica a celor ~isttemufil l~mdfaticb i~i a!e originea la nivelul tuturor tesuturilor si
Pere e a (adven ce · Ex'stv
tunlca m
edie $i tunica extern •
riabila m rapo
rt cu calibrul arterelor. 1 a totusi
. . · Organelor,• din·
r-o ma ar ogata retea de capilare limfati·ce a v • .. ·
I I p • careI ongme
• . '° t·
trei componente este va microscopica comune ~1 ~num~. . este spat1ulVmterce
' tV e traIectul vaselor limfatice apar nodu n 1Im,a ice
stu ar. V

nele elemente de structura ·tu•~'(, dintr-un endotehu unistratlficat de ce. cu prezenta ,~con an ~• sau constanta topografic, numiti limfonoduli, lim-
u . t ma este a1ca h.a Iv fonoduri sau hmfocentn.
-tunica in e , 0
membrana baza a;
lule turtite poligona~e, a~atel P.~.f din tesut conjunctiv cu multe fibre .. Sistemul limfatic consti~uie o r~tea ve_noasa de drenaj a plasmei in-
-tunica med1e, este a ca I a terstitiale spre_ torentul sangum. Cap1larele hmfatice nu opun rezistenta la
elastice ?i tesut musc~lar net;<1; mponenta tesut conjunctiv cu predomi- trecerea proteinelor sau a altor macromolecule din lichidul interstitial in
-tu,.nica extema, are m conenta fibrelor de cola~en ~i _elast!ce. . "
__,.,..- lumenul acestora.
Structura tunicii med11 (tumca dmam1ca a V. ~e~ti! sch~letali, batracie~ii, reptilele. ~i toti embrionii pasarilor po-
vasului) confera sistemati~area .arterelor seda ImmI hmf~t,ce, spre de?sebire d~ mam1fere, la care circulatia limfatica
in doua tipuri: musculare ~1 elast1ce. Arte- este controlata de contraqIa mu$ch1lor scheletici, presiunea toracica ne-
rele de calibru mic ~i mijlociu sunt de tip gativ~ din t~mpul inspi~atiei, de contraqia ritmica a peretilor vaselor
muscular, iar cele de calibru mare sunt de limfat1ce man, precum ~1 de torentul sanguin venos din venele in care se
tip elastic. deschid trunchiurile limfatice.
Examenul vase/or sanguine
Fig. 4.69. Structura unei artere (dupa Fox Vasele sanguine (artere, vene, capilare) permit circulatia sangelui
Stuart I. 4th Human Physiology) prin marea $i mica circulatie.
Mijloace de investigare clinica. Arterele se examineaza prin inspeqie
Capilarele (vasele sanguine cu diametrul eel mai mic (8-10µ) se in- (putine date), palpatie (traiect, calibru, uniformitate, calitatile pulsului),
terpun sub forma unei retele, intre artere ~i vene. Ele sunt raspandite in ascultatie (rar) $i metode speciale: tensiometria (tensiunea normala este
toate tesuturile ?i organele, iar retelele pe care le formeaza au configuratii valoarea tensiunii sangelui incadrata intre o limita maxima denumita ten-
?i marimi diferite, in funqie de structura organului irigat. Peretele capilar siune arteriala sistolica, cand apare pulsul, $i o limita minimala denumita
este alcatuit dintr-un endoteliu vascular. tensiune arteriala diastolica, cand dispare pulsul) examen radiologic al
Venele sunt vase cu pereti mai subtiri decat cei arteriali. Ele au arterelor (arteriografie) $i cateterismul.
structura id"entica cu peretele arterial, dar diferenta dintre tunica medie ~i Venele se pot examina prin inspeqie, palpatie $i examen radiologic
cea externa este greu de sesizat. Structura predominanta a venelor o (angiografie cu substante de contrast).
constituie fibrele de colagen, fibrele musculare ~i elastice fiind slab
442 443
 ielea depigmentat~, la n·
cU P
e examineaza pe zone re
. capilara), Ia pav11
·1·
onuI ureci..•
ivei
~
eap1lare1es (timpul de reumPIe 1 rrombozele arteriale survin pe fondul unor modif i~ri ale
peretelui
,11~ rterial (arterosclerotice) care au produs stenoze multiple, etajat
mucoaselor ap?rente _l{dlri. e, la care
creasta $i barb1tele la ~ , ae adauga in anumite conditil favorizante (deshidratarea,
hemoconcen-
~ atia hipercoagulabilitatea, medicatia diure ti~ sau care favorizeaza
coagu-
4,11,1, Arteritele . 1r rea: expunerea la frig etc.) elementul trombotic. In acest
..
mod, se comple-
arterelor produse d.e diverse cau t~aza obstacolul _arterial care permite transformarea ischem
sunt afeqiuni inflamaton.I a1eu se pot produce pnn contiguitate2 iei cronice intr-
. x direct asupra vasulu1, sa
~d~ un puseu ischemIc acut.
aq1oneazo ) ..,
~ Clinic. Se intainesc mai multe tipuri
. atatea arterelor . . ..,
vecin ot fi de natura mecamca, traun,ati de obstruqii tromboembolice:
eneza eauze1e P ~
EtiopatoQ .. a sau parazitara. . -Tromboza aorte i posterioare $i a ilia-
toxica infeqioasa, endocnn qi neaza asupra intime1 producand A '

celor intalnita mai ales la viteii sub 6

leziuni d
'Procesul infl~mator a ulio trombu$i, fenomene de a~eriospasrn
generative, infiltrative, ;~~g tr~fice ale tesuturilor deserv1te,
fenornen ~
e; luni, se manifesta prin pareza sau pa-
ralizie (apare brusc la unul sau am-
responsabile de tulbur~n e bele membre posterioare), tendinta la
merge pana la ga~gr:na. i me acute traduse prin fenomene hipotermie, scaderea reflexului spinal
de edelll
Clinic. Se mta_l~esc ~r si durere extrema la palpare sau exprirna $i a pulsului.
~
cianoza, lipsa ~ulsului in ~;i se pot instala fenomene de gangr -Tromboembolia artere lor bazinului se
ena. Exista
prin ~chiopa1:tJn; la ~em , a cu semne ~erse, care sunt sediul manifesta aproape similar celei pre-
arterite crornce ce evo ueaz unor ven.
scleroze. cedente, dar intereseaza si vezica uri-
tabile anevrisme, tromboze sau a~e~o ..
Dia nosticul clinic este d1fic1I de stab1ht.. nara, rectul $i coada; ·
. Fig. 4.71. Placa ateromatoasa de diverse grade
EvoYuiia depinde de persistenta factonlo~ cauzah, asociata
~i OJ
tratamente gresite ce due la cronicizarea procesul~1. .., -Tromboza artere i femurale este unilaterala si intereseaza
Prognosticul este dependent de cauza pnma~a . .., un mem-
. bru (~chiopatura, lipsa pulsului, transpiratie, paraplegie $i paraliz
Tratamentul trebuie sa fie etiotropi t~ebu1~ sa ~e ~omba ie);
ta in- -Artera mezenterica poate fi obstruata in cazul colicilo
r trombo-
flamatia prin terapie derivativa, antiflo~i~ic~ ? ant11nfeq1oasa, pentru a embolice, iar strongilii se localizeaza in adventicea vasculara
si determina
facilita reluarea circulatiei $i ameliorarea mgat1e1 m sectorul afecta anevrisme verminoase mezenterice;
t. ·
-Cand sunt afectate arterele coronare, se instaleaza infarc
Tromboemboliile arteriale tul mio-
cardic;
-Obst ruqia artere i encefalice determina fenomene de
Trombusii si embolii vehiculati prin torentul circulator au natura infarctizare
di· sau he~oragie encefalica, tradusa clinic prin semne de focar.
versa (cheagu~i, fragmente calcare, tumorale, fire se sutura, In afara obstruqiei arterelor se mai intalnesc astfel de fenom
carpi straini ene si
diver$i etc.). In funqie de dimensiuni, ei se pot localiza la orice
rial producand obstruqia acestora, cu toate consecintele patoge
nivel arte·
netice ce
la nivelul arteriolelor, fie din organe (hepatice, renale, spleni
ce etc.), fie
celor din tesuturi (in cazul coagularii intravasculare diseminate)
a
decurg din lipsa irigatiei tisulare, pe sectoarele deservite. , ca meca-
nism ~ocogen.
Etiopatogeneza. Drept trombu$i $i emboli pot fi considerate Diagnosticul se suspicioneaza pe baza semnelor funqionale
di· $i se
versele ~roduse nedispersabile injectate in torentul circulator, confirma prin angiografie $i ultrasonografie Doppler. Se recurg
fragmente de e la diag-
trombu$1 endocardici, unii paraziti, corpi straini extrem de nostic diferential pentru a exclude mai multe afeqiuni, cum
diversi etc: ar fi: traume
exista $i emboli septici ce metastazeaza. ale scheletului axial sau apendicular, osteomielite vertebrate,
· ' miodistrofie
D~t?rit~ ~rteriospasmului, se produce oprirea circulatiei (infarct (carenta in vitamina E $i seleniu), nevrite de sciatic sau femur
i· al, miozite
zarea) $1 mst1tu1rea fenomenelor ischemice dublate de necroz clostridiene etc.
a si gan·
grena respectivei zone; arterele respective s~nt nepulsatile spre
periferie,
444 445
~ xn'i circulatiei colatetale
I re1ua I t .. , Sl.
vorablla fn ca ZU accfdente clrcu a orn cardlace ""\
"'• este
fVOIU t' a 03nd CUfa 1m1neaza cu ~ sindromul de ischemle cronica periferlca
nrl'l(JresJV I V. .
pOilte fi ,.,.-.. rezervat sau gra let urmat de plrmbari in Jschemia cronlca perlferica este situatia in care, prin reducerea
encefa~nosd"'' ~pune repausul co~~ux~lui leucocitar (rubefa~eti ogresiva a debitului arterial, apare initial o simptomatologie predominant
rratarnerit ~manda induce~:.OmbOtic! ~; anticoa~ulanta ij, f~nctionala (ischemie de efort), pentru ca dupa o evolutie indelungat:a (sap-
resN· Local .~ (streptokinaza), an ne) si combaterea artenospasrn~t tamani luni sau ani de zile) sa se instaleze modificari de tip hipo- sau atro-
pro9 . tr0mb0lltiLD ·na dar cu aten!,' • ~ fic, ur~ate de leziuni trofice care conduc (lent) la procese de necrobioza,
terap1e /k9 hepan ,
2
p1rina 4·1 ':19 ti ~cetilcolina). necroza $i gangrena.
( rc,caln~, n,tray, Etiopatogeneza. Ischemia cronica periferica poate fi determinata
P rteriale de arteriopatii functi_
onale, compresiuni pe artere, boli nervoase, arterio-
tismele a
rrauma afectat de agresiuni ~ariate: plagi, aCCi, atii cronice obstructive.
• arterial poate fi soase de fractura etc. p Arteriopatiile cronice obstructive se impart in doua categorii:
s,stemu1 . . tragmente o • · t -arteriopatii inflamatorii de tipul trombangeitei obliterante, in
. . . corpi stra,ni, u
langa hemorag,a in erna sau exte
dente, strMre"~ unei artere produce.,, ~trutotul asemanator cu eel din tro: · care sunt afectate arterele de calibru mic, distale, avand o evolutie in pusee
• h ie acut:a, in
asi unLezasindrom de ,sc em • d dificultati de recunoa~~ere <+ • t· ··~ care due rapid la aparitia leziunilor trofice distale (necroza distala raspun-
in imp util la
zand bine tratamentului medico-chirurgical:vasodilatatoare, corticoterapie,
n . bOlia arteriala, dar avan I marilor politraumat,sme. .
operatii regionale etc.).
~:alele ~te, a~ cu~ estetr~i~atisme arteriale (care devme mai free.
-arteriopatii degenerative avand ca prototip aterosc/eroza
0 forma particular~ de ealizat dupa efectuarea cateterismelor
obliteranti, specifica varstei inaintate, favorizata fiind de tulburarile
tismul ,atrogen, r . . t '
venta) este trauma . • inistrarea medicat1e1 e c. . metabolice (hiperlipemie, hipercolesterolemie, diabet) care intereseaza ar-
angiografiifor, a eronfor '"·adm se poate solda cu un s,mplu spasm (sti;.
terele de calibru mare (artera iliaca $i femuralele: vezi sindromul Leriche
Trau~a3zarea une, ~:;:i terminatiilor simpaJice di~ ~eret:fe arte- la om) dau o suferinta funqionala accentuata, dar ajung tardiv in faza le-
poare artena!J), sec~ndd~lr ,n " . si lipsa de substanta artenala pe intinden
rial, cu plagi, contuzu, , aceran . ziunilor trofice, dupa o evolutie indelungata, de ani de zile.
Clinic. Simptomatologia consta in dureri (la inceput dupa efort),
variabile._ . rta poate dezvolta cele mai caracteristice forme parestezii, paloare sau cianoza tegumentara, extremitati reci, hipotrofii
. . Chnic. Arttrera aotica" in special in traumatismele inchise ale tora- musculare, modificari ale fanerelor, diminuarea sau disparitia pulsa~ilor
d,rnce de fezare auma ' . d I t-· b I
. " • pec'al 1 la traumatismele pnn ece era},e
u
rusca, a om arteriale, uneori edeme periferice. La examenul radiologic, pe vasele arte-
celu1. Expusa in s . .
· " fez,·oneaza in special la mvelul septumuIUf· 1stm1c. · ·
La
.
an,. riale mari se pot identifica arteroame ca/cificate.
aorta torac,ca se • u • • bd · I (
male, localizarile aorta se poate ru~e la nivelul cav1tat11 a om1na e aorta intr-o faza avansata durerile survin survin la mers u~or, apoi se
abdominala), mai rar fa niveluf aorte, ascendente~ . permanentizeaza, ulterior aparand leziuni trofice cutanate (pete necrotice,
fn cazul plagii aortei toracale se instaleaza semnele unu, ~oc hemo- panaritiu interdigital, ulceratii atone, gangrena extremitatilor.
ragic de gravitate deosebita, inso9t de hemotorax stang, pulsul fiind inegal. Modificarile starii generale se traduc prin inapetenta, scaderea in
fn cazul rupturii complete a peretefui aortic se inteivine de urgen~, greutate ~i semnele unor afectari viscerale (nefropatie cronica, hepatopatie
in scop hemostatic refacandu-se prin realizarea unei suturi ce permite toxica etc.).
reintregirea straturifor aortice. Tratamentul. Terapia conservativa (medicamentoasa) trebuie apli-
Cand ruptura nu a fost completa, progresiv se poate dezvolta un cata o lunga perioada de timp, uneori pentru tot restul vietii bolnavului.
anevri~m posttraumatic care poate deveni manifest, chiar dupa un timp Prin aplicarea terapiei conservative se urmare~te realizarea mai
foarte mde/ungat (dupa luni sau ani de zile) de la instalare. multor obiective:
-prevenirea aterosc/erozei'. regim alimentar echilibrat, evitarea (pe
cat posibil) a stresului, administrarea medicatiei hipolipemiante, tratarea
bolilor primare (diabet, hipo- sau hipertiroidism);
446 447
 hldroteraple, ele~.
11
ocale, -1r..
e~ (rectt
,aSCtJfarJ. 111 ' PP La cal, in mod particular se intAlne~te anevrlsmul verminos al arterei
a vltamlnel ' a s~ruH1 mezenterlce p~odus de prezenta larvelor de Stronglllus (Delafondia) vul-
.g;mnastid Vi • adrnlnlstra~colltlce (Hldergyne, Red ~ garls, 1ocallzat in peretele arterlal.
. tato8re• ) slmpa er,
teraple etc.; vBS(Xii/8 sadarnln , rratamentul. Chlrurgla vasculara moderna permite indepartarea
-terapl~ cu cornplamln, re etc,, arfarlna, vitamin~ C. orlcarul tip de anevrlsm ~I refacerea arterel respective prin aplicarea de
aclduiul n1cotmlc ( eXtrase tisul~rombOstOP, ~ prin realiza~e..a mterven~il roteze arteriale slntetlce la cele de callbru mare ~i grefe venoase antologe
yne, ergoto~na)'ocoa911tantl. eel chir\Jr9ica' indiscutab1la la om, Vo~ ia cele de calibru mlc.
g -terap1a an I eficace ~ ~ au valoare ractica medical-veterina
Tratamen;zare, o,1ar ~tile ~i pentru -~i interventionale:
i
r. comunicarile arterio-venoase
de tip rev= date ce pat fienta cateva teh;~e indepartarea blocu1.
prezen? a nonuare, vom ~,,,. se u~·c si trombusul intralurnina~ comunicarile (fistulele) arterio-venoase pot fi de origine congenitala
In CO·~-.:-,,,d/aod~fical'A arteroscler~n' care ramane cu un Pere•: sau doba~dite (postt~aumatic). P~ezenta ~or duce la ischemie (in aval de
.(!eZOIP':'-_-,m' 1 . • zona I u:
. I de intima . artere1 ,n cestea) ?' la o supramcarcare a s1stemulu1 venos cu un debit sanguin mare
~~;~~d perm~~u,~:~e ~i periartera; itomie. La n?i in ta~a s-au _utiliiai :i cu presiune ridi~ta, determinan~ simptome locale (dilatatii venoase, puls
it numa1 .-,iA'a dupa arter venos, edem, mod1ficarea structurn venelor) ?i la distanta (tahicardie, dila-
constitu ~-~din •,,,..,,_,.. ·stente ,n setun de cahbru .
.prorr:-" POP de Popa- ooduI eXIlor de la aorta" pana Ia arterere~
A "
tatie cardiaca, semne de_ in~uficien~_car?iaca congestiva).
reze din rerom, . • d inlocuirea artere , Tratamentul. Pnn mtervent11 ch,rurgicale directe se suprima comu-
pro ·te ·ta perm1tan . I d' nicarea patologica ?i se reface artera ?i vena, cu sau fara elemente inter-
lun~im_ed'. n , .., se utilizeaza prot:ze alrtedna _e t~n u materi~ puse (grefe venoase sau proteze arteriale plastice).
pentence , Ve artena,e,
-bypass-un ti • care creeaza• 0 •noua ca e enva 1va pentro
. din vena sa en~ obstrUata ; • . Hemangioamele
plastic sau . scurtcircuitand a~era .. (extraanatom1ce ). Pnn ace5te
1
sangele arteW~ arteriale la di~nfi arterial din pedicoli straini de
__,.,-,1-po~ursa sanguina adu~e sang~;e 1 Hemangioamele sunt formatiuni tumorale difuze, infiltrative, cu
axilo-axilare, femuro-femurale,
P[U\,C\.lee, • . stfel s-au reahzat pon structura vasculara (arterio-veno-capilara), cu tendinta de cre~tere ?i reci-
artera afectata. abcla~iocarotidiene etc. diva dupa extirpare.
axilo-fernurale, su Prezenta lor provoaca lezarea structurilor invecinate, inclusiv a ele-
mentelor osoase.
Anevrismele
Hemangioamele se complica odata cu cre~terea lor exagerata prin
. ele sunt formatiuni pseudotumorale, pul-
Anevrrsm sindroame de compresiune, hemoragii externe sau interne, putandu-se ma-
.. .
. mpr·,ma disloca sau erodeaza tesutunle ~ ligniza (angiosarcoame).
satile care co , b
·n J·ur
organeIe d1 • Evolutia lor este spre tram oza• endo-· Terapia consta in extirparea lor chirurgicala (cat mai completa),
~ d tu
· 1·a, embolii si, , in final se pro uce rup ra acestu,a.
Iumrna eventual completata cu terapia laser sau roentgen, pentru a se realiza
• .,
care determina hemoragie interna sau externa. sclerozarea lor pentru pre1ntampinarea recidivelor.

Fig. 4.72. Anevrismul aortei descendente, inaintea bifurca9ei
in arterele fernurale
Indiferent de localizarea lor, aceste formatiuni
trebuie indepartate pentru ca ele exercita compresiune asupra zonelor
invecinate ?i, mai ales, pentru complicatiile pe care le produc (ruptura,
trornboza, diseqie, suprainfeqie etc.).
448
4.11.2. Flebita jugulara
Inflamatia venei jugulare este eel mai adesea efectul unui accident
produs prin 1ntepare a venei de la exterior, prin contiguitate, de la pro-
cesele septice vecine jugularei, sau, eel mai frecvent este apanajul injec-
tiilor intravenoase gre?it executate (perivenos). Afeqiunea se intalne~e la
speciile mari la care se prefera vena jugulara pentru administrarea unor
solutii injectabile, iritante pentru tesuturi.
449
 ecrotic din tesutul Periv
pe procesu1nni responsabili de insti~~~,
a etJ.e c-eotratA r,11enli pato9e toat~ lungimea ven/~ pentru maturarea ~I grablrea abcedaril
Pa~ se greteazA ~ de tntindere : sau se intrerupe circ~' l~, 5
(lodurate local) ~I antiblotlce pe cale gen:;~a recurge la terapie revulsiv~
pe tondul c! atiCi C\l ten(iln I se fngreuneantul circulator a fragrnen 1a~; zllnlc~ a zonel sau a plagll precum ~I lnterv , concomltent cu toaletarea
unul p~,1 mat mult; ~iCUlaril in to~ endocarditei tricuspidien:e~~
gulare, ~ ~nd ~lurea (in prima
impune pentru a elimlna intregul contlnu:1~;u~~t~e cate ori si~a~a o
fa1 (metastatic) a infeqiei in ~ .1~t importanta este atenta supraveghere a re lu .. . D~ ~ . ma, mare
t'
venoasA1 ·nse ,.1 1nstitu1 ., la distan!P

~=I ca
~~ tinand cont de faptul vena se poate ra~ ~ugular~ (1mphc1t a venei),
des?" ~ nsrnitenl inconjoa ra ~i se pot produce hemora
OI
sept!~ 'bilitatea tra u te5ut). ta rezenta unui adevarat ,, 0 ii pnn co~tmutu l purulent care
semne ale iminentei hemoragiei jugulare9 m~~~ve( chia~ fatale; la P.rimele
~:~: O:n1sm (of: ~cipienta se
Leziunl, In
abcedeaz~, pe traiectul v;~:
ipare care, cu . ent sau ch1ar ruptura acest ~
sa recurga la rejeqia venei jugulare pe~tru a1~~ /et~r;a r ~a treb~1 rapid
1
. ,a(, dur la pa . fil,tra"i ramohsm rezec:tie, funqia acesteia este prelu~ta prin event~ via ammalulu1;.dup~
don JIJ9U ' andu-se 1n ei;
)' I • ales de jugulara congenera, astfel de animale puta :ele col~ter~le }'i ma1
jugulare c,bSefV rintre altele) un ace1d~nt tehnic complicatii. n suprav1eti,11, fara alte
(fatal). flebita jugulara este (~aza tratament pe ~ale_ mtra~e~oa:
Clinle, ctidenii care efectu . lului; adesea, m t1mpul lnJecta !.
P:
nedorit .~ntnJ de conten~on~~ a am;~ar mai tarziu (daca ~u se supr:
in concll~1 precal. v sau a perfuz1e1, sau bserva un hematom (mstalare r,
4.11.3. Bolile arterelor coronare

. •pe ca e 1. • " ·) se o . ~ prevalen~, astazi, uin ~adrul patologiei cardiovasculare a omului

so1~e1 d ·nistrarea solu)'ei '. ful aza perivenos su b ",orma unei ...•Q• afeq1unile coronanene ocupa pnmul loc. Nu acelas· lucr
hecl a mi x solu"a re e 1 u se poate spune'
~ . daca se continua, )' I se opreascau 1me
sa · d' t d · · 'ij•
_,a a mm1strarea
· I 1 • •d
d~s~re anima_e a cartre mc1 enta lor ..este redusa, .pe de-o
p1da), ~~~ocale; atunci este m~me~~e cele mai multe on nu s~ ia nici o parte datorita
viet11 econom1ce scu e 1a unele spec11 de interes econom·ic ( • • .
mefa~ . luarea pnmelor ~asun~ . • zile: animalul este tnst, refu~ ut ) . d IP(
rumega oare , iar pe e a lQ parte, chiar daca acestea evolueaz pasan, porci,.
sol~~ ~1 i procesul se acutizeaz in zinta 12 a multe
o tumefaqie intinsa pe Zona episoade tree neobservate, fiind descoperite (eventual acc·idental) ' •
•fi u ·1 d
mhasnau 'iade produqia de lapte, prau~ procesul se agraveaza odata r.,
ra , , rte sacn ~~nor e necesi·tate sau necropsiilor, eviden~ate de practicie cu ocaz1a
ni
·gheabului jugular, ,oa dureroas ,
b . concomitent cu proceseIe de ramohre . -~
a versa~1.
~ ·ectarea zonei si instalarea fe r;1, . Coro~arele sunt arterele de, hr~nire ale miocardului. Anatomia clinica
inJ . ricol de.hemoragie fatala). .. descne doua artere coronare: stanga $i dreapta· ambele iau na~ere din
vene1 (pe . este u~r de stab1ht.
DiagnostiCU1 u 2·3 saptamani. ostiile coronare, aflate in sinusurile coronare Valsalva.
Evot~a..Boala d~r:z:e face tratament adecvat, in scurt timp ~i in , Fu_nqia ci.rculatiei coronarie~~ consta in asigurarea aportului de
Prognostic, Daca ·ei este pe deplin asigurat (foarte evident la sange ?x1genat $1 de ~ubstante n~tntive celulelor miocardice $i indepartarea
1
mod su5tinut, tra?ismul evo(~~r exista) procesul netratat poate abceda, ~ produ$1lor de catabohsm rezultat1 din funqiile celulare incat in orice mo-
cabaline). Cu p~ne ~nse u. . • ment sa _fie sa~isfacuta ~al~tatea _ap~rtului $i necesarului de oxigen.
. lenta se dreneaza singura, m timp. .. Clrculat1a coro~anana prezmta anumite particularitati :
coleqia puru tul Se va urmari atent administrarea solutnlor pe cale i.v,
Tratamen , . ) D u • t· · caracter faz,c: spre deosebire de restul organelor, necesitatile de
(nu se va la ·sa nesuprave gheata niciodata" perfuz1a . aca m 1mpuI perfuz1ei •.
irigatie a mu~chiului cardiac sunt satisfacute in diastola·
. d
sau a administrarii i.v. cu seringa solut1a patrun e penveno
u · t
sJ aceas a se va I
- caracter limitat al adaptarii cordului la hipoxie exclusiv prin cre~-
opri imediat ~i se va scoate acul. ~~n:i .~nd .se constata o tu~efaqie! terea debitului coronarian, extraqia oxigenului din sangele arterial fiind
locala (semn al refularii sau admm1strarn penvenoase) se va mtervem maxima (70%) la nivelul miocardului in conditii bazale. Pe de alta parte,
imediat, administrand perifocal o solutie antinflamatoare (de obicei un cordul spre deosebire de mu~chiul striat scheletic nu poate funqiona in
amestec de procaina cu un corticosteroid) iar pe cale generala antibiotice, conditii de anaerobioza;
timp de 3-4 zile. - caracter neeconomic: pentru cord cre~erea presiunii de perfuzie se
<:and nu se intervine imediat (de obicei multi practicieni ignora acest realizeaza prin cre~terea propriului travaliu, fiind insotita de cre~terea
accident) sau trece neobservat, apar surprizele dupa 1-2 zile, ce constau in consumului propriu de oxigen;
semnele locale ~i generale prezentate la evolutia clinica. In astfel de situa~i,
450
451
 or determinanti ai aportului de O .
• caracterul balansat al t~
0
ai unei parti din acest aport. x,geii,
care sunt concomitent con~~"!a arterele coronare determina insuri . Fig. 4.73. Blocarea arterelor coronare ~i
TulburMle circula~e~ m dul printr-o evolutie clinica de cardi cie~ zona de infarct

r
corona nan~ ce afecteaz~ .m,oca~u~osc mai multe forme. Astfel, co~~a~
5
ischemica, in cadrul careia ~MS (l 9?9) $i a reactualizarilor actual 0~ • Clinic. Clinica ischemiilor miocardice
clasificarii recomandate ~e d. ta de: e, ~ contureaza bine cunoscutul sindrom
cadrul cardiopatiei ische~1ce ~:. ,scu de angor pectoral. Ca semne clinice
- Moartea cardiaca sub1ta, se inregistreaza durerea iradiata
- Angina pectoris - de efort, V (foarte dificil de interpretat la ani-
- spontana; male), provocata de efortul fizic, ex-
- Infarctul miocardic - acut,_ h I )· punerea la frig, stres, anxietate.
- vech1 (sec e e ,
- Insuficienta cardiaca; Crizele dureroase au o durata de 1-3 minute, rareori pana la 10-15
- Aritmii. ta dat · ·1 minute. in afara crizelor dureroase se mai inregistreaza dispnee (provocata
in cadrul patologiei coronar~lo_r vofim_ pr;~en onar·,ee s1m1 are Pen~ de insuficienta ventriculara stanga acuta tranzitorie, determinata de
. . I • I vtura cu evolutia msu 1c1en~e1 cor ne. procesul anoxic miocardic), lipotimia sau sincopa (explicata printr-un reflex
om ?' anima e, rn ega
vago-vagal ?i hipotensiune), transpiratii paloarea mucoaselor, congestia te-
Insuficienta coronariana gumentului, disfagie sau eructatii (declan~ate pe cale viscero-viscerala),
palpitatii, tahicardie, extrasistole.
Reprezinta un deficit in asigurarea cu sa~~e ~rteria_l, atat de necesa,, Diagnosticul. Boala se suspicioneaza pe baza semnelor clinice: du-
• tabolismul fibrei miocardice. La om, astaz1, msufic1enta coronariana rere, sincopa, dispnee, tahicardie, extrasistole.
rn me un loc de frunte (daca nu ch",ar pnmu
ocupa v · I Ioc) ·n t I ·
I pa o og1a cardio- Electrocardiograma pune in evidenta tulburarile ischemice miocar-
vasculara. .. dice cronice sau unele sechele dupa infarct. Electrocardiograma normala in
Etiopatogeneza. Frecventa ~are a coronaropat11 1~r este data de repaus poate fi neconcludenta.
ca
faptul reprezinta jumatate din numarul total al card1opat11lor adultului, OJ Prin scintigrafie se releva perfuzia miocardica.
ca
toate boala este veche, de cand omenirea. Alte metode complementare de diagnostic sunt: coronarografia (an-
Cele mai importante cauze sunt reprezentate de: giocoronarografia) ~i cateterismul cardiac.
-factori cauzali /ocali intracoronarienf. procese trombotice sau ste- Diagnosticul diferen9al se impune pentru a exclude eventualele
nozante (ateroscleroza), dominante alergice $i/sau infeqioase, anomaffi spondiloze, condrite, hernii hiatale, pleurite, scleroza pulmonara, trauma-
congenitale sau dobandite, embolii coronariene etc.; tismele coastelor, miodistrofia carentiala etc.
-factori cauzali generali: scaderea fluxului coronarian ~i creyerea Evolutia bolii este lunga, dupa accidentul acut.
consumului energetic al miocardului datorate leziunilor valvulare, cordului· Prognosticul este sever in cazul obstruqiei coronarelor.
pulmon acut etc.; Tratamentul este conservativ (medical) ?i chirurgical.
-factori de rise: genetici (hipercolesterolemia familiala), sexul (mai Obiectivele tratamentului medicamentos sunt:
frecvent la masculi), obezitatea, sedentarismul, stresul etc. -atenuarea sau disparitia anginei: Nitroglicerina, Fortral, Nitroderm
Arterele coronare asigura miocardului din teritoriul vascularizat un (terapie transcutanata cu gliceroltrinitrat);
debit sanguin intermitent, in conditii de repaus. Orice obstacol functional -prevenirea infarctului miocardic, prin administrarea coronaro-dila-
(vasomotor) ~au ?rganic (obstruarea lumenului) are drept urmare o dimi· tatoarelor (Maycor, Persantin, Isoket), Propanolol, anticoagulante (Hepa-
nu~re_ a deb1tulu1 sanguin ~i o suferinta miocardica consecutiva. Acest.e rina, Trombostop), antiagregante (Aspirina, Ticlid, Curantryl);
lez,u~, d:termina o ischemie miocardica progresiva care evolueaza cu in· -tratamentul hipertensiunii arteriale, prin terapie hipotensoare (Hi-
sufidi~,e~ta co!ona~iana cronica simpla, fara infarct sau cu insuficienta mio· dergin, Dopegyt) sau/~i diuretice (Furantryl, Furosemid, Tertensiv).
car ,ca acuta, cu infarct. '
452 453
 ,......
d principlu va fi apllcat limitat d
. ur c! acest tratarnent r!a lui) ~I aplicarea unui byp~Sse e1~.
Embolla ~I tromboza vaselor llmfatlce au o valoare diagnosti~
oes,g rarea sau neamello~ icala majora in astfel de cazur1 ilo~
tul lul (am~l~re este 1ndlca~a chinJ:na ~i in cea veterinara (la ca ·. redusa chlar cand sunt afectate vasele llmfatice de callbru redus, de la
coronarlan a actuala, in me:<11dna utorii. Noi vom aminti doar catev~'~ar,i nivelul dlverselor organe parenchlmatoase.
La or roase tehn1ci opera din~
folQSeSC nume u • , 4,12. Dirofilarioza carnivorelor
se a· . refa de vena safena interna;
aceste .i,ypass aortoe0ron~nan cu~ inteme (procedeu Vineberg); Dirofilarioza este o parazitoza a carnivorelor, transmisa prin inte-
. I n....rea arterei mama
-,m a "" aturile tantarilor, exprimand o cardiopatie severa.
P Etiopatogeneza. Ciclul biologic al parazitului Dirofilaria immitis are
unele particularitati. A~a de exemplu, in corpul tantarilor infestati se dez-
volta, in decurs de circa trei saptamani larve infestante, care prin intepare
ajung in sangele carnivorelor unde sufera transformari succesive, fiind
necesare 6 luni pana la aparitia adultilor (microfilarii) in patul sanguin.
severitatea afectarii arterelor pulmonare depinde de numarul de
paraziti care aqioneaza, nu atat prin obstruqie, cat mai ales prin efectul
iritativ asupra endoteliului vascular. Prin
acest efect prelungit apar modificari ale
Fig.4.75. Bypass prin implantarea peretilor (ingro~ari) $i reaqii de hipersen-
Fig.4.74.BypaSS cu gre~ de vena safena arterei mamare interne Prin sibilitate (mediate imun), cu dezvoltarea
procedeul Vineberg
unei pneumopatii alergice: la nivelul paren-
(dupa Pop de Popa loan)
chimului pulmonar $i in arterele pulmonare,
anticorpii sechestreaza ~i conglomereaza
Rezultatul aplicarii bypass-urilor coronariene este microfilariile.
foarte bun, la om _mo~litatea intraoperatone
fiind in jur de 2,5%, ,ar in cea post-operatorie de Fig. 4.77. Ciclul dirofilariei ~i paraziti in cordul
5%. de caine
Astazi se practica bypass-uri multiple (2-3 Oda-
ta), m'aterialul prin care se realizeaza puntea poa.
te fi combinat, din artere $i vene. Arterele pulmonare (dilatate ~i neregulate) nu mai sunt capabile sa
faca fata necesarului crescut de oxigen, aparand insuficienta cordului drept.
Fig. 4.76. Bypass-uri multiple Complexele antigen-anticorp formate pot determina reaqii auto-
imune locale (reaqie la antigenele antiparaziti-locali) secundar, la distanta,
4.11.4. Bolile vaselor limfatice glomerulonefrita autoimuna $i grave complicatii hepatice care pot conduce,
in cele din urma la insuficienta cardiaca congestiva, prin initierea meca-
La animale, leziunile vaselor limfatice, frecvent descrise in patologiile nismului de coagulare intravasculara diseminata.
vechi, prezentau modificarile specifice unor boli infeqioase grave (morva, Leziuni. La deschiderea cadavrului se observa dilatatia cordului
tuberculoza). drept, iar arterele pulmonare sunt dilatate, neregulate ~i cu peretele sub-
in literatura de specialitate actuala, leziunile vaselor limfatice suit tiat. In infestatii masive se pot observa parazitii din cord si din artera
mentionate tot mai rar. Ele sunt reprezentate de dilata~ii (limfangiectazii) ~ pulmonara. ,
inflamatii (limfangite), cu localizari lezionale la nivelul intimei sau adventicei Histopatologic, se intalnesc aspecte de densificari interstitiale nodu-
vasului limfatic. lare, aspectul de granulom pulmonar de tip nodular eozinofilic.

454 455